Miercuri, 21 februarie 2024, ora 12:00, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, Sala „Ileana Berlogea”, a avut loc conferinţa de presă care a avut ca temă Hotărârea dată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti privind accesibilizarea producţiilor artistice pentru persoane cu dizabilităţi şi a instituţiilor de cultură aflate în subordinea Primăriei Generale a Municipiului București.

La dezbatere, tradusă în limbajul semnelor române de către Lavinia Chițu, au fost speakeri: rectorul UNATC, prof.univ.dr. Liviu Lucaci, Ministrul Culturii, Raluca Turcan, primarul general al capitalei, Nicușor Dan și Oana Popa, inițiatoarea proiectului.

Discuția a pornit de la un spectacol al Teatrului de animație realizat în coproducție cu UNATC, accesibilizat pentru nouă tipuri de dizabilități, din 2021, regizat de Oana Popa, care trei ani mai târziu a contribuit la adoptarea unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București privind realizarea de spectacole pentru persoanele cu dizabilități, potrivit unui comunicat al UNATC.

„Mă bucur că ați acceptat ca UNATC să fie locul de dialog”, a spus în deschidere rectorul UNATC, prof.univ.dr. Liviu Lucaci. „Mă bucur foarte tare și mulțumesc directorilor de teatre, managerilor din instituțiile de cultură, care sunt în sală și nu sunt chiar puțini, care împreună cu autoritățile doresc să înțeleagă cum vor pune în pagină acest lucru, că sunt centrale sau locale”.

Subiectul conferinței a fost proiectul de hotărâre de consiliu aprobat şi votat în unanimitate pe data de 31 ianuarie 2024, în cadrul Consiliului General al Capitalei, prin care se aprobă faptul că începând cu 1 ianuarie 2024, instituţiile aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului București, singure sau în parteneriat, vor asigura accesibilizarea a unei producții artistice/ an, conform Ghidului atașat în Anexa proiectului.

De asemenea, sumele pentru achiziții necesar accesibilizare săli vor fi incluse în rectificarea bugetară din acest an a Municipiului București și vor fi aprobate prin bunăvoința Primarului General al Capitalei.

Printre invitați s-au aflat: Sanda Hristudor, Consilier General în PMB, directori de instituții publice de cultură, manageri de teatre, artiști și reprezentanți ai asociațiilor pentru persoane cu dizabilități.

În cadrul conferinței, managerii prezenți în sală au expus intențiile de proiecte accesibilizate    pe    care    le    au,    începând    din    acest    an.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a spus că va lansa o linie de finanțare pentru proiecte de teatru accesibilizat: „Faptul că avem un model în Primăria Capitalei, că avem deschidere din partea UNATC, că avem ocazia să stăm față în față cu managerii unor instituții de cultură, cred că reprezintă deja un punct extrem de important pentru o problemă gravă a societății, pentru că accesul la cultură pentru persoanele cu dizabilități este la fel de important și de relevant ca accesul la hrană, ca accesul la alte servicii care trebuie să fie egale pentru orice cetățean din țară”.

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a subliniat faptul ca Primăria pe care o reprezintă va aloca buget suplimentar – achiziție necesar accesibilizare săli.

„Dreptul la cultură este un drept fundamental. Facem azi un pas înainte pentru ca el să devină practic în acest an. Vreau să-i asigur pe directorii din subordinea primăriei că susținem, chiar susținem, o să votăm buget chiar pe 1 martie, dacă nu pe 4 martie. Avem bani pentru producții culturale, și proiectul acesta, având un vot unanim în Consiliul general, este o prioritate”, a afirmat Nicușor Dan.

Oana Popa, inițiatoarea acestui proiect și regizoarea primului spectacol de teatru accesibilizat pentru nouă tipuri de dizabilități, afirma faptul că scopul pentru care s-a luptat în tot acest timp și pentru reușita acestui proiect este, de fapt, un drept al omului.

„Dizabilitatea nu este un moft. Fiecare dintre noi putem, mai devreme sau mai târziu, să ajungem o persoană cu dizabilități. Dreptul la cultură este un drept al omului și trebuie respectat”, a menționat Oana Popa.

Reprezentanții UNATC își exprimă recunoștința anticipată pentru interesul și sprijinul acelora care vor prelua aceste informații, pentru promovarea culturii accesibile și, totodată, pentru contribuţia la crearea unei societăți mai incluzive prin intermediul artei şi spectacolelor.

Articolul Accesibilizarea producţiilor artistice pentru persoane cu dizabilităţi şi a instituţiilor de cultură aflate în subordinea Primăriei Generale a Municipiului București apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat, marţi, 9 ianuarie 2024, că încă 40 de centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane vârstnice vor fi finanţate prin PNRR cu aproximativ 21 de milioane de euro, pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială.

,,Încă 40 de centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice vor fi finanțate prin PNRR cu 104.127.264 de lei (aproximativ 21 de milioane €), pentru dezvoltarea serviciilor de asistență socială”, a transmis Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, noile proiecte vor duce la îmbunătățirea calității vieții pentru încă 5.600 de beneficiari.

,,Ca urmare a accesării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a axelor de finanțare prin PNRR, în total sunt finanțate 105 centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități, cu o valoare totală de 50.150.000 de euro, și 71 de centre de zi cu componentă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu o valoare totală de 86.000.000 euro. Astfel, numărul total de beneficiari sprijiniți prin aceste măsuri depășește 11.000 de persoane”, se arată în comunicat.

Ministerul Muncii a precizat că evenimentul de semnare a contractelor a avut loc la sediul Guvernului României unde au fost prezenți reprezentanții comunităților locale admise în cadrul apelurilor de proiecte.

„Proiectele au ca obiectiv construirea unor spații pentru servicii de asistență și recuperare, precum și pentru renovarea și reabilitarea unora existente. Investițiile vor duce la sporirea accesului persoanelor vulnerabile, inclusiv persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă, la servicii sociale de calitate”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Beneficiarii eligibili sunt furnizorii publici de servicii sociale, iar în cadrul apelurilor de proiecte au fost încurajate parteneriatele cu furnizorii privați. Scopul întregului demers este îmbunătățirea calității vieții și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, parte importantă a reformei serviciilor de asistență socială pe care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a inițiat-o.

,,Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), în calitate de coordonator de reformă și/sau investiții și de beneficiar al reformelor/investițiilor în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, are responsabilitatea gestionarii a trei apeluri de proiecte aferente componentei C13 – Reforme sociale, specifice Investiției 2 – Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități, țintele 395 și 396 și pentru care a redeschis apelurile, respectiv Investiției 4 – Dezvoltarea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoane vârstnice, ținta 400”, a mai menționat Ministerul Muncii.

Articolul Comunitățile locale, finanțate pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice și cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Statul Român rămâne surd la nevoile persoanelor cu dizabilități și doar din obligație față de Uniunea Europeană mimează iluzorii îmbunătățiri și reforme. Este suficient să privim retrospectiv ce și cât s-a făcut de la aderarea României la UE.

În fiecare an, în data de 3 decembrie, marcăm Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități pentru a le promova drepturile și pentru o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă acestea.

Mă încearcă o durere profundă când scriu acest mesaj, pentru că sunt nevoită să repet ceea ce am supus atenției decidenților de nenumărate ori:

Indemnizaţia lunară a persoanelor cu dizabilităţi a rămas la valori umilitoare: 500 de lei pentru adultul cu handicap grav, 375 de lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 60 de lei pentru adultul cu handicap mediu. Cu aceste indemnizații persoanele cu dizabilități nu pot acoperi nici 5% din costurile legate de dizabilitate și evident 0% din cele de subzistență.

Când noi spunem că nu se poate trăi cu aceste indemnizații de handicap, primim promisiunea perpetuă că de la anul vor fi indexate cu rata inflației. Adică primim “asigurări” că nu pot fi majorate dar că le va fi compensat nivelul de insuficiență. Adică nu primim absolut nimic.

Valoarea indemnizaţiei de handicap este calculată, începând de la 1 ianuarie 2018, conform OUG nr. 60/2017, care modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Potrivit prevederilor actului normativ, la baza modului de calcul este Indicatorul Social de Referinţă (ISR) şi nu Indicele Preţului de Consum, aplicabil anterior acestei date. În prezent, valoarea ISR este de 500 de lei.

Conform ,,Analizei diagnostic privind incluziunea socială și situația grupurilor vulnerabile în România”, analiza care a stat la baza redactării Strategiei Naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021 – 2027, ,,pentru un procent important din populația cu dizabilități a României, beneficiile pe care, de regulă, statul le acordă și asigură nu sunt suficiente pentru a fi scoasă de sub riscul sărăciei. […] Diferențele substanțiale dintre procentul persoanelor cu dizabilități expuse riscului de sărăcie în România după transferurile sociale și media Uniunii Europene pot conduce la ipoteza conform căreia sprijinul financiar oferit de către stat persoanelor cu dizabilități este unul insuficient […] diferențele dintre procentul persoanelor cu dizabilități din România aflate în risc de sărăcie și media Uniunii Europene sunt mari. Acestea pot fi recuperate atât prin creșterea indemnizației lunare, cât și prin adaptarea serviciilor sociale (în termeni de efecte) pe care organizațiile guvernamentale (prin DGASPC) și cele non-guvernamentale le acordă, la cerințele pieței muncii.”

Pandemia a evidențiat situația persoanelor cu dizabilități fără adăpost, o problemă rezultată din lipsa locuințelor sociale, de ani de zile.

A crescut îngrijorător numărul adulților cu dizabilități cărora le-au murit părinții și au fost obligați să solicite internarea în aziluri din cauza lipsei serviciilor de îngrijire la domiciliu, a inexistenței asistenților personali și a asistenților personali profesioniști etc.. În urma apelurilor unora dintre ei, m-am implicat cu tristețe în acest demers de instituționalizare.

Pe lângă insuficiența veniturilor necesare supraviețuirii și îngrijirii, persoanele cu dizabilități se confruntă cu întârzierea plății indemnizațiilor și salariilor asistenților personali.

Lipsa spitalelor și clinicilor accesibile, anxietatea şi lipsa oricărui mijloc de transport, fac ca programele de prevenţie, tratament şi recuperare să fie de neatins pentru persoanele cu dizabilităţi. Pentru aceşti oameni chiar şi investigaţiile şi analizele de rutină pot ridica obstacole insurmontabile. Deşi predispuşi la anumite boli ereditare pentru care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează programe de prevenţie, aceştia se tem să iasă din casă, să se ducă într-un loc necunoscut şi lipsit de accesibilizări elementare. Atitudinea celor cu care interacţionează, de asemenea, poate fi un factor generator de anxietate.

La finele anului 2020, au fost declarate neconstituționale prevederile Codului Civil referitoare la măsura interdicției judecătorești și reprezentarea prin tutore a persoanelor cu handicap psihic lipsite de discernământ, o măsură de protecție a acestei categorii de persoane de a căror incapacitate juridică se poate profita în cele mai nefaste moduri. Conform încheierii CCR, în termen de 45 de zile, respectivele prevederi ar fi trebuit înlocuite cu altele și mai protective. Nu avem până la acest moment un mecanism nou de protecție.

Dintre propunerile proiectului publicat în transparență decizională atrage atenția noutatea conform căreia se limitează perioada de reprezentare de către tutore a intereselor persoanei cu dizabilitate la cinci ani, chiar și în cazurile în care lipsa discernământului este ireversibilă. De ce cinci ani și nu șapte sau 10? Ce se va întâmpla dupa cinci ani cu aceste persoane vulnerabile supuse riscului unor abuzuri preponderent cu caracter patrimonial? Vor fi asistate decizional? De către cine? Chiar și persoanele “total lipsite” de discernământ? De ce s-a introdus această limitare? Care este rostul acesteia? De ce nu s-a introdus revizuirea la cinci ani, altminteri nejustificată nici aceasta în cazul handicapului incurabil?

Iată o mostră despre modul în care se face reforma pentru persoanele cu dizabilități! Cu astfel de inovații introduse fără ca persoanele cele mai afectate în aceste situații, adică părinții adulților cu handicap psihic fără discernământ, cei care se chinuiesc cu ei, care nu-și trăiesc propriile vieți, ci pe cele infernale ale copiilor lor mari, să fi putut avea un cuvânt de spus, să fi fost abordați și întrebați ce cred despre aceste “noutăți”.

Mai mult, din partea acestor părinți a venit întrebarea: De ce tutela specială pentru cinci ani? De ce nu mult mai bine drept de reprezentare legală acordat părinților persoanelor adulte lipsite de discernământ, parinti care fac dovada că își îngrijesc descendenții cu dizabilitate mentala severa la domiciliul comun, că se sacrifică pentru ei zi și noapte? Știți ce economii importante a făcut Statul Român pentru că după declararea necostituționalității interdictiei judecatoresti, pe fondul vidului legislativ, unele drepturi conferite de Legea 448/2006 nu au mai fost accesibile persoanelor cu handicap mental sever pentru că nu se pot reprezenta singure și nici nu pot fi reprezentate? Nu este corect! Acesta este modul în care se “progresează” în privința reformării cadrului legal pentru o și mai bună aliniere a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități din România la ale celor din spațiul occidental al Uniunii Europene!

Și acestea sunt doar o parte a problemelor cu care persoanele cu dizabilități se confruntă.

Statul Român rămâne surd la nevoile persoanelor cu dizabilități și doar din obligație față de Uniunea Europeană mimează iluzorii îmbunătățiri și reforme. Este suficient să privim retrospectiv ce și cât s-a făcut de la aderarea României la UE. Dar este evident că fără apartenența noastră la spațiul cu o veche cultură a toleranței și sprijinului pentru semenii cu dizabilitate, nu s-ar fi făcut nici puținul din bilanțul pe care îl putem analiza astăzi.

Pentru noi, persoanele cu dizabilități, data de 3 decembrie nu reprezintă un motiv de festivism.

Articolul Mesajul președintelui Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Primul tramvai din seria celor opt achiziționate cu fonduri europene, a sosit marți, 24 august, la Galați. Garnitura a fost fabricată la Arad și este primul tramvai nou în ultimii 40 de ani cumpărat de municipialitate.

„Este primul tramvai nou din ultimii 40 de ani care a sosit la Galaţi. Din prima clipă am susţinut că gălăţenii merită să circule doar cu mijloace de transport noi şi moderne care să ofere confort şi siguranţă. Este primul tramvai din seria celor opt care vor veni etapizat până la sfârşitul lunii noiembrie”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Potrivit Biroului de presă al Primăriei Galaţi, noile tramvaie, model „Autentic”, au fiecare o capacitate de 114 de pasageri, dintre care minimum 30 pe scaune, un consum de energie scăzut şi grad înalt de fiabilitate. În plus, dispun de podea joasă cu rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, precum şi de un sistem pentru anunţuri vocale exterioare pentru persoanele cu deficienţe de vedere.

De asemenea, mijloacele de transport sunt prevăzute cu instalaţie de aer condiţionat pentru pasageri şi vatman, sisteme de numărare a călătorilor, echipamente audio-video, instalaţie pentru sistemul de ticketing, sisteme de informare a călătorilor, atât în interior, cât şi în exterior. Tramvaiele sunt concepute cu sisteme de siguranţă care să nu permită plecarea din staţii cu uşile deschise, dar şi cu echipament pentru comanda automată a schimbării macazurilor.

Persoanele care folosesc scaunul rulant au beneficiat de explicații și exerciții specifice de access și folosință a acestor mijloace de transport.

„Testăm în această perioadă noul tramvai care a ajuns la Galați. Ne asigurăm că semenii noștri nu vor întâmpina probleme pentru călătoriile cu noile tramvaie pe care le-am prevăzut cu podea joasă și rampe de acces. Suntem în continuare deschiși în a găsi împreună soluțiile potrivite pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus primarul din Galați.

Lungimea tramvaielor este de 19 de metri, iar lățimea de 2,4 metri. Acestea vor avea o durată de serviciu de 30 de ani. Un tramvai va parcurge aproximativ 60.000 km/an. Tramvaiele vor intra în circulație după parcurgerea procedurilor tehnice, iar primul în următoarele 20 de zile, după efectuarea probelor.

Tramvaiele sunt cumpărate în cadrul unui program cu finanţare europeană. Valoarea contractului de achiziţie este de aproape 45 de milioane de lei.

Primăria Galaţi a mai depus, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, o cerere de finanţare europeană pentru achiziţia a 10 tramvaie noi. Valoarea proiectului este de peste 80 de milioane de lei, iar procedura de licitaţie este în derulare.

Articolul Primul tramvai nou în Galați, accesibil persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.