Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00, un protest în Piața Victoriei – Alveola Centrală, adunare publică avizată de Primăria Municipiului București.

Aproximativ 1.000 de persoane cu dizabilități, asistenți personali, membri ai Sindicatului Asistenților personali ai Persoanelor cu dizabilități și susținători ai drepturilor acestora au participat la manifestație, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, mulți dintre ei parcurgând sute de kilometri pentru a fi prezenți.

Protestul a fost generat de blocarea indemnizațiilor la nivelul anului 2024, eliminarea unor facilități fiscale esențiale și aplicarea noilor criterii de evaluare medico-psihosocială, introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025, care au condus, în numeroase cazuri, la încadrarea persoanelor cu afecțiuni grave în grade inferioare de handicap.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața unor decizii care ne împing spre marginalizare. Nu vorbim despre beneficii, ci despre mecanisme de compensare a unor costuri reale generate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• majorarea indemnizațiilor de handicap, în raport cu realitatea economică și rata inflației;
• revenirea la scutirea integrală de impozit pentru locuință, teren și mijloace de transport;
• anularea criteriilor abuzive de evaluare introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025.

Reprezentanții CNDR au depus oficial lista revendicărilor la Guvern și au solicitat un dialog direct cu factorii de decizie. În cadrul protestului, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului a venit în mijlocul manifestanților și a preluat solicitările acestora.

Printre cererile suplimentare formulate se numără:

• inițierea unui dialog real și structurat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;
• urgentarea soluționării dosarelor aflate la Comisia Superioară de evaluare;
• asigurarea plății indemnizațiilor pe perioada în care persoanele așteaptă deciziile de reevaluare.

CNDR atrage atenția că menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în contextul unei inflații semnificative, reprezintă o diminuare reală a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități, contrar rolului acestor prestații sociale.

De asemenea, CNDR subliniază că modificarea regimului facilităților fiscale prin OUG nr. 9/2026 reprezintă un regres în standardul de protecție socială și ridică serioase probleme de constituționalitate, în raport cu obligația statului de a asigura protecția specială a persoanelor cu handicap.

„Nu poți corecta dezechilibre bugetare prin măsuri care afectează direct cele mai vulnerabile categorii. Aceste decizii nu sunt reforme, ci transferuri de costuri către cei care au cele mai puține resurse”, a mai declarat președinta CNDR.

Organizația avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete și urgente, acțiunile de protest vor continua.

Articolul CNDR: măsurile recente afectează direct persoanele cu dizabilități – protest în Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) organizează un protest marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00–14:00, în Piața Victoriei, Alveola Centrală. Adunarea publică este avizată de Primăria Capitalei.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața deciziilor care ne împing spre marginalizare. Drepturi câștigate au fost anulate peste noapte. Indemnizațiile au rămas blocate la nivelul anului 2024, în timp ce costul vieții a crescut dramatic. Persoane cu afecțiuni extrem de severe au fost retrogradate în grade inferioare de handicap, ceea ce a condus la pierderea asistenților personali și a indemnizațiilor.

Ce revendicăm? Majorarea indemnizațiilor la un nivel care reflectă realitatea economică; revenirea la scutirile de impozite pentru locuință, teren și autoturism; anularea criteriilor abuzive impuse prin Ordinul 2300 din 2025”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit.

CNDR solicită Guvernului ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie, în primul rând, actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu reprezintă o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul acestuia este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice au fost „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma a devenit o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități a scăzut artificial, iar bugetul statului este „economisit” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau cu afecțiuni locomotorii – au pierdut sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat. Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai eficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Guvernul României a eliminat scutirea de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele cu handicap grav și accentuat; scutirea de impozit pe mijloacele de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.

Aceste măsuri au un impact devastator în plan social; în plan medical – resursele pentru tratamente, terapii și medicamente sunt redirecționate către plata impozitelor, cu efecte grave asupra sănătății; în ceea ce privește accesul la muncă, lipsa transportului public adaptat face ca autoturismul personal să fie singura soluție pentru a ajunge la locul de muncă; impozitarea lui limitează și mai mult șansele de angajare;

De asemenea, este afectat și accesul la educație – copiii și tinerii cu dizabilități au mobilitatea restrânsă, ceea ce le reduce accesul la școală și universitate.

După nenumărate presiuni din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, Guvernul a introdus reduceri parțiale la plata impozitelor pentru locuință, teren și autoturism prin OUG nr. 9/2026.

CNDR contestă modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constituie încălcarea art.50 din Constituție.

Articolul CNDR anunță protest în Capitală: persoanele cu dizabilități au ajuns la limita suportabilitățiii apare prima dată în Jurnal Social.

Luni, 23 martie 2026, Academia de Studii Economice din București (ASE), reprezentată de rectorul prof. univ. dr. Nicolae Istudor, și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), reprezentat de președinta Daniela Tontsch, au semnat un acord de parteneriat care deschide un cadru de colaborare instituțională cu relevanță strategică în domeniul educației incluzive și al dezvoltării durabile.

Obiectivul central al parteneriatului îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea unor inițiative comune dedicate facilitării accesului echitabil la educație, prin implementarea de programe specifice, măsuri de sprijin și instrumente adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Colaborarea vizează, totodată, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe egalitate de șanse, responsabilitate socială și incluziune, precum și dezvoltarea unui mediu academic deschis, accesibil și conectat la standardele europene.

„Educația de calitate trebuie să fie, în mod real, accesibilă tuturor. Prin acest parteneriat, ne asumăm nu doar un obiectiv instituțional, ci o responsabilitate profundă: aceea de a construi un mediu academic în care fiecare student are șansa de a-și valorifica potențialul. Incluziunea nu este un concept abstract, ci o direcție concretă de dezvoltare pentru ASE”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Academia de Studii Economice din București transmite că, prin acest demers, își consolidează rolul de instituție de referință în formarea de competențe relevante pentru societatea contemporană și își reafirmă angajamentul pentru construirea unui ecosistem educațional în care excelența și incluziunea coexistă în mod autentic.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, subliniază că acest parteneriat marchează un pas important în direcția construirii unui model educațional incluziv, bazat pe colaborare și soluții concrete.

,,Parteneriatul dintre Consiliul Național al Dizabilității din România și Academia de Studii Economice din București continuă și consolidează demersurile pentru construirea unui model de educație în care incluziunea devine, pas cu pas, o realitate.

Ne bucurăm să construim împreună un cadru de colaborare care pune în centrul său accesul echitabil la educație și valorificarea potențialului fiecărui student. Credem că universitățile au un rol esențial în această schimbare, iar implicarea ASE transmite un semnal puternic în direcția corectă.

Acest parteneriat deschide oportunitatea dezvoltării unor soluții concrete – de la măsuri de sprijin adaptate, până la crearea unui mediu academic accesibil și deschis, aliniat standardelor europene.

Pentru noi, incluziunea înseamnă progres real, vizibil în experiența de zi cu zi a studenților cu dizabilități. Iar acest demers este un exemplu de cum colaborarea între instituții poate genera schimbări sustenabile.

Privim acest început cu încredere și responsabilitate și ne dorim ca rezultatele acestui parteneriat să devină un reper de bună practică la nivel național”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul ASE și CNDR semnează un parteneriat strategic pentru educație incluzivă și acces echitabil apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Mondială a Sindromului Down este marcată anual pe 21 martie, fiind mai mult decât un simplu prilej de conștientizare – reprezintă un apel concret la acțiune. În contextul celei de-a 20-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), accentul cade pe accelerarea progresului pentru a crea societăți în care persoanele cu sindrom Down sunt ascultate, respectate și împuternicite, potrivit www.un.org.

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat oficial ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Sindromului Down, aceasta fiind marcată anual începând din 2012 pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni. Statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat sunt încurajate să organizeze activități dedicate, conform worlddownsyndromeday.org.

La nivel global, incidența sindromului Down este estimată între 1 la 1.000 și 1 la 1.100 de nou-născuți, iar anual se nasc între 3.000 și 5.000 de copii cu această tulburare cromozomială. Sindromul a fost descris pentru prima dată în 1866 de medicul britanic John Langdon Down, iar în 1959, geneticianul francez Jérôme Lejeune a identificat cauza – prezența unui cromozom 21 suplimentar, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de trisomia 21.

Dincolo de particularitățile fizice, persoanele cu sindrom Down au aceleași dorințe și aspirații ca oricine altcineva: să fie acceptate, respectate și iubite.

Tema din acest an, „Împreună împotriva singurătății”, aduce în prim-plan izolarea socială – o problemă care depășește sfera emoțională și poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice. Persoanele cu dizabilități intelectuale întâmpină frecvent dificultăți în integrarea profesională și în construirea relațiilor sociale, iar lipsa sprijinului adecvat accentuează sentimentul de izolare.

Singurătatea afectează nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care se confruntă adesea cu bariere în participarea la viața comunității. În acest context, combaterea izolării devine o chestiune de drepturi, demnitate și incluziune socială.

Convenția ONU subliniază dreptul la o viață independentă și la integrare în comunitate, la respectarea vieții de familie și la participarea în activități culturale și sportive. În acest sens, se evidențiază că reducerea singurătății presupune politici publice incluzive, servicii accesibile și implicarea activă a comunităților.

În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, prin evenimente organizate în 18 orașe. De atunci, numeroase campanii și inițiative locale au continuat să promoveze incluziunea socială.

Printre evenimentele recente se numără Gala „SEEN – Croitoresele Anonime”, organizată pe 18 martie 2026 de Asociația Down Plus București, care a celebrat creativitatea și expresia personală a tinerilor cu sindrom Down. Evenimentul a reunit croitorese și designeri din întreaga țară, care au creat, cu multă bunăvoință, migală și creativitate, ținute speciale pentru tinerii cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale din cadrul Asociației Down Plus București și Asociației Sindrom Down Ploiești.

Evenimentul nu a fost doar o prezentare de modă, ci o celebrare a expresiei personale, a frumuseții atipice și a talentului lucrat cu suflet.

Totodată, la Turda, pe 21 martie, „Marșul șosetelor colorate nepereche” a reunit comunitatea într-un gest simbolic de solidaritate și acceptare. Evenimentul a avut ca mesaj: „Inimă lângă inimă, împreună pentru o lume mai bună”. Așa cum a spus Tabita: „Și eu zâmbesc, și eu visez la o lume mai bună!”.

Pe o pânză albă, cei prezenți și-au așternut gândurile, inclusiv primarul Cristian Matei, care a transmis: „Vă vedem, vă prețuim, vă iubim! Acestea sunt cuvintele pe care le-am lăsat ieri scrise, din tot sufletul, pe pânza colorată a prieteniei, în parcul nostru.”

Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului dedicat Zilei Mondiale de Conștientizare a Sindromului Down, momentul a reprezentat o confirmare: în Turda, nimeni nu este invizibil. Fiecare zâmbet și fiecare pas făcut împreună la „Marșul șosetelor colorate” au arătat cât de valoroasă este comunitatea prin diversitate.

Suntem alături de voi, vă prețuim curajul și vă iubim pentru lumina pe care o aduceți în orașul nostru!”

În acest context, reprezentanții Special Olympics România subliniază importanța recunoașterii valorii fiecărei persoane și a sprijinului constant pentru incluziune, evidențiind rolul sportului și al comunității în dezvoltarea încrederii și depășirea limitelor.

„Pe 21 martie, de Ziua Mondială a Sindromului Down celebrăm diversitatea, demnitatea și frumusețea fiecărei persoane cu Sindrom Down. Este o zi în care ne amintim că fiecare voce merită ascultată, fiecare vis merită sprijinit, iar fiecare pas înainte este o victorie împărtășită.
La Special Olympics România, vedem în fiecare zi ce înseamnă curajul, perseverența și bucuria autentică. Sportivii noștri cu Sindrom Down ne arată că limitele se depășesc cu răbdare, că incluziunea se construiește prin gesturi mici, iar comunitățile devin mai puternice atunci când toți membrii lor sunt văzuți și apreciați. Sindromul Down nu definește o persoană. Oamenii o fac: prin sprijin, încredere, oportunități și respect. Împreună putem crea o lume în care fiecare persoană este încurajată să își atingă potențialul”, au transmis reprezentanții Special Olympics România.

La nivel internațional, pe 23 martie 2026, rețeaua globală dedicată sindromului Down organizează cea de-a 15-a Conferință a Zilei Mondiale a Sindromului Down la sediul ONU din New York, reafirmând angajamentul pentru o societate incluzivă.

Pentru mai multe informații: 

https://www.worlddownsyndromeday.org
https://www.un.org/en/observances/down-syndrome-day.

Articolul Ziua Mondială a Sindromului Down 2026: apel global pentru incluziune și combaterea singurătății apare prima dată în Jurnal Social.

La invitația Administrației Prezidențiale, în data de 27 februarie, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de reprezentanți ai organizațiilor din domeniul social, a participat la o întâlnire desfășurată la Palatul Cotroceni cu Radu Burnete, consilier prezidențial.

Discuțiile au fost structurate pe cinci teme majore, în acord cu profilul organizațiilor prezente: servicii sociale, dizabilitate, sănătate, drepturile copilului și combaterea traficului de persoane.

Trei solicitări majore prezentate de CNDR

Președinta CNDR a adus în atenție trei aspecte prioritare.

1. Ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

România a ratificat Convenția în 2010, dar Protocolul opțional, semnat încă din 2008, nu a fost ratificat până în prezenti. În lipsa acestui demers, persoanele cu dizabilități din România nu au acces la mecanismul internațional de plângeri individuale și anchetă, pe care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îl folosesc deja.

,,Din perspectiva drepturilor fundamentale, i-am solicitat domnului Președinte Nicușor Dan să analizeze oportunitatea de a supune Parlamentului Protocolul spre ratificare, consolidând astfel angajamentul României față de standardele internaționale”, a subliniat Daniela Tontsch.

2. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Al doilea aspect a vizat măsurile recente privind eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport, precum și înghețarea indemnizațiilor. Potrivit CNDR, aceste decizii reprezintă un regres fără precedent în protecția socială a persoanelor cu dizabilități.

La data de 3 februarie 2026, cinci federații și 232 de organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au transmis o scrisoare deschisă domnului prim-ministrului, solicitând reintroducerea scutirilor de impozit, actualizarea indemnizațiilor de handicap cu inflația și majorarea acestora.

În lipsa unui răspuns oficial, apelul a fost extins într-o petiție publică, care, până la data întâlnirii, era semnată de peste 24000 de persoane și rămâne deschisă.

3. Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind noile criterii medico-psihosociale

Cel de-al treilea aspect a vizat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noi criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Deși obiectivul declarat este alinierea la standardele internaționale și evaluarea funcțională a persoanei, CNDR susține că, în practică, mii de persoane au fost încadrate în grade inferioare de handicap, fără ca starea lor medicală să se fi modificat.

Potrivit organizației, ordinul nu aplică modelul biopsihosocial recomandat de Clasificarea Internațională a Funcționării a OMS și contravine spiritului Convenției ONU.

,,Am formulat aceste cereri având în vedere rolul constituțional al Președintelui României de garant al respectării Constituției și al drepturilor fundamentale, mediator între puterile statului și între stat și societate, precum și reprezentant al României în plan internațional, inclusiv în materia angajamentelor asumate prin tratate privind drepturile omului. Într-un context legislativ și social sensibil pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, considerăm esențial ca instituția prezidențială să contribuie activ la consolidarea protecției drepturilor și la menținerea unui cadru normativ stabil, echitabil și conform standardelor internaționale”, a declarat Daniela Tontsch.

Mesajul consilierului prezidențial

Referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor – care acoperă aproape două treimi din sectorul neguvernamental furnizor de servicii pentru aproximativ 100.000 de cetățeni și reprezintă un angajator important – Radu Burnete a descris discuția drept „foarte lungă și deloc simplă”.

Timp de trei ore au fost analizate dificultățile cu care se confruntă seniorii, persoanele cu dizabilități, copiii, bolnavii cronici sau terminali și alte categorii vulnerabile. Printre problemele menționate s-au numărat finanțarea insuficientă și birocrația.

Consilierul a precizat că nu exista soluții rapide pentru toate aceste provocări și a considerat „ipocrit” să promită rezolvarea lor într-un termen scurt. Totuși, au fost agreate câteva direcții de progres: aplicarea principiului „banii urmează beneficiarul”, bugetare multianuală și proceduri competitive, pregătirea alocărilor din viitorul cadru financiar european 2028–2034, intervenții integrate și consolidarea dialogului dintre organizații și stat.

În același context, el a transmis că mesajul primit la unison de la participanți vizează degradarea accelerată a discursului public privind persoanele vulnerabile. „Văd și eu o virulență a limbajului în ultimii ani care adesea mă lasă fără cuvinte”, a spus consilierul, încheind cu un apel la responsabilitate: „Cuvintele au consecințe. Nu degeaba civilizație și civilitate au aceeași etimologie. Prima nu prea poate exista fără a doua.”

Articolul Întâlnire la Palatul Cotroceni: CNDR solicită ratificarea Protocolului ONU și măsuri urgente pentru protecția persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Suport Mastocitoză România organizează sâmbătă, 28 februarie 2026, în intervalul 10:00–14:00, Conferința Națională de Mastocitoza și Boli Mastocitare (MCAS), la Spitalul Universitar de Urgență București, în Amfiteatrul Mare, potrivit unui comunicat transmis de asociație.

Deschiderea evenimentului va avea loc la ora 9:30. La conferință vor participa: ministrul Alexandru Rogobete, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiul Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, prof. univ. dr. Horia Bumbea, coordonatorul Centrului European de Excelență în Mastocitoză România, precum și prof. univ. dr. Anca Coliță, coordonatoarea rețelei de mastocitoză pediatrică a centrului.

Potrivit organizatorilor, în cadrul conferinței vor susține prezentări: prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, prof. univ. dr. Horia Bumbea, prof. univ. dr. Anca Coliță, prof. univ. dr. Cora Pop, prof. univ. dr. Camelia Berghea, prof. univ. dr. Mihai Craiu (online), prof. univ. dr. Poliana Leru, prof. univ. dr. Lucian Negreanu, dr. Adriana Diaconeasa, dr. Delia Soare și dr. Brândușa Petruțescu.

,,Vor fi abordate teme precum: mastocitoza sistemică agresivă, mastocitoza sistemică indolentă, MCAS (sindromul de activare mastocitară) din perspectivă hematologică, alergologică, dermatologică şi gastroenterologică, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. De asemenea, vor fi discutate subiecte precum vaccinarea în mastocitoză, intoleranța la histamină, registrul electronic de pacienți, terapiile inovatoare și impactul sistemic al unei patologii oncologice. Va fi o ocazie unică de a vă întâlni cu specialiștii care au contribuit la poziționarea României în top 5 din Uniunea Europeană în domeniul mastocitozei”, a declarat Nicoleta Vaia, președinta Asociației Suport Mastocitoză România.

Înscrierea se face prin mesaj WhatsApp, la numărul 0724 364 344.

Despre mastocitoză

Mastocitoza este o boală rară, oncologică și hematologică, care afectează aproximativ 200 de pacienți în România.

Mastocitele sunt celule ale sistemului imunitar, cu un rol esențial în procesul inflamator. În mastocitoză, acestea au un comportament anormal și degranulează, eliberând peste 200 de mediatori, printre care histamina, care poate declanșa șoc anafilactic.

Factorii declanșatori pot fi multipli: căldura, frigul, stresul, îmbrăcămintea, anumite alimente, medicamentele sau efortul fizic. În aproximativ 38% dintre cazuri, cauza șocului anafilactic nu poate fi identificată. O particularitate a bolii este faptul că episoadele de șoc anafilactic pot fi adesea însoțite de de hipertensiune arterială (HTA) de peste 180 mmHg.

Pentru mai multe informații, accesați:

 www.mastocitoza.ro

 Asociația Suport Mastocitoză România

Articolul Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare (MCAS), organizată la Spitalul Universitar de Urgență București apare prima dată în Jurnal Social.

Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) a lansat campania dedicată Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026 (#ZBR2026), în parteneriat cu EURORDIS, la nivel european, și Rare Diseases International, la nivel global.

Marcată anual în ultima zi a lunii februarie, Ziua Bolilor Rare aduce în prim-plan vocea comunității persoanelor care trăiesc cu o boală rară. În 2026, România se alătură apelului internațional pentru echitate, subliniind nevoia urgentă de a regândi modul în care sunt percepute și susținute persoanele care trăiesc cu boli rare, atât din perspectiva sănătății, cât și a dizabilității.

Tema campaniei din acest an – „Echitate – Sănătate și dizabilitate în bolile rare: regândirea modului în care vedem persoanele cu boli rare” – pune accent pe schimbarea perspectivei: dincolo de diagnostic, către drepturile, nevoile și potențialul real al fiecărei persoane în societate.

Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare” – 3 martie 2026, București

În cadrul campaniei, ANBRaRo organizează Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare”, care va avea loc în București, la Hotel Capitol, pe 3 martie 2026.

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan provocările și nevoile persoanelor afectate de boli rare, precum și importanța colaborării interinstituționale pentru îmbunătățirea politicilor publice și a accesului la servicii de sănătate.

Organizatorii subliniază că participarea reprezentanților autorităților, profesioniștilor din sănătate, mediului educațional, organizațiilor de pacienți și societății civile este esențială pentru a genera soluții concrete și sustenabile.

Cei interesați sunt invitați să confirme participarea la:

0726 248 707

office@bolirareromania.ro

Inechități majore pentru peste un milion de români

ANBRaRo atrage atenția asupra inechităților majore cu care se confruntă pacienții cu boli rare. În România, peste un milion de persoane trăiesc cu o astfel de afecțiune. Majoritatea se confruntă cu diagnostic întârziat, acces inegal la servicii medicale, lipsa tratamentelor și bariere sociale persistente.

„Echitatea nu înseamnă tratament egal pentru toți, ci acces corect la resurse și servicii adaptate nevoilor reale ale fiecărei persoane”, a declarat Dorica Dan, președinta ANBRaRo și mama unei fete cu o boală rară. În cazul bolilor rare, acest principiu trebuie să se reflecte în politici publice coerente, servicii medicale centrate pe pacient, recunoașterea dizabilităților asociate și sprijin real pentru incluziunea socială, educațională și profesională.

Situația este cu atât mai critică cu cât 95% dintre bolile rare nu beneficiază de niciun tratament. În acest context, Alianța a dat startul campaniei naționale dedicate Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026, pledând pentru echitate în sănătate și dizabilitate.

Pentru majoritatea pacienților, boala rară este însoțită de o dizabilitate – vizibilă sau invizibilă – care amplifică excluziunea și vulnerabilitatea. Potrivit studiului RareBarometer, peste 8 din 10 persoane cu boli rare trăiesc și cu o formă de dizabilitate.

Lipsa unui registru național de boli rare și absența unui sistem adecvat de codificare medicală (ICD-10), care acoperă doar aproximativ 500 dintre cele peste 8.000 de boli rare cunoscute la nivel mondial, fac ca mulți pacienți să rămână invizibili pentru sistemele de sănătate și protecție socială. Aceste afecțiuni sunt adesea complexe, afectează mai multe organe și necesită îngrijire multidisciplinară și integrată.

În timp ce numeroase state europene accelerează accesul la terapii genice de ultimă generație, în România pacienții cu boli rare se confruntă încă cu întârzieri în diagnostic și cu limitări financiare semnificative. Deși în ultimii 15 ani au fost făcuți pași importanți, realitatea bugetară rămâne dezechilibrată: doar 2,7% din bugetul farmaceutic este alocat medicamentelor orfane, comparativ cu media europeană de 6,6%.

Accesul rapid la o terapie autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) poate reduce semnificativ timpul până la diagnostic – de la aproximativ 24 de luni la 6 luni. Impactul este nu doar medical, ci și economic: diagnosticarea timpurie și inițierea tratamentului adecvat cresc calitatea vieții și pot reduce costurile medicale directe cu până la 61%.

Fără un diagnostic corect și la timp, evoluția bolii se agravează, ducând frecvent la dizabilități severe. „Societatea ne vede imperfecți, pentru că societatea nu cunoaște. Dacă ar încerca să intre în contact cu noi, ar descoperi cât de valoroși și complecși suntem”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România. Inechitățile generate de lipsa diagnosticului și a îngrijirii adecvate se extind dincolo de sistemul medical, afectând viața de zi cu zi.

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, Daniela Tontsch a subliniat că dizabilitatea este tratată similar altor situații fiscale, deși reprezintă o condiție permanentă, care implică costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de a obține venituri. Potrivit acesteia, presiunea bugetară este transferată, parțial, către persoane vulnerabile.

Ziua Bolilor Rare 2026 (28 februarie) este un prilej de schimbare a perspectivei:
 – de la boală la persoană;
 – de la etichetare la înțelegere;
 – de la marginalizare la participare activă în societate.

Apel la acțiune pentru întreaga societate

Campania lansează un apel către autorități, profesioniști din sănătate, decidenți politici, mediul educațional, angajatori și societatea civilă pentru a colabora în vederea:

• reducerii inechităților în accesul la diagnostic, tratament și îngrijire multidisciplinară;
• recunoașterii corecte a dizabilităților asociate bolilor rare;
• dezvoltării serviciilor centrate pe pacient și familie;
• combaterii stigmatizării și a discriminării;
• promovării incluziunii și a vieții independente pentru persoanele cu boli rare.

Campania națională se desfășoară în perioada 15 ianuarie – 15 martie 2026 și aduce în prim-plan vocile pacienților, familiilor, specialiștilor și comunităților locale. Sunt prevăzute acțiuni în comunitate (1–28 februarie 2026), activități în școli și grădinițe (15 ianuarie – 15 martie 2026), evenimente online și participarea la inițiative naționale și internaționale.

În 2026, mesajul Zilei Bolilor Rare este clar: „Echitatea înseamnă să vedem, să înțelegem și să acționăm împreună.”

Articolul ANBRaRo lansează campania pentru Ziua Bolilor Rare 2026: apel la echitate în sănătate și dizabilitate apare prima dată în Jurnal Social.

Vineri, 20 februarie 2026, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a transmis o solicitare oficială către Președintele României, Nicușor Dan, prin care cere inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2006 și semnat de România în 2008.

Deși România a ratificat Convenția în 2010 și a făcut pași importanți în armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale, Protocolul opțional – care permite sesizarea directă a unui mecanism internațional în cazuri de încălcare a drepturilor – nu a fost încă ratificat. Reprezentanții organizației atrag atenția că această întârziere menține România în afara unui instrument esențial de protecție și monitorizare, utilizat deja de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În demersul semnat de președinta Consiliului, Daniela Tontsch, se subliniază că ratificarea Protocolului ar consolida garanțiile pentru persoanele cu dizabilități și ar transmite un semnal clar privind angajamentul statului român față de incluziune, egalitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Redăm integral cererea:

Către:
Președintele României, domnul Nicușor Dan

Subiect: Solicitare privind inițierea procedurii de ratificare a Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

Stimate Domnule Președinte,

Consiliul Național al Dizabilității din România vă adresează respectuos solicitarea de a supune Parlamentului României, în temeiul art. 91 alin. (1) din Constituția României, spre ratificare Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizația Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și semnat de România la 25 septembrie 2008.

România a semnat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități la 26 septembrie 2007, iar aceasta a fost ratificată prin Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010. În cei peste 16 ani de la ratificare, cadrul legislativ național a fost armonizat progresiv cu standardele Convenției, inclusiv prin consolidarea mecanismului național de coordonare a implementării acesteia, atribuție exercitată din anul 2020 de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Cu toate acestea, Protocolul opțional la Convenție, deși semnat de România în urmă cu 18 ani, nu a fost ratificat până în prezent de Parlamentul României. Această situație plasează țara noastră în afara mecanismului internațional de plângeri individuale și de anchetă prevăzut de Protocol, mecanism esențial pentru consolidarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități și pentru prevenirea încălcărilor sistemice.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ratificat deja Protocolul opțional, recunoscând importanța acestuia ca instrument suplimentar de garantare a respectării drepturilor fundamentale. În prezent, România nu dispune de un instrument internațional de plângeri colective sau individuale în această materie, ceea ce limitează posibilitatea unei protecții efective și a unei monitorizări independente la nivel internațional.

Ratificarea Protocolului ar reprezenta un angajament ferm al statului român față de standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și ar consolida credibilitatea României ca stat care promovează incluziunea, egalitatea și demnitatea persoanelor cu dizabilități.

Având în vedere atribuția constituțională a Președintelui României de a supune tratatele spre ratificare Parlamentului, vă solicităm respectuos inițierea demersurilor necesare pentru transmiterea către Parlament a Protocolului opțional la Convenție, în vederea ratificării acestuia.

Consiliul Național al Dizabilității din România își exprimă întreaga disponibilitate pentru dialog instituțional și pentru furnizarea de expertiză tehnică în sprijinul acestui demers.

Cu deosebită considerație,

Consiliul Național al Dizabilității din România

 Președinte,

Daniela Tontsch

Articolul CNDR solicită președintelui Nicușor Dan inițierea ratificării Protocolului opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: AccessibleEU

AccessibleEU a lansat cea de-a doua ediție, revizuită, a cursului online dedicat transportului public accesibil în Europa.

Intitulat „O introducere în transportul public accesibil în Europa – reguli și drepturi”, cursul oferă răspunsuri la întrebări esențiale precum: De ce este mobilitatea importantă? Care este rolul transportului public în societate? De ce trebuie să integrăm accesibilitatea în toate etapele planificării și operării serviciilor de transport?

Programul abordează drepturile persoanelor cu dizabilități în toate modurile de transport public: trenuri (cale ferată convențională, metrou și tramvai), autobuze și autocare, taxiuri, precum și transport maritim și aerian.

Concret, participanții vor putea să:

• învețe despre principiile designului incluziv aplicate sistemelor de transport public;
• cunoască legislația europeană relevantă, exemplele de bune practici, practicile deficitare, precum și lacunele și provocările existente;
• înțeleagă rolul esențial al transportului pentru milioane de cetățeni europeni;
• aprofundeze importanța mediului pietonal în facilitarea accesului și utilizării transportului public;
• afle ce presupune crearea unor clădiri de transport accesibile și fără bariere (stații, aeroporturi);
• înțeleagă modul în care tehnologia poate influența pozitiv sau negativ capacitatea persoanelor cu dizabilități de a călători.

Cursul reflectă, de asemenea, cele mai recente evoluții legislative și de politici publice, oferind nformații actualizate, aliniate standardelor europene privind accesibilitatea.

Structura cursului

Acest curs introductiv este alcătuit din 9 module:

1. De ce este importantă mobilitatea
2. Trenuri (cale ferată convențională)
3. Transport feroviar ușor și tramvaie
4. Autobuze și autocare / transport pe distanțe lungi
5. Taxiuri
6. Transport aerian
7. Transport maritim
8. Mediul pietonal și infrastructura de transport
9. Tehnologie
   

Cursul este de tip self-paced (parcurgere în ritm propriu) și este conceput în format MOOC. Participarea este gratuită. Programul face parte din eforturile continue AccessibleEU de consolidare a expertizei, promovare a bunelor practici și dezvoltare a accesibilității în statele membre.

Detalii despre curs:

• Public țintă: persoane interesate de domeniul transportului accesibil – manageri de stații și aeroporturi, angajați din sectorul transporturilor, utilizatori finali, furnizori de servicii conexe etc.
• Perioada de desfășurare: 16 martie – 31 octombrie 2026
• Format: online
• Tip eveniment: training
• Limba: engleză

Înscrierile sunt deja deschise pe platforma AccessibleEU Online Campus https://accessibleeucentre.criteria-campus.com

Mai multe informații: https://accessible-eu-centre.ec.europa.eu/…/accessiblee…

Articolul AccessibleEU lansează ediția revizuită a cursului online despre transportul public accesibil în Europa apare prima dată în Jurnal Social.