Ministerul Finanțelor a publicat duminică, 29 decembrie, proiectul final al Ordonanței ,,trenuleț”, care prevede reducerea cheltuielilor bugetare în anul 2025, după ce deficitul bugetar a depășit 8% din PIB până la finalul lunii noiembrie 2024. Documentul conține numeroase măsuri care afectează atât pensionarii, cât și persoanele cu dizabilități. Printre acestea se numără înghețarea sumelor aflate în plată la nivelul lunii noiembrie 2024, inclusiv pensiile și indemnizațiile pentru persoanele cu handicap, precum și amânarea implementării unor măsuri esențiale destinate acestora.

În urma protestelor desfășurate de persoanele cu dizabilități împotriva efectelor noi legi a pensiilor, Guvernul a recunoscut necesitatea reducerii sărăciei și vulnerabilității acestei categorii sociale. Astfel, a fost emisă o ordonanță care stabilea acordarea unei indemnizații de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2025.

Cu toate acestea, noua Ordonanță „trenuleț” prevede, prin Art. LIX, că ,,termenul prevăzut la art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2026”.

Potrivit OUG nr. 127/2024 privind unele măsuri în domeniul social, Articolul 58^1(1), din Legea nr. 448/2006, persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute la alin. (7), urma să li se acorde, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizație de solidaritate având în vedere „importanța de a consolida rolul major al sistemului de protecție socială în promovarea independenței și incluziunii persoanelor cu dizabilități, precum și necesitatea de a îmbunătăți nevoile specifice generate de situația de vulnerabilitate și a nivelului de trai al acestora, prin asigurarea mijloacelor necesare unui trai decent persoanelor cu dizabilități expuse riscului de sărăcie și prin garantarea unui nivel de bază de securitate a veniturilor, reducând astfel nivelul de sărăcie și vulnerabilitate al acestei categorii sociale, ținând cont de faptul că aceste elemente vizează interesele generale ale pensionarilor, ale persoanelor cu dizabilități, […] care constituie situații de urgență a căror reglementare nu poate fi amânată, precum și în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public general și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, se stipulează în nota de fundamentare.

Totuși, noua ordonanță prorogă acest termen pentru 2026, ceea ce înseamnă că aceste indemnizații nu vor mai fi acordate în 2025.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, și-a exprimat nemulțumirea față de noua Ordonanță „trenuleț”, considerând că prorogarea termenului contravine scopului declarat al OUG nr. 127/2024.

,,Această prorogare este în contradicție cu justificările inițiale ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 127/ 2024, care subliniază necesitatea urgentă de a asigura un trai decent și de a reduce vulnerabilitatea și sărăcia pentru această categorie socială. În loc să respecte termenul inițial de 1 ianuarie 2025, prorogarea întârzie aplicarea unor măsuri esențiale pentru persoanele cu dizabilități, afectând negativ incluziunea și securitatea lor socială. Vă reamintiți că introducerea indemnizației de solidaritate a fost folosită ca justificare pentru diminuarea pensiilor în urma recalculării, conform Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii. Astăzi, în Plenul CES, am propus aviz Nefavorabil pentru «Ordonanța trenuleț»”, a declarat Daniela Tontsch.

Alte măsuri de austeritate incluse în Ordonanța „trenuleț”:

• Înghețarea salariilor în 2025: Cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție, indemnizațiilor și altor elemente salariale pentru personalul plătit din fonduri publice rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Orele suplimentare nu vor fi plătite, ci compensate prin zile libere.
• Înghețarea sporurilor și a indemnizațiilor: Sporurile și indemnizațiile nu vor fi majorate în 2025, iar valoarea indemnizației de hrană rămâne aceeași.
• Înghețarea pensiilor: Pensiile nu vor fi indexate cu inflația în 2025, iar punctul de pensie rămâne la valoarea de 81 lei.
• Menținerea valorii ISR (Indicatorul Social de Referință): Acesta rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că indemnizația de handicap și bugetul complementar nu vor crește.
• Vouchere de vacanță: Se acordă doar personalului cu salarii nete sub 8.000 lei, în cuantum de 800 lei, acoperind până la 50% din contravaloarea pachetelor turistice.
• Înghețarea alocațiilor pentru copii: Acestea rămân la nivelul actual – 292 lei pentru copiii peste 2 ani și 719 lei pentru cei sub 2 ani sau cu dizabilități.
• Bursele pentru anul școlar 2025-2026: Cuantumurile minime sunt stabilite astfel: bursă de merit – 450 lei/lună; bursă de reziliență – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună; bursă tehnologică – 300 lei/lună.
• Amânarea voucherelor pentru copii cu CES: Guvernul amână acordarea voucherelor pentru elevii cu cerințe educaționale speciale până la anul școlar 2026-2027. Aceste vouchere, care nu au fost acordate niciodată până acum, deși Legea educației nr. 198/2023 este în vigoare din septembrie anul trecut, ar permite elevilor cu CES să achiziționeze servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport.
  
• Reducerea bazei de calcul pentru indemnizațiile medicale: Procentul scade de la 75% la 65%, ceea ce va duce la scăderea acestor indemnizații.

Puteți consulta ordonanța ,,trenuleț” aici:

Articolul Ordonanța ,,trenuleț” amână pentru anul 2026 acordarea indemnizației de solidaritate apare prima dată în Jurnal Social.

În contextul problemelor legate de noua lege a pensiilor, a protestelor pensionarilor cu dizabilități, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), au afirmat la întâlnirile cu reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR) că sunt 19000 pensionari cu dizabilități, pensionați la limită de vârstă.

Având în vedere afirmațiile făcute de reprezentanții Guvernului, menționate mai sus, Consiliul Național al Dizabilității din România a solicitat CNPP să le transmită numărul de persoane cu dizabilități care s-au pensionat la limită de vârstă și au îndeplinit stagiul complet de cotizare, în condiții de handicap, potrivit legislației aplicată anterior datei de 1.09.2024.

În adresa CNPP Nr. B1545/D.B./27.09.2024, reprezentanții CNDR au fost informați că sunt 7989 de persoane care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare prevăzute în art. 58 din Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii. Aceștia afirmă că CNPP nu a menționat și numărul de persoane care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare prevăzute în art. 59 din Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii. Deși solicitarea CNDR viza toate persoanele.

Având în vedere că art. 59 din Legea 263/2010 vizeză nevăzătorii, reprezentanții CNDR au solicitat, din nou, să le comunice numărul de persoane care au realizat stagiul de cotizare contributiv în condiții de handicap și beneficiază de pensii la limită de vârstă, potrivit art. 59.

În data de 15 octombrie 2024, reprezentanții CNDR au primit următorul răspuns: „…avem plăcerea să vă comunicăm că sunt 1777 de nevăzători care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat stagii de cotizare, prevăzute de art. 59 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.” În aceeași adresă, li se mai spune că răspunsul anterior era complet, „întrucât acesta viza exclusiv numărul de persoane cu dizabilități care s-au pensionat la limită de vârstă și au realizat, în condițiile de handicap, stagiile complete de cotizare”, informează CNDR.

Așadar, numărul total de persoane cu dizabilități pensionate la limită de vârstă sunt 7989, dintre care 1777 sunt nevăzători.

,,Un număr atât de mic arată că multe persoane cu dizabilități nu reușesc să acumuleze stagiul de cotizare necesar pentru a obține o pensie la limită de vârstă. Aceasta indică dificultăți în zona pieței muncii din cauza marginalizării, lipsei de oportunități, discriminării și neadaptării locurilor de muncă la nevoile lor specifice. Este important ca statul să se concentreze pe facilitarea accesului la educație, formare profesională și locuri de muncă adecvate pentru aceste persoane.

Multe persoane întâmpină dificultăți în sistemul de protecție socială, fie că este vorba de lipsă de acces la locurile de muncă adaptate, fie de probleme de sănătate agravate pe termen lung. Statutul nu oferă suficiente mecanisme de sprijin pentru a facilita angajarea pe termen lung.

De asemenea, calitatea îngrijirii medicale și a serviciilor de reabilitare disponibile sunt deficitare, ceea ce le afectează capacitatea de a menține un loc de muncă și de a acumula stagii de cotizare necesare”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Doar 7989 de persoane cu dizabilități din România sunt pensionate la limită de vârstă apare prima dată în Jurnal Social.

Noua lege a pensiilor a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 și a adus mai multe modificări, inclusiv în legătură cu pensiile de invaliditate. În prezent, după ce gradele de invaliditate au fost redefinite, pensionarii de invaliditate pot cumula pensia cu alte venituri, indiferent de gradul la care sunt încadrați.

Prin urmare, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut recent o serie de precizări privind cumulul pensiilor cu alte venituri.

Cine poate cumula pensia cu alte venituri?

Cumulul pensiei cu alte venituri se aplică pensionarilor sistemului public de pensii care realizează venituri în următoarele situații:

• Activități pentru care se datorează contribuţii de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
• Activități în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, indiferent de nivelul veniturilor;

În plus, o noutate introdusă de Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii este că pensionarii de invaliditate pot cumula acum pensia cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate.

Cine nu poate cumula pensia cu alte venituri?

În schimb, nu pot cumula pensia cu alte venituri:

• Soţul supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş, care realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată (3.700 lei începând cu data de 1 iulie 2024);
• Beneficiarul unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare:
• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• ca persoană care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrul cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor sus menționate

Totodată, CNPP precizează că, ,,în vederea valorificării stagiului de cotizare realizat după data înscrierii la pensie, pensionarii pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea acestuia, în condiţiile legii, o singură dată într-un an calendaristic” și că „stagiul de cotizare realizat în regim de cumul nu intră în calculul punctelor de stabilitate”.

De menționat este faptul că precizările privind cumulul pensiei cu alte venituri nu sunt clare. Încă nu au apărut noile norme de încadrare în gradele de invaliditate.

Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, adică ar trebui să apară până pe 30 noiembrie 2024.

În plus, există incertitudine având în vedere următoarele informații oferite de directorul Casei de Pensii Bihor, Laurențiu Țenț.

„Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I și II nu aveau drept de muncă, iar cei încadrați în gradul III puteau lucra doar cu jumătate de normă. Acum nu mai este nicio restricție, pot să lucreze și cu 8 ore și să-și păstreze pensia”, a spus Laurențiu Țenț.

Totodată, acesta a subliniat că reversul medaliei este, însă, că perioada petrecută în pensie de invaliditate nu va mai fi asimilată ca stagiu necontributiv, atunci când trece la pensia de vârstă.

,,Până acum, pensia de invaliditate avea același statut ca facultatea sau ca armata când era vorba de calculul vechimii în muncă. De acum nu mai reprezintă vechime deloc”, a adăugat directorul.

Mai multe informații despre declarațiile date de directorul Casei de Pensii Bihor aici: Cum te poti pensiona la 60 de ani si alte noutati importante din… (ebihoreanul.ro)

Articolul CNPP: Precizări referitoare la cumulul pensiei cu alte venituri apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România a înaintat o adresă domnului premier Marcel Ciolacu, prin care solicită inițierea procesului de consultare publică și punerea în transparență decizională a Propunerii de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

„Propunerile legislative incluse în acest act normativ vizează acordarea unor drepturi suplimentare persoanelor cu  handicap vizual grav,  handicap grav și handicap accentuat, respectiv introducerea unui coeficient de solidaritate și introducerea unui punct de sprijin.

În calitate de reprezentant al Federației Consiliul Național al Dizabilității din România, am participat la consultarea organizată la nivelul Guvernului, în contextul mitingului de protest inițiat de Asociația Nevăzătorilor din România. La această întâlnire, a fost analizată propunerea formulată de Ministerul Muncii privind acordarea unor beneficii sociale suplimentare prin Legea nr. 448/2006, pentru a compensa diminuarea pensiilor, pensionarilor cu dizabilități pensionați la limită de vârstă, cu până la 80%.

Consider că propunerea de modificare a legislației trebuie să se integreze în Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, și nu în Legea nr. 448/2006, care reglementează protecția socială, nicidecum administrarea pensiilor. Persoanele care au realizat stagii de cotizare prevăzute de legislația anterioară în condiții de handicap trebuie să beneficieze de pensie integrală din sistemul public de pensii, și nu parțial prin intermediul AJPIS, astfel încât să nu fie asimilate statutului de asistență socială.

Prin urmare, i-am solicitat domnului premier Ciolacu să demareze procesul de consultare publică și publicarea textului propunerii legislative pentru a permite un dialog deschis și transparent între Guvern, organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități și cetățenii afectați de aceste măsuri”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul FCNDR solicită Guvernului consultare publică pe proiectul de act normativ prin care se urmărește acordarea unor beneficii sociale suplimentare pensionarilor afectați de Legea 360 pe 2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România a organizat un miting de protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10 – 14, în fața Guvernului României.

Câteva zeci de persoane cu dizabilități, reprezentanți ai Federației Consiliul Național al Dizabilității din România, ai Alianței Naționale pentru Boli Rare din România, ai Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, ai Ligii Naționale a Organizațiilor cu Personal cu Handicap din Cooperația Meșteșugărească, ai Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, ai altor organizații și autoreprezentanți au protestat în fața Guvernului României, în contextul nemulțumirii generale a pensionarilor cu dizabilități, pensionați la limită de vârstă, în urma aplicării unei formule de calcul prin Legea 360/2023, diferită de cele utilizate în legile anterioare, și care a condus la diminuarea pensiilor recalculate ale acestora.

Pensionarii cu dizabilități care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit decizii de pensii din care rezultă diminuarea pensiilor cu procente semnificative, cuprinse între 40% şi 80%, în urma recalculării.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat că, deși prezența la protest nu a fost una masivă din cauza stării de sănătate a multora dintre cei afectați de noua lege a pensiilor, fiecare persoană care a ieșit în stradă reprezintă o voce importantă pentru această cauză.

,,Este dureros că persoanele cu dizabilități, ale căror vieți sunt deja marcate de limitări, sunt nevoite să iasă în stradă, pentru a-și apăra dreptul la demnitate. Oameni care au muncit în condiții de handicap, care au contribuit la sistemul de pensii, au făcut eforturi supraomenești să îndeplinească stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege și s-au pensionat la limită de vârstă, sunt ignorați și umiliți în acest mod”, a declarat DanielaTontsch.

Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități. Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

,,La fel de grav este că persoanele cu dizabilități care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 și vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizația socială de 1200 lei. Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Mai mult, se produce înghețarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 și lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viață demnă și a principiului echității sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situație economică și socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaștere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale”, a mai spus Daniela Tontsch.

Totodată, Daniela Tontsch a subliniat că a constatat incoerență în comunicarea Guvernului. Ea a explicat că, inițial, premierul a promis elaborarea unei legi distincte care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii pentru persoanele cu dizabilități și crearea unui grup de lucru la Ministerul Muncii. După o săptămână, premierul a ieșit public și a anunțat că va discuta cu Comisia Europeană pentru a soluționa problemele pensionarilor cu dizabilități. Acesta a fost un mesaj îmbucurător pentru comunitate, care s-a pierdut vineri, 14.09.2024, când Consiliul Național al Dizabilității a primit din partea Ministerului Muncii propuneri de modificare a Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, care, în loc să rezolve problema pensiilor, afectează drepturile obținute anterior. „Vor să ne anuleze un drept câştigat şi să ne ofere un ajutor social care nu are aceeași valoare sau semnificație juridică și socială.

Drepturile de pensie deja dobândite sunt drepturi câștigate. Potrivit principiului neretroactivității legii, reglementările noi nu pot diminua sau afecta drepturi deja dobândite în temeiul legilor anterioare. Dacă pensiile persoanelor cu handicap au fost stabilite conform unei formule care recunoștea stagiul redus de cotizare, o modificare a acestei formule poate fi contestată pe motiv că încalcă acest principiu.

Conform Constituției, toți cetățenii sunt egali în fața legii. Eliminarea fără o justificare unui drept special, cum este stagiul redus de cotizare, acordat persoanelor cu handicap este o încălcare a acestui principiu de egalitate. Guvernul ar trebui să justifice de ce persoanele cu handicap nu mai beneficiază de același tratament în calculul pensiei.

Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabilește un cadru pentru protejarea persoanelor cu handicap și pentru promovarea egalității șanselor. Dacă guvernul decide să înlocuiască dreptul la o pensie completă (bazată pe stagiu redus de cotizare) cu un ,,coeficient de solidaritate”, îl contestăm pe motiv că nu asigură o compensație echitabilă pentru pierderea drepturilor anterior garantate.

În ultimii 30 de ani ne-am pensionat în baza a trei legi organice, Legea 57/1992, Legea 19/2000, Legea 263/2013, care prevedeau un stagiu redus de cotizare, de 10-11 ani și 8 luni, pentru persoanele care-l realizau cu handicap grav, respectiv 15-23 ani și 6 luni, la accentuat, stagiu care constituia pentru aceste persoane stagiu complet de cotizare, pensia calculându-se prin raportare la acesta.

Nu în ultimul rând, menționez că pensionarii cu dizabilități nu cer nimic în plus față de dreptul care li se cuvine, respectiv pensiile câștigate prin contribuții sociale. Ministerul Muncii, în varianta 2, trimisă către noi, ne propune  acordarea prin Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a unui „coeficient de solidaritate – valoarea acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav și handicap accentuat pentru completarea veniturilor obținute în calitate de pensionar pentru limită de vârstă”. Transmit Guvernului că toate persoanele cu dizabilități din România au nevoie de „coeficientul de solidaritate”, iar argumentul pentru includerea unui coeficient de solidaritate în Legea 448/2006 pentru persoanele cu dizabilități din România poate fi fundamental pe mai multe considerente sociale și economice, cum ar fi: compensarea inegalităților socio-economice – Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu bariere suplimentare în accesul la educație, angajare și servicii. De asemenea, au cheltuieli suplimentare pentru tratament, echipamente speciale sau adaptarea locuinței. Un coeficient de solidaritate ar putea ajuta la compensarea acestor costuri; îmbunătățirea calității vieții – Persoanele cu dizabilități pot avea nevoi speciale care nu sunt întotdeauna acoperite de sprijinul existent. Introducerea unui coeficient de solidaritate ar putea oferi un ajutor financiar mai consistent, asigurând o mai bună integrare în societate și viață; promovarea incluziunii sociale – Un astfel de coeficient ar fi un semn de solidaritate națională, prin care societatea recunoaște și sprijină nevoile celor mai vulnerabili membri ai săi. Acest lucru ar putea încuraja incluziunea socială;  reducerea riscului de sărăcie – Persoanele cu dizabilități sunt adesea mai vulnerabile la sărăcie datorită șanselor reduse de angajare și veniturilor limitate. Coeficientul de solidaritate ar putea acționa ca un mecanism de protecție socială, reducând riscul de sărăcie extremă în rândul acestor persoane; ajustarea ajutorului în funcție de nevoi – Un coeficient de solidaritate ar permite o ajustare mai echitabilă a sprijinului financiar, în funcție de severitatea dizabilității și de nevoile specifice ale fiecărei persoane. În acest fel, sprijinul ar putea fi mai bine calibrat pentru a răspunde realităților individuale; alinierea cu alte țări europene – Multe țări europene au mecanisme similare de sprijin pentru persoanele cu dizabilități, iar România ar putea adopta un astfel de coeficient pentru a se alină la standardele europene de protecție.

Această modificare ar putea aduce beneficii semnificative pentru o categorie vulnerabilă a populației și ar reflecta un angajament mai puternic din partea statului în ceea ce privește protecția drepturilor și demnitatea persoanelor cu dizabilități”, a afirmat Daniela Tontsch.

La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) susține că, prin noile modificări legislative, este descurajată integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi se va ajunge la creşterea gradului lor de dependenţă faţă de instituţiile statului.

,,Să se gândească şi la drepturile noastre, să gândească la faptul că pensiile reduse nu înseamnă o decizie bună, mai ales când vorbim de persoane cu dizabilităţi. Încercăm să contribuim pentru că atât timp cât suntem în câmpul muncii plătim contribuţii, plătim asigurări de sănătate, plătim asigurări sociale. Dar se pare că faptul că nu mai sunt perioade de contributivitate diferită pentru persoanele cu dizabilităţi, face ca după 20 de ani de muncă să ieşi cu 800 lei pensie, în condiţiile în care un venit social e undeva la 1.200 lei. Cu siguranţă în condiţii date, probabil multe dintre persoanele în grad de handicap grav nu vor dori să mai muncească şi probabil vom deveni asistaţi social, dacă guvernul crede că e vreun avantaj pentru autoritate să fim mai mult asistaţi sociali decât să fim în câmpul muncii”, a declarat Radu Gănescu.

Potrivit președintei Consiliului Național al Dizabilității din România, la finalul protestului, a fost depus la Guvern un document cu următoarele propuneri de modificare a Legii 360/2023:

Transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2); modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă, pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) și art. 53 și 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b).

Reacții în presă legate de acțiunea de protest a Federației Consiliul Național al Dizabilității din România

„Amputarea pensiei” și cele două soluții ale guvernanților pentru persoanele cu handicap după „marea recalculare”

Pensionarii cu dizabilități au protestat la Guvern

Zeci de pensionari cu dizabilităţi protestează în faţa Guvernului. Noua lege a pensiilor le-a tăiat 80 % din banii pe care îi primeau lunar

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei

Pensionarii care vor primi mai puțini bani. Pensii scăzute cu 80%. Oamenii protestează în stradă

BUCUREȘTI: Pensionarii cu dizabilităţi şi bolnavii cronic protestează la Piaţa Victoriei

Protest în fața Guvernului. Pensionarii cu dizabilități își cer pensiile înapoi: „Ni se amputează un drept!”

Pensionarii cu dizabilităţi din toată ţara au protestat în faţa Guvernului

Protest al pensionarilor cu dizabilităţi, în Piaţa Victoriei: „Astăzi practic li se amputează un drept”

Protest al pensionarilor cu dizabilități în Piața Victoriei: Nemulțumiți de diminuarea pensiilor cu până la 80%

Pensionarii cu dizabilități protestează în fața Guvernului. Pensiile le-au scăzut după recalculare

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei: Ni se amputează un drept. Ni se micșorează pensia și ni se dă în loc un ajutor social

Zeci de pensionari cu dizabilităţi au protestat în faţa Guvernului. Noua lege a pensiilor le-a tăiat 80 % din banii pe care îi primeau lunar

Pensionarii cu dizabilităţi şi bolnavii cronici protestează în Piaţa Victoriei

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

 Pensie recalculată greșit pentru un număr uriaș de pensionari. Disperarea i-a scos în stradă. Care pensii au scăzut cu 80%?

Protest al persoanelor cu dizabilități împotriva noii legi a pensiilor

Pensionarii nemulțumiți ies în stradă. Seniorii cu dizabilități luptă pentru drepturile lor

Pensionarii cu dizabilităţi protestează pe 16 septembrie în fața Guvernului

Bucuresti – Pensionari cu dizabilitati – protest GUVERN – 16 sep 2024

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei! „Îngropați în nedreptate și suferință”

Protest al pensionarilor cu dizabilități în Piața Victoriei

Câteva zeci de persoane cu dizabilități au protestat în Piața Victoriei, nemulțumite de diminuarea pensiilor în urma recalculării

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

Pensionarii cu dizabilități protestează împotriva diminuării pensiilor

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

Protest al pensionarilor cu dizabilităţi în Piaţa Victoriei

Protest în Piața Victoriei: Pensionarii cu dizabilități, nemulțumiți de noua lege a pensiilor

“Este o dramă” – Protest al persoanelor cu dizabilităţi la Guvern. Poveşti de viaţă cutremurătoare

Articolul Protest al pensionarilor cu dizabilități, în fața Guvernului: Li se propune înlocuirea drepturilor câștigate cu un ajutor social apare prima dată în Jurnal Social.

Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor, anunță Ministerul Muncii și Solidărității Sociale (MMSS).

,,Pensionarii care, prin aplicarea noii legi a pensiilor, au pensii mai mari de la 1 septembrie 2024 vor beneficia în continuare de drepturile de protecție socială, acordate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe care le aveau și până acum”, a transmis MMSS, într-un comunicat de presă.

Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, ca majorarea rezultată în urma procesului de recalculare a pensiilor să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie.

,,Această măsura are în vedere sprijinirea pensionarilor care prin recalcularea dreptului de pensie ar fi ieșit de sub incidența aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceste categorii de persoane sunt într-o situație de vulnerabilitate, iar acest sprijin material este esențial pentru asigurarea unui trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor de la 1830 lei la 2020 lei, precum și modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde. Astfel, limita veniturilor lunare realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au și calitatea de pensionari, crește de la 2.000 lei cât este în prezent, la 2.210 lei, mai informează Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, majorările propuse iau în calcul rata medie anuală a inflației din anul 2023, comunicată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%.

Articolul Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Legea nr. 360/2023 și injustiția față de persoanele cu dizabilități: Necesitatea apărării legale

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță că va organiza un protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10-14, în fața Guvernului României.

 ,,Având în vedere situaţia profund nedreaptă şi discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, este esenţial ca persoanele cu dizabilităţi care au contribuit la sistemul de pensii în condiţii de handicap să îşi apere drepturile prin toate mijloacele legale disponibile. Deşi Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a făcut nenumărate demersuri în ultimii patru ani pentru a atrage atenţia asupra acestor inechităţi, guvernanţii şi parlamentarii au ales să ignore aceste avertismente şi nu şi-au îndeplinit obligaţiile de a proteja drepturile celor mai vulnerabili cetăţeni.

Toţi pensionarii cu dizabilităţi care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit recent decizii din care rezultă că pensiile lor recalculate sunt mai mici cu procente între 50% şi 80%. Există 10 tipuri de handicap conform legislaţiei româneşti: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noştri cu aceste handicapuri au muncit şi au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Este inadmisibil ca eforturile şi contribuţiile noastre sociale să fie anulate printr-o lege care ignoră specificul şi dificultăţile cu care ne confruntăm. Nu putem accepta să fim penalizaţi pentru dizabilităţile noastre şi să fim împinşi la marginea societăţii prin politici publice nedrepte”, a declarat Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care este în vigoare până la data de 31 august 2024, cuprinde prevederi menite să asigure o tranziţie mai uşoară către pensionare pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap.

Conform art. 58 şi 59:

– Persoanele cu handicap grav beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 15 ani, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în aceste condiţii.

– Persoanele cu handicap accentuat pot ieşi la pensie cu 10 ani mai devreme, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare.

– Persoanele cu handicap mediu beneficiază, de asemenea, de o reducere de 10 ani a vârstei standard de pensionare, cu condiţia să fi realizat stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap mediu.

De asemenea, nevăzătorii beneficiază de o măsură specială, aceştia putând accesa pensia pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, cu condiţia să fi realizat ca nevăzători cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) precizează că noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoaşterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi.

,,Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, dar şi subminează recunoaşterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Este, de asemenea, o profundă nedreptate constituţională şi legală faţă de persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, precum şi faţă de alte categorii vulnerabile, care au contribuit la sistemul de pensii din România în baza unor legi specifice. Prin modificările aduse de Legea pensiilor nr. 360/2023, drepturile câştigate anterior, prin care se recunoştea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt efectiv anulate”, se arată într-un comunicat al CNDR.

Potrivit sursei citate, această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

Mai mult, se produce îngheţarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 şi lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă demnă şi a principiului echităţii sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situaţie economică şi socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaştere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale.

,,Acest tratament discriminatoriu contravine atât principiilor constituţionale, cât şi angajamentelor internaţionale asumate de România privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Într-o societate justă, legile trebuie să protejeze şi să susţină categoriile vulnerabile, nu să le penalizeze. Modificările aduse prin Legea nr. 360/2023 nu doar că subminează aceste principii, ci creează şi un precedent periculos pentru viitorul protecţiei sociale în România”, se mai arată în comunicat.

Articolul Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță protest apare prima dată în Jurnal Social.