Între 22-24 iulie, Fundația Special Olympics România a celebrat cei 54 de ani de la fondarea mișcării Special Olympics de către Eunice Kennedy Shriver, prin trei evenimente de incluziune: Iluminat pentru Incluziune, Competiţia de Bocce, Forumul Familiilor, anunță reprezentanții fundației.

,,În București, Arcul de Triumf – monument istoric, clădirea emblematică Globalworth Tower, Fântânile urbane din Piața Unirii şi sediul Special Olympics România au fost iluminate în roșu, vineri, 22 iulie, în semn de susținere a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități intelectuale. Pe tot parcursul zilei de vineri, un videoclip de prezentare a sportivilor Special Olympics, campioni naționali și mondiali, a rulat pe ecranele Centrului Comercial Cocor”, se arată într-un comunicat al Fundației  Special Olympics România. 

În țară, partenerii fundației, Districtul Lions 124 România şi Cluburile: Lions Bistrița, Lions Alba Iulia, Lions Arad 2007, Lions Arad, Lions Deva Sarmizegetusa, Lions Deva Decebal, Lions Bistriţa, Lions Timișoara Diamond, Lions Oradea, Lions Orăștie, Lions Club Constanța Balkanica s-au alăturat demersului de incluziune, iluminând în roșu clădiri reprezentative, repere culturale și sociale din localităţile lor.

Evenimentul este unul cu tradiție pentru Special Olympics România și este celebrat începând cu anul 2018, marcând anul acesta 54 de ani de când mișcarea Special Olympics luptă la nivel global pentru înlăturarea discriminării persoanelor cu dizabilități intelectuale și pentru crearea unei societăți incluzive.

Totodată, în cadrul evenimentului a avut loc Forumul Familiilor Special Olympics, unde au participat reprezentanți ai familiilor sportivilor din toată țara care au discutat cu medici specialiști despre provocarea problemelor de sănătate la copiii și tinerii cu dizabilități intelectuale.

,,Între 22 – 24 iulie 2022, s-a desfășurat Forumul Familiilor Special Olympics, locul unde părinții se întâlnesc și pot pune întrebări medicilor de familie sau specialiștilor în psihoterapie, stomatologie, diabet, nutriție, ORL, oftalmologie. Cei aproximativ 30 de participanți din București și din țară au aflat răspuns la dileme legate de starea de sănătate post-pandemie. S-a discutat și despre competițiile Special Olympics care se vor organiza începând cu luna Septembrie”, se mai arată în comunicat.

Forumul Familiilor a fost finanțat de Lions Clubs International și Toyota.

La Competiția de Bocce au participat 70 de sportivi Special Olympics, evenimentul fiind organizat la Baza Sportivă Motivation, din Bragadiru, jud. Ilfov. Ei s-au bucurat de participare, premiere, reîntâlnirea cu prietenii lor. Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul financiar al Toyota. Partenerul tehnic al competiției a fost Hervis Sports & Fashion.

,,A fost un tur de forță pentru participanții la evenimentul Iluminat pentru Incluziune. Unii dintre cei veniți din țară au participat la competiția de Bocce, apoi au fost la Arcul de Triumf, la Fântânile de la Unirea și la Cocor, iar sămâbătă și duminică au fost alături de noi la Forumul Familiilor. Mulțumim tuturor celor care s-au alăturat mișcării Special Olympics și au celebrat persoanele cu dizabilități intelectuale. Împreună cu asociațiile din țară, am stabilit noi parteneriate și am planificat evenimente care să vină în sprijinul BRAVILOR”, a declarat Viorel Mocanu, director sportiv Special Olympics Romamia.

Despre Special Olympics România

Special Olympics este o mișcare globală care valorifică potențialul uman, prin puterea transformatoare a sportului. Special Olympics ajută persoanele cu dizabilități intelectuale să fie acceptate și implicate ca membri activi ai comunităților din care fac parte, pentru a crea o societate respectată și incluzivă pentru noi toți. Folosind sportul drept catalizator, împreună cu programele colaterale de sănătate și educație, Special Olympics luptă împotriva pasivității, a nedreptății și a intoleranței. În România, din anul 2003, Special Olympics a ajutat, până în prezent, peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale să fie cetățeni activi ai comunității. Special Olympics România își dorește să ajungă la fiecare dintre acestea și la familiile lor prin competiții sportive, activități educative în şcoli, cursuri de formare pentru antrenori, evaluari ale stării de sănătate, evenimente de strângere de fonduri și prin soluții sustenabile pentru creșterea angajabilității persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale.

Special Olympics România publică informații actualizate pe website-ul oficial, pagina de Facebook, Instagram, Youtube.  

Articolul Special Olympics România a marcat 54 de ani de la fondarea mișcării Special Olympics International, prin trei evenimente de incluziune apare prima dată în Jurnal Social.

Este de remarcat că unele dintre prevederile cu caracter echivoc ale noii legi aprobate de Guvern pot afecta, nu numai persoanele cu dizabilitate mentală congenitală, ci și pe mamele, tații, bunicii oricăruia dintre noi care, din cauza îmbătrânirii, se confruntă cu probleme de memorie, gândire, comportament și, din păcate, mulți dintre ei, cu afecțiuni psiho-sociale severe precum Boala Alzheimer.

În motivarea Deciziei nr. 601 /2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Curtea Constituțională a României a invocat că prevederile acestuia nu sunt însoțite de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, că diferitelor grade de dizabilitate intelectuală și psihosocială trebuie să le fie atașate grade corespunzătoare de ocrotire în funcție de rezultatele unor revizuiri periodice.

În acest context, noua „Lege privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale” aprobată, în data de 10 decembrie, de către Guvern, introduce o serie de prevederi noi care generează ambiguități și semne de întrebare serioase în legătură cu necesarele corecții care au motivat Decizia nr. 601/2020 a Curții Constituționale a României.

Astfel, analizând Capitolul 1 – „Asistența pentru încheierea actelor juridice” (în legătură cu care se cuvine remarcat că este un capitol nou introdus, inexistent în versiunea anterioară a proiectului prezentei legi, supusă dezbaterii publice) se nasc (cele) mai multe întrebări:

În urma lecturării prevederilor art. 1 – alin (1) este greu de înțeles cum o persoană suferind de dizabilitate mentală severă sau accentuată, fără discernamânt, fără autocontrol, fără orientare temporo-spațială, „care are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa”, se va putea deplasa la un birou notarial. Cum va putea această persoană să se adreseze unui notar dacă nu conștientizează propria nevoie de asistență, nevoia de „administrare a patrimoniului propriu” și cu atât mai puțin pe aceea de „exercitare a drepturilor și libertăților sale civile”?! Dacă respectiva persoană nu are discernământ, cum ar putea să conștientizeze posesia unui patrimoniu, nevoia de administrare a acestuia? Aprecierea lipsei de realism a acestei propuneri de prevedere (plecând de la prezumția de bune intenții care o motivează) ar fi făcută fără ezitare de către absolut oricare medic psihiatru sau psiholog. Ne întrebăm: în comisia de redactare a prezentei legi destinată cu precădere dizabilității mentale au fost cooptați și specialiști în acest domeniu, respectiv psihologi și medici psihiatri? CCR consideră că sunt necesare mai multe garanții privind respectarea drepturilor persoanei cu dizabilități mentale, extrem de vulnerabilă mai ales în plan juridic prin natura acestui tip de handicap. În cazul art. 1 – alin 1, care sunt garanțiile că persoana cu dizabilitate intelectuala severă nu va fi „dusă” la un notar pentru a fi „asistată” în administrarea patrimoniului său?!!! Oferă această prevedere mai multă garanție și este mai protectivă decât neconstituționalul articol 164 în baza căruia valoarea juridică a „semnăturii” unei astfel de persoane aflate în imposibilitatea conștientizării nevoilor și consecințelor faptelor sale era anulabilă?

Apoi, în conținutul aceluiași articol se statuează că „Asistentul este autorizat să acționeze ca intermediar între majorul care beneficiază de asistență și terțele persoane, fiind prezumat că acționează cu consimțământul majorului”.

Cum ar putea „prezumarea”, adică presupunerea că majorul fără discernamânt și-a dat acordul în mod conștient, să constituie unul dintre elementele de garanție a respectării drepturilor fundamentale ale persoanei cu dizabilități” așa cum recomandă CCR în motivarea Deciziei nr. 601 /2020?! Cum ar putea să existe „consimțământul„ „majorul(ui) care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa” altfel decât „prezumat”, prin urmare incert, mai ales în cazul persoanei cu dizabilitate intelectuală severă?

La alin (2) întrebarea care se impune este: „Deciziile luate inclusiv de către majorul fără discernământ”?! La art. 2 – (1) legiutorul spune că „Asistentul trebuie să acționeze cu prudență, diligență, onestitate și loialitate în vederea realizării optime a intereselor majorului”. Cuvântul „trebuie” este încă un element de prevenire a abuzurilor asupra persoanei ocrotite? Ce nu aflăm din acest proiect de lege este tocmai ce riscă asistentul dacă nu „acționează cu prudență, diligență, onestitate și loialitate”.

La art. 3 – alin. (3) nedumerirea pe care acesta o generează este: actele juridice „le încheie singur”, majorul fără discernământ, fără să înțeleagă ce face, de ce face, dar „sfătuit” de către asistent care „nu încheie și nu încuviințează”?

La art. 4, alin (3) ar fi de făcut comentariul: cu condiția ca asistentul să nu profite de lipsa de discernământ a celui pe care îl asistă solicitându-i contravalori exagerate ale cheltuielilor aferente asistării.

La art. 5 – alin (3) lămurirea necesară este: cum ar putea „majorul care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa” să „facă plângere la instanța de tutelă” tocmai împotriva asistentului de al cărui ajutor depinde? Paradoxal, cu sprijinul acestuia? Sau contând pe rude ori vecini? Dacă nu mai are rude în viață interesate de soarta sa și dacă vecinii nu se amestecă în viețile altora, cine să-l ajute să facă plângere împotriva asistentului la instanța de tutelă?

Dacă orașe mari din România nu au înființate instanțe de tutelă, evident că nici localitățile mai mici nu au. Drept urmare, de exemplu cererile de punere sub interdicție, până la declararea neconstituționalității acestei măsuri, au fost de competența instanțelor de tutelă și erau înregistrate și soluționate la rând cu celelalte cauze civile. În consecință, de exemplu o pronunțare pentru punere sub interdicție dura între un an și doi ani. Așa că „soluționarea de urgență” prevazută la alin. (4) este pur teoretică.

La art. 6, alin (1) paragraf b) întrebarea este: cum va putea persoana cu dizabilitate intelectuală severă să formuleze cererea și să se adreseze notarului ca să scape de asistentul rău-intenționat? Cum poate conștientiza, lipsită fiind de discernamânt, că asistentul profită abuzând de încrederea ei? Cum ar putea să îndeplinească această salvatoare formalitate birocratică, a formulării și depunerii unei cereri la notar, chiar și dacă are „doar” un retard mental sever? Să fie oare și aceasta una dintre garanțiile suplimentare pentru respectarea drepturilor persoanei cu handicap mental?

Analizând Capitolul II- „Modificarea și completarea Codului civil și a Codului de procedură civilă” se constată necesitatea câtorva clarificări, după cum urmează:

La art. 41, (alin. 1) privind capacitatea de exercițiu restrânsă se introduce ca noutate măsura punerii sub consiliere judiciară. Este de remarcat ca în niciun articol și în niciun paragraf din prezenta „Lege privind unele măsuri de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale” nu se precizează cine realizează/exercită, unde și cum, consilierea judiciară a persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă. Pentru comparație, în cazul măsurii tutelei speciale, există în textul prezentei legi reglementările necesare pentru exercitarea acestei măsuri de ocrotire.

La art. 106, alineatul (2) cu privire la ocrotirea majorului prin instituirea măsurii consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a curatelei a fost adăugată și formularea „sau a unei alte măsuri prevăzute de lege”. În lipsa precizării cărei alte măsuri prevăzute de lege, se creează o ambiguitate care poate genera ulterior „portițe” de interpretare și consecințe nedorite pentru persoana ocrotită.

Articolul 168, aliniatul (3) a suscitat cele mai multe exprimări ale îngrijorării reprezentanților organizațiilor care reprezintă persoane cu dizabilități intelectuale și ale unor părinți care s-au adresat în mod direct Consiliului Național al Dizabilității din România după ce au citit proiectul legii. Sumarizând nedumeririle exprimate sunt necesare clarificări despre cum vor fi ocrotite persoanele cu dizabilitate mentală „permanentă și totală” după expirarea acelui maxim de 10 ani?! Conform art. 164, alin (4): „O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.” După 10 ani cum va mai fi reprezentată și ocrotită „în mod continuu”? După cei 10 ani, măsura tutelei speciale se va ridica și, drept consecință, respectiva persoană fără discernământ va fi considerată ca având capacitate deplină de exercițiu. Unde mai este garanția că drepturile fundamentale ale persoanei fără discernământ vor fi respectate după expirarea perioadei de maximum 10 ani?

De ce nu s-a ținut cont de recomandarea din motivarea CCR privind reevaluarea periodică a remanenței dizabilității incurabile în vederea prelungirii, cu motivație bine întemeiată, a tutelei speciale din cinci, în cinci ani? De dorit ar fi ca în acest caz atât persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, cât și părinții (sau rudele) acestora să nu mai fie nevoiți să treacă de fiecare dată prin toate procedurile medico- birocratice umilitoare și traumatizante. Astfel, acolo unde se impune, măsura ocrotirii ar fi adaptată caracterului ireversibil al dizabilității, iar persoana nu ar fi privată de ocrotire după expirarea limitei de 10 ani.

În ceea ce privește art. 174, aliniatele (3) și (4) permit ca „ocrotitul” să fie îngrijit într-un serviciu social sau o altă instituție, iar tutorele (deci și cel numit) poate „administra” locuința acestuia având dreptul să o închirieze, dar nu și obligația ca veniturile realizate astfel să le folosească pentru cel „ocrotit”. Aceste reglementări ar putea motiva interesul pentru ca îngrijirea „ocrotitului” să nu se facă la locuința acestuia, ci într-o instituție.

Precizăm că în urma emiterii de către CCR a Deciziei 601/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 164 din Codul Civil, privind punerea sub interdicție a persoanelor cu dizabilități intelectuale, Guvernul României ar fi trebuit să completeze respectivul vid legislativ în termen de 45 de zile. Acest termen a fost depășit și, din acest motiv, un mare număr de persoane adulte cu dizabilități mentale grave sunt lipsite de reprezentare legală și în consecință și de unele drepturi conferite de Legea nr. 448/2006.

Când proiectul prezentei legi a fost supus dezbaterii publice, unii dintre părinții adulților cu dizabilități intelectuale și psihosociale grave au transmis pe canale oficiale, în termen legal, și la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, și la Ministerul Justiției, propunerea de legiferare a dreptului de a-și reprezenta legal descendenții adulți cu dizabilități psihosociale grave și vârste mentale de minori, ca alternativă de departe preferabilă măsurii instituirii tutelei speciale. Din păcate, însă, știut fiind că dezbaterea publică și transparența decizională sunt proceduri obligatorii, dar pur formale, și această propunere, extrem de importantă pentru a le ușura chinul parinților și descendenților adulți cu dizabilitate mentală și pentru a le facilita accesul la drepturile legale condiționate de reprezentare, a fost ignorată de către Comitetul care a redactat proiectul de lege ferenda.

„Cu regret mă întreb care sunt acele garanții suplimentare în raport cu vechile prevederi declarate neconstituționale pe care le introduce legea nou aprobată de Guvern? Sunt ele mai multe? Mai bune? Sau din cauza unor omisiuni, ambiguități, exagerări în tendința de modernizare a legislației pentru persoanele cu dizabilitate mentală, noua lege introduce mai multe vulnerabilități decât garanții comparativ cu prevederile din Codul Civil declarate neconstituționale?”, Daniela TONTSCH, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România.

http://andpdca.gov.ro/w/lege-privind-unele-masuri-de-ocrotire-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-intelectuale-si-psihosociale/?fbclid=IwAR0IjlgLa8KEhmp5UQfciVV5gubQdDyBI0Jzzm0Imdik7BTBJxAheXyMLUQ

Articolul CNDR consideră că noua lege destinată persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale le poate expune abuzurilor de natură juridică apare prima dată în Jurnal Social.

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a participat vineri, 3 decembrie 2021, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, la evenimentul ,,Învingători pe frontul de acasă”, organizat de INVICTUS România și Asociația CONIL, cu sprijinul Clubului Sportiv al Armatei “Steaua”, un eveniment în care două tipuri de învingători s-au reunit pentru a demonstra că solidaritatea și incluziunea pot funcționa în România, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Potrivit sursei citate, echipa INVICTUS România, formată din militari români răniți în teatrele de operații, a organizat pentru copiii cu dizabilități o tabără militară în care cei mici au descoperit secretele tirului cu arcul, au realizat trasee aplicative, demonstrații cu biciclete speciale și alte activități sportive adaptate dizabilităților fizice.

România a parcurs un traseu evolutiv lent în domeniul dizabilității, deși a ratificat Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități încă din 2010, însă dinamica acestui parcurs este acum în schimbare.

,,Începând din acest an, persoanele cu dizabilități vor beneficia de un mecanism articulat de suport în luarea deciziei. România va face cea mai importantă reformă juridică în domeniul dizabilității: persoanele cu dizabilități nu vor mai avea drepturile anulate sau restrânse, ci, prin modificările aduse Codului Civil, care vor fi aprobate în scurt timp în Guvern, persoanele cu dizabilități intelectuale vor avea posibilitatea să muncească, să se căsătorească și să-și manifeste voința și preferințele cu sprijinul necesar.

De asemenea, o serie întreagă de servicii sociale integrate în comunitate, atât de necesare copiilor și adulților cu dizabilități, au fost prevăzute și vor fi înființate prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență”, se mai arată în comunicat.

Totodată, în cadrul Programului România Educată, este urmărită cu atenție componenta de educație incluzivă și sprijin pentru copiii cu dizabilități, care au dreptul la educație de calitate, alături de toți ceilalți copii.

În egală măsură, în contextul pandemiei de COVID-19, care a marcat substanțial starea de bine psiho-emoțională a copiilor, aceștia vor beneficia, de la începutul anului 2022, de servicii de consiliere și psihoterapie gratuite prin intermediul Programului Național – ”Din grijă pentru copii”.

,,Copiii cu dizabilități și familiile lor sunt un altfel de eroi ai noștri, care duc, din păcate, o luptă inegală cu un sistem care încă nu le valorifică pe deplin potențialul în educație și, în general, în societate. Pe ei, pe familiile lor, pe adulții cu dizabilități și pe eroii noștri militari răniți în teatrele de operații, camarazii noștri de la Echipa INVICTUS România, vreau să îi salut cu recunoștință și respect. Vă asigur că aveți în mine un partener de încredere în promovarea și implementarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități și mă voi asigura, alături de specialiștii din Guvern, societatea civilă și toți partenerii sociali, că vom lua acele măsuri prin care copiii și adulții cu dizabilități să poată trăi demn în România. Pentru că noi nu lăsăm pe nimeni în urmă!”, a declarat prim-ministrul României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă.

La eveniment au mai participat, din partea Guvernului României, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, ministrul Sportului, Carol-Eduard Novak, și consilierul de stat la Cancelaria Prim-ministrului Mădălina Turza.

Articolul 3 decembrie – Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi apare prima dată în Jurnal Social.

În București, Arcul de Triumf – monument istoric, clădirea emblematică Globalworth Tower şi sediul Special Olympics România au fost iluminate în roșu, vineri, 23 iulie, în intervalul orar 21.00 – 24.00, în semn de susținere a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități intelectuale. Pe tot parcursul zilei de vineri, un videoclip de prezentare a sportivilor Special Olympics, campioni naționali și mondiali, a rulat pe ecranele centrului comercial Cocor, se arată într-un comunicat al Special Olympics România.

Potrivit sursei citate, clădiri emblematice iluminate în roșu s-au mai aflat și în alte orașe: Deva (Cetatea Devei, clădirea Primăriei municipiului Deva, clădirea IPH şi cea a Colegiului Național „Decebalˮ), Alba-Iulia (Cetatea Albă Carolina), Bistrița (Biserica Evanghelică, monument de arhitectură), Reșița (Palatul Cultural – Teatrul de Vest Reșița), Valea Jiului (Primăria Municipiului Lupeni – Palatul Cultural ”Minerul”, Primăria Municipiului Petroșani, Primăria Municipiului Vulcan, Teatrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu” Petroșani, Universitatea din Petroșani, INSEMEX Petroșani și Clubul Copiilor Valea Jiului – Petroșani), Miercurea – Ciuc (clădirea Primăriei municipiului Miercurea Ciuc).

,,Suntem conştienți că incluziunea socială nu se poate realiza doar prin intermediul  legilor, oricât de bune ar fi acestea. De aceea avem nevoie de implicarea societății civile. Parteneriatul dintre  Special Olympics România şi Districtul Lions 124 România se bazează pe proiecte care promovează incluziunea socială și  schimbarea mentalităţii individuale privind persoanele cu dizabilități. Comunitățile noastre trebuie să înveţe să redescopere valorea solidarităţii sociale, să se convingă că o societate incluzivă este mai bună pentru fiecare cetațean în parte. Evenimentul „Iluminat pentru Incluziune” va celebra incluziunea, adică  diversitatea şi diferenţele dintre semeni, asumate cu respect şi recunoştinţă”, a spus domnul Marin Florin ILIEŞ, Viceguvernator 2 al Districtului Lions 124 România și directorul programului Lions Quest.

Evenimentul este unul cu tradiție pentru Special Olympics România și este celebrat începând cu anul 2018, marcând anul acesta 53 de ani de când mișcarea Special Olympics luptă la nivel global pentru înlăturarea discriminării persoanelor cu dizabilități intelectuale și pentru crearea unei societăți incluzive.

,,În absența luminii potrivite, orice ființă poate părea întunecată, lipsită de valoare, periculoasă atunci când nu e cu totul ignorată. Perseverența, curajul și extraordinara sensibilitate a sportivilor Special Olympics merită să fie puse în lumina care să dezvăluie tuturor adevărul despre acești minunați semeni ai noștri pe care prea adesea îi ignorăm într-un mod absolut nemeritat”, a declarat Viorel Mocanu, directorul sportiv al Special Olympics România.

Pe lângă edificiile menționate, la inițiativa „Iluminat pentru incluziune” au luat parte mai mulți sportivi sau prieteni ai Special Olympics România care au făcut, cu ingeniozitate, fotografii ale clădirilor din localitate punând filtru roșu la telefon. Culoarea roșie afișată poartă mesajul toleranței, al respectului și al celebrării diferențelor dintre oameni.

Pe rețelele de socializare a fost încurajată semnarea unei Petiții prin care fiecare persoană își poate exprima susținerea de Incluziune a persoanelor cu Dizabilități Intelectuale. Petiția poate fi semnată aici – https://bit.ly/33FOQb9.

Recomandări Haștaguri
#IluminatPentruIncluziune2021, #RevolutiaIncluziunii, #LightUpForInclusion, #ChooseToInclude

#InclusionRevolution,  #SpecialOlympicsRomania, #DistrictLions124Romania, #WeServe

,,Mulțumim Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic (din cadrul Primăriei Capitalei) pentru acordul de a ilumina monumentul Arcul de Triumf în culoarea roșie.Mulțumim Fundației Globalworth, Districtului Lions 124 România şi cluburilor Lions pentru că s-au alăturat pentru prima dată acestei inițiative.Suntem recunoscători Centrului Comercial Cocor pentru amabilitatea de a furniza imagini cu sportivii Special Olympics România pentru cel de-al 4-lea an consecutiv.De asemenea, mulțumim Primăriilor municipiilor Alba Iulia, Deva, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Reşița, Miercurea Ciuc pentru  că s-au alăturat  inițiativei noastre”, a transmis Special Olympics România.

Special Olympics este o mișcare globală care valorifică potențialul uman prin puterea transformatoare a sportului. Special Olympics ajută persoanele cu dizabilități intelectuale să fie acceptate și implicate ca membri activi ai comunităților din care fac parte, pentru a crea o societate respectată și incluzivă pentru noi toți. Folosind sportul drept catalizator, împreună cu programele colaterale de sănătate și educație, Special Olympics luptă împotriva pasivității, a nedreptății și a intoleranței. În România, din 2003, Special Olympics a ajutat, până în prezent, peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale să fie cetățeni activi ai comunității. Special Olympics România își dorește să ajungă la fiecare dintre acestea și la familiile lor prin competiții sportive, activități educative în şcoli, cursuri de formare pentru antrenori, evaluari ale stării de sănătate, evenimente de strângere de fonduri și prin soluții sustenabile pentru creșterea angajabilității persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale.

Special Olympics România publică informații actualizate pe website-ul oficial  (www.specialolympics.ro), pagina de Facebook – https://www.facebook.com/specialolympicsromania/),

Instagram https://www.instagram.com/specialolympicsromania/

Youtube – https://www.youtube.com/channel/UCPfXJR-u5g8H5yiH1aFjMfw.

Articolul Clădiri emblematice din Bucureşti şi din ţară au fost iluminate în roşu, în semn de incluziune pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale apare prima dată în Jurnal Social.

,,Îngeri fără aripi” este povestea adevărată a doi oameni cu dizabilități, puternici și ambițioși, care luptă pentru o viață normală, doi oameni care-și deschid sufletul cald și bun, ca o pâine coaptă, din care să se înfrunte și alți semeni cu trăiri asemănătoare. Sunt doi îngeri ce poartă un ,,nimb” de bunătate sinceră, cărora viața le-a smus aripile, însă prin voință, curaj și iubire și-au confecționat alte aripi, pe măsura inimii lor, pentru a zbura deasupra abisurilor și a piscurilor: ,,Suntem doi Holtei căpoși, ambițioși și cu putere de a trece peste piedici”, mărturisește autoarea. 

Cartea ,,Îngeri fără aripi” ne introduce într-un univers de stări complexe care inspiră, invită la reflecție  și emoționează, atingând cele mai sensibile coarde ale ființei. Rusty Adi Holtei ne poartă într-o călătorie epică prin labirinturile vieții, cu durerea și neprevăzutul ei, cu angoasele și speranțele ei, cu renunțările și împlinirile ei, cu lacrimile și fericirile ei fragile. Pe tot parcursul călătoriei lor dureroase, am empatizat cu Adriana și soțul ei, Nicu, m-am regăsit în trăirile lor, am plâns și am râs odată cu ei.

,,Îngeri fără aripi” este o poveste despre noblețea spiritului dincolo de duritățile lumii, despre puterea de a-ți construi singur propria formă de fericire, fără să te lași descurajat de nepăsarea, mentalitățile obtuze și prejudecățile celor din jur.

În introducerea cărții,  autoarea ne face părtași la primele ei momente de viață, la copilăria sa, acea vârstă minunată, plină de curiozitate, inocență și nebunie. Adriana s-a născut un copil normal, vioi, dornic de a cunoaște viața,  într-o zi de vară, pe meleaguri oltenești.  La 11 ani, nori negri aveau să apară pe cerul ei, iar viața ei avea să o ia pe o traiectorie neaşteptată, pe o pantă a durerii…  Ea a fost diagnosticată cu distrofie musculară, boală considerată incurabilă, care, în timp, avea s-o imobilizeze într-un scaun rulant. Această boală a pus încet, încet, stăpânire  pe  trupul ei firav, însă fiind ,,luptătoare din fire, căpoasă din naștere” nu s-a lăsat doborâtă de soartă și nu a renunțat la luptă… Lupta cu boala, cu viața, cu indiferența și prejudecățile, cu sistemul limitat.

Boala avansa pe zi ce trece, iar Adriana a ajuns să nu se mai poată deplasa. Însă, pe solul bătătorit de durere avea să încolțească o speranță plăpândă:

,,2001, început de stat în căruț și început de speranță, așa îi zic eu anului… eram stresul în persoană, supărată și urâcioasă că am ajuns, iar la Vâlcele, îmi plăcea statul cu nasul în foile mele de acasă și mă enerva că eram la spital, nu mai speram la nimic, vedeam perechi de distrofici care erau împreună, eu singură, acră și cu gură mare. Cine să vrea așa ceva?”

Acolo, la Vâlcele, în spitalul  ,,trist, cu holuri  întunecate”, Adriana l-a întâlnit pe Nicu, suferind și el de aceeași boală, care avea să-i devină soț, partener în luptă și în speranță. Iubirea lui Nicu devine combustibilul ce îi alimentează constant inima, reușind să-i aducă echilibru, motivație și forța de a lupta cu boala, de a urca spre ziua de mâine: ,,Nu știu ce poate aduce ziua de mâine, știu că va fi greu, dar mai știu că atâta timp cât iubesc și sunt iubită, nu am voie să mă las. Cu lacrimi și dureri mergem în doi, împreună, spre mâine.”

Cei doi Holtei reușesc să-și facă loc printre întâmplări într-un mod aparte, echipați cu armura voinței și bazându-se pe ajutor divin. Sentimentele lor de iubire profunde îi determină să facă un act de curaj: acela de a se muta împreună și de a se căsători (deși ambii sunt în scaune rulante), care echivala cu un salt mare în necunoscut: ,,Două cămăruțe, părăsite în centrul satului aveau nevoie de cineva care să le scoată din impas, pereții scorojiți, igrasie, geamuri, ușă….Pereții țipau la propriu că le cade tencuiala… /Nu știu dacă se poate face ceva…/ – Cât de greu este? Chiar nu se poate renova? Știu și eu?…/Nu da înapoi, riști și vedem ce iese. Trebuie să iasă bine. Cu ajutorul lui Dumnezeu Nicu meu a putut… “

Împreună descoperă că suferinţa întăreşte voinţa și slefuiește caracterul. Nicu este omul matur, care o încurajează constant, iar ea, omul luptător, cu inițiativă, care îi toarnă balsam peste inima obosită. Doi învingători! Doi îngeri fără aripi răniți de viață și vindecați de iubire: ,,Distrofia nu are leac, niciun medicament nu o poate opri, dar știu că iubirea îți poate da forța de a te lua la trântă cu boala, iubirea te poate ridica de jos și iubirea îți poate da un sens chiar și când crezi că ai pierdut tot! Multe poți pierde din cauza distrofiei, multe poți câștiga iubind.”

–Fii bărbată, Zoe (eeee, păi ce, doar nu eram din aia!). Încet, încet, te acomodezi cu toate, voință să fie, că de restul ne ocupăm, o încurajează Nicu.

Rusty Adi Holtei condimentează povestea cu replici pline de umor, de bună calitate, momente dureroase la care nu poți rămâne imun și verși o lacrimă, sarcasm și autoironie. Umorul ei este unul simplu, sănătos, de sorginte oltenească, ce te duce cu gândul la Creangă: ,,Și, cum zisei, crăcănai cu o lene mai mare ca mine un ochi spre geam și cu urechea ciulită ascultam să văd dacă trece vreo maşină.”(…) ,,Căruța noastră mergea înainte și la ea trăgeau doi cai, mai mult mârțoage, trăgând în aceeași direcție și același ritm.”

Există o vorbă care spune să nu judecăm cartea după copertă. În mod asemănător, nu ar trebui să judecăm oamenii după aparențe, după cum se mișcă și cum arată, ci să încercăm să le cunoaștem ,,povestea”  și să le înțelegem trăirile, sufletul: ,,Oamenii nu te acceptă ușor și de multe ori te judecă fără să te cunoască, pentru ei ești altfel… asta până ajungeai la Vâlcele, acolo erai în elementul tău, aer curat, verdeață, frumusețe cât vezi cu ochii și mulți oameni ca tine.”

Lecţiile care se desprind din acestă carte plină de inspirație sunt: de a transforma provocările în ocazii, de a nu renunța la luptă și de a te depăși, de a doborî prejudecăți, precum şi de arăta semenilor că prin perseverență și iubire totul este posibil.

Cum altfel decât cu o minunată declarație de iubire s-ar putea încheia această carte scrisă cu sufletul, cu onestitate și mult umor? Pentru că doar iubirea e cea mai frumoasă poveste care îndulcește amarul, care merită spusă și trăită:

,,Ce minune e iubirea, ce minune e că ești și ce minunat ești când umpli camera cu energia ta pozitivă. Cred că ne iubește Dumnezeu, dragul meu, ne-a sădit iubirea la rădăcina inimii în interiorul sufletului și ne-a legat pe viață. Dragul meu, e greu, va fi și mai greu, dar nu ne plângem, ne-am promis că vom lupta și că  indiferent ce vom face, vom fi doi. În doi, două nevoi, ne vom lupta și vom trece chiar și târâș prin zile, săptămâni, luni, ani… Nu vreau nimic altceva pe lume decât să fim inimă lângă inimă…”

Lavinia Elena Niculicea

Articolul ,,Îngeri fără aripi” răniți de viață și vindecați de iubire apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentul European a aprobat miercuri, 8 iulie, o propunere de rezoluție referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor, în perioada crizei provocate de COVID-19. Rezoluția a fost redactată de Comisia pentru petiții a Parlamentului, în urma unei petiții primite de la Inclusion Europe.

Parlamentul European a aprobat rezoluția cu 682 de voturi pentru, 3 împotrivă și 10 abțineri.

Astfel, la 19 mai, Inclusion Europe a înaintat o petiție Comitetului PETI al Parlamentului European care atrage atenția asupra situației persoanelor cu dizabilități intelectuale și a familiilor lor din întreaga Uniune Europeană în perioada de izolare și de criză provocate de COVID-19.

,,Pandemia de coronavirus și măsurile de izolare au evidențiat segregarea continuă și discriminarea persoanelor cu dizabilități intelectuale, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală. Egalitatea și drepturile omului au fost ignorate. Acest lucru este inacceptabil și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Apreciem că Parlamentul European a reasigurat persoanele cu dizabilități intelectuale și familiile lor cu privire la drepturile lor prevăzute atât în ​​Carta drepturilor fundamentale a UE, cât și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” a precizat Jyrki Pinomaa, președintele Inclusion Europe.

În petiție se solicită asigurarea accesului egal și nediscriminatoriu la serviciile de asistență medicală și sociale pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, precum și sprijin psihologic și acces la resurse legale și la informații, în timpul și după pandemia de COVID-19.

Parlamentul reamintește că măsurile stricte de izolare au agravat problemele de sănătate existente ale persoanelor cu dizabilități mintale și au dus la întreruperea tratamentului medical regulat, a asistenței personale și a învățării la distanță. Europrlamentarii subliniază că autoritățile trebuie să acorde prioritate persoanelor cu dizabilități și să nu le izoleze în continuare, fiind necesară o mai mare flexibilitate, pe măsură ce țările ies din izolare.

,,Susținem foarte mult această petiție. Trebuie să creăm un cadru pentru ca persoanele cu dizabilități să poată reveni la viața lor de zi cu zi și la societate. Trebuie să ne asigurăm că statele membre pun, într-adevăr, în aplicare CRPD-ul ONU și trebuie să ne asigurăm că persoanele cu dizabilități au o participare egală în societate. Așadar, avem nevoie de finanțare adecvată pentru familii, iar Europa trebuie să se asigure că persoanele cu dizabilități nu sunt lăsate în urmă”, a spus deputatul Ulrike Muller, de la Renew Europe.

În urma unei crize sanitare majore, precum cea cauzată de pandemia COVID-19, este incontestabil faptul că Uniunea Europeană trebuie să lucreze la construirea unei uniuni sociale mai puternice pentru a proteja cetățenii europeni și oamenii care trăiesc în UE.

Inclusion Europe consideră că UE ar trebui să efectueze investigații privind procedurile și comportamentele abuzive care au dus la refuzul îngrijirii, pentru a asigura compensații pentru familii și persoane și pentru a condamna astfel de practici. Este timpul ca handicapul în Europa să nu mai fie văzut dintr-o perspectivă pur medicală.

UE trebuie să se asigure că măsurile post-Coronavirus sunt compatibile cu Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Serviciile pentru persoanele cu dizabilități trebuie considerate prioritare. Măsurile financiare post-COVID-19 trebuie să înceapă cu persoanele cu dizabilități intelectuale și cu familiile lor.

,,Trebuie să ne asigurăm că drepturile noastre sunt respectate și că nu suntem lăsați în urmă”, a comentat László Bercse, președintele Platformei europene a Autoreprezentanților.

Articolul Parlamentul European apară drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor în perioada crizei provocate de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.