Începând cu 1 ianuarie 2025, pensionarii din România vor beneficia de majorări ale pensiilor și indemnizațiilor sociale. Valoarea punctului de pensie va crește cu 12,1%, ajungând la 91 de lei, iar indemnizația socială minimă pentru pensionari va fi mărită cu 10,4%, atingând suma de 1.415 lei.

Legea 360/2023 prevede ca valoarea punctului de referință (VPR) să se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, de la ianuarie 2025, VPR va crește cu 12,1%, ajungând de la 81 de lei la 91 de lei.

Cum se calculează pensia

Potrivit art. 83 din Legea 360/2024, cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. pensionarului. Fracțiunile de leu rezultate se întregesc la un leu, în favoarea pensionarului.

Valoarea punctului de referință reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a noii legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.

În situația în care unul dintre indicatorii de calcul are valoare negativă, se aplică doar indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă toți indicatorii sunt negativi, se păstrează valoarea punctului de referință din anul precedent.

În plus, procentul de majorare nu poate depăși creșterea veniturilor din contribuțiile sociale sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, urmând să se aplice procentul cel mai avantajos pentru pensionari.

În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va publica un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a VPR și impactul financiar al modificărilor. Raportul va fi disponibil pe site-ul Consiliului Fiscal.

Majorarea indemnizației sociale pentru pensionari

De asemenea, pensionarii care beneficiază de indemnizație socială (pensia minimă garantată) vor primi o majorare de 10,4%, ceea ce înseamnă că indemnizația socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 de lei în 2025.

Conform OUG 6/2009, indemnizația socială pentru pensionari este acordată pensionarilor din sistemul public de pensii și din sistemul militar de pensii, care au domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, cu condiția ca pensia lor să fie sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari. Indemnizația se calculează ca diferență între nivelul stabilit de lege și cuantumul pensiei cuvenite sau aflate în plată, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare.

Pentru pensionarii care beneficiază de pensie de urmaș, indemnizația socială se acordă fiecărui urmaș în parte, conform legislației în vigoare.

În  situația persoanelor care primesc pensii atât din sistemul public, cât și din alte sisteme neintegrate acestuia sau din alte drepturi stabilite de legi speciale, la acordarea indemnizației sociale se va lua în considerare suma totală a veniturilor obținute din aceste surse. Indemnizația socială se acordă doar în cazul în care veniturile totale nu depășesc nivelul stabilit prin lege.

19.000 de pensionari nu și-au primit deciziile de recalculare

Potrivit Ministrului Muncii, aproximativ 19.000 de pensionari nu și-au primit încă deciziile de recalculare din cauza unor probleme ale softului de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Deși aceștia au primit pensiile lunare, acestea au fost calculate la valoarea din august 2024. Diferențele pozitive rezultate din recalculare sau revizuire urmează să fie achitate cel târziu în luna decembrie 2024.

Este important de menționat că majorarea anuală se va aplica la valoarea recalculată a pensiilor, și nu la cea aflată în plată în prezent.

Ordonanţa privind drepturile persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 127/2024, publicată în Monitorul Oficial din 11 noiembrie 2024, aduce modificări semnificative Legii 448/2006 privind promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. Noile prevederi introduc două măsuri de solidaritate care vizează atât pensionarii aflați deja în plată, cât și persoanele care vor deveni pensionari după 1 ianuarie 2025.

Ministrul Muncii a precizat că, pentru pensionarii aflați în plată, a fost introdusă indemnizaţia de solidaritate, o prestaţie socială acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav şi handicap accentuat. Pentru cei care se vor pensiona după 1 ianuarie 2025, se vor acorda puncte de sprijin, o prestaţie socială acordată pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat.

Indemnizaţia de solidaritate se raportează la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau cuvenită conform legislaţiei anterioare datei de 31 august 2024. Aceasta se acordă lunar şi este calculată pe baza indicelui social de referinţă (ISR), la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Articolul Pensiile și indemnizațiile sociale pentru pensionari cresc de la 1 ianuarie 2025 apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat miercuri, 27 noiembrie, Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.050 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2025, față de 3.700 lei cât este în prezent, a anunțat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Decizia a fost luată de Executiv, în urma consultărilor cu sindicatele şi patronatele care fac parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

,,Această decizie de majorare este rezultatul analizelor și dezbaterilor pe care le-am avut cu partenerii sociali, sindicate și patronate, și a ținut cont și de formula de calcul a salariului minim european, care are la bază indicatori economici clari și predictibili. Măsura vizează reducerea numărului de angajați aflați în risc de sărăcie și excluziune socială și va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării și prin creşterea puterii de cumpărare a acestora”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu.

Proiectul de HG pus pe 21 octombrie în dezbatere la Ministerul Muncii și adoptat miercuri prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) Codul muncii, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând  24,496 lei/oră.

Potrivit Ministerului Muncii, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creștere de 9,46 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creșterea pe net de circa 9 %.

De aceasta decizie vor beneficia peste 1,8 milioane de salariați din România, încadrați, îndeosebi în sectoare precum comerțul, transporturile, întreprinderi mici și mijlocii.

În România sunt încadrați cu salariul minim brut garantat în plată 843.668 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 15,4 % din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim la 4.050 de lei vor beneficia însă toți angajații încadrați cu mai puțin de 4.050 de lei lunar, respectiv 1.823.520 salariați.

„La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată s-au avut în vedere:

– art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975;

–  reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

– factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea muncii, evoluția indicelui prețurilor de consum, creșterea economică, creșterea câștigului mediu şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forței de muncă”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de hotărâre de guvern.

Prin aplicarea acestei majorări, România se aliniază directivei europene care prevede că salariul minim trebuie să se situeze între 47% și 52% din salariul mediu brut.

,,Ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 4.050 lei în câștigul salarial mediu brut de 8.597 lei prognozat pentru anul 2025 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (prognoza de vară septembrie 2024), este de 47,1%. De asemenea, majorarea salariului minim va conduce și la creșterea contribuției pentru persoanele cu handicap neîncadrate, întrucât calcului acesteia se raportează la nivelul salariului minim”, precizează Guvernul.

Articolul Salariul minim brut crește la 4.050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025 apare prima dată în Jurnal Social.

O propunere legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav a primit marți, 1 octombrie, vot favorabil în Senat, astfel că aceste categorii ar putea primi salariul minim brut pe țară.

Prezenta propunere legislativă vizează modificarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care prevede majorarea salariului de bază, de la 2.535 lei la 3.500 lei.

Iniţiatorii proiectului de lege au fost parlamentarii USR: Ștefan Pălărie, Irineu Darău, Virgil Marius-Bob, din partea Senatului, și Oana Țoiu, Cristian Seidler, Monica-Elena Berescu, din partea Camerei Deputaților.

Conform legislației în vigoare, asistenții personali au fost omişi de la recentele majorări salariale, în ciuda contribuției lor esențiale la îngrijirea şi asistența persoanelor cu handicap grav.

În Legea nr.153/2017, la nr. crt. 45 sunt prevăzuți ,,părintele social, îngrijitorul la domiciliu, asistentul personal, asistentul personal profesionist.

În OUG nr.19/2024 – Anexa nr.II: Unități de asistență socială/Servicii sociale cu sau fără cazare, pct.2 – Salarii de bazã pentru personalul de specialitate din instituțile şi unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică – la pozițiile 45 și 46 se regăsesc următoarele categorii de personal: părintele social, îngrijitorul la domiciliu și asistentul personal profesionist. Prin urmare, asistenții personali au fost omiși de la aceste creșteri salariale.

,,Această omisiune constituie nu doar o neglijare a contribuției lor esențiale la îngrijirea și asistența persoanelor vulnerabile, ci și o formă de discriminare în ceea ce privește recunoașterea valorii și importanța muncii lor. Prin excluderea lor de la aceste creșteri salariale, asistenții personali sunt tratați inechitabil și sunt supuși unei discriminări evidente în comparație cu alte categorii de personal din același domeniu. Această discriminare nu numai că subminează demnitatea și statutul profesional al asistenților personali, dar și afectează negativ calitatea serviciilor de asistență socială oferite comunităților. Astfel, este imperativă adoptarea unei măsuri legislative pentru a remedia această injustiție și pentru a asigura tratament egal și just pentru toți angajații din domeniul asistenței sociale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Prezenta propunere legislativă corectează Ordonanţa de Urgenţă 19/2024, adoptată în urma protestelor angajaţilor din sănătate. Această ordonanţă prevedea creşterea cu 20% a salariilor de bază pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi pentru personalul TESA din unităţile şi centrele de asistenţă socială, începând cu luna decembrie 2023. În mod nejustificat, asistenţii personali au fost excluşi din acest act normativ.

În prezent, în lege, salariile de bază pentru asistenții personali se situează sub nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, în valoare de 2.535 lei. Modificarea propusă consta în majorarea salariului de bază de la 2.535 lei la 3.500 lei.

,,O serie de petiții din partea a peste 1000 de asistenți sociali, cât și a organizațiilor sindicale și neguvernamentale implicate în activități de asistență a persoanelor vulnerabile (Federația Națională Sindicală din Asistență Socială și Protecția Copilului FNS ,,PRO.ASIST”, Asociația Dăruiește și Ajută din Iași, Asociația Casa Theo din Orăștie) susțin eliminarea discriminării salariale realizată prin adoptarea OUG nr. 19/2024. Această susținere masivă evidențiază impactul negativ al deciziei guvernamentale în domeniul asistenței sociale. Autoritățile trebuie să ia în considerare preocupările exprimate în petițiile și demersurile acestor grupuri, recunoscând necesitatea și urgența corectării acestei discriminări salariale. Revizuirea legislației în conformitate cu aceste cerințe este esențială pentru a asigura respectarea drepturilor și a demnității angajațiilor din domeniul asistenței sociale și pentru a menţine integritatea și eficacitatea sistemului de îngrijire și asistență socială în ansamblul său”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a subliniat că în România sunt peste 90.000 de persoane cu dizabilităţi grave care au nevoie de asistenţi personali, a căror muncă nu se opreşte după opt ore şi care trebuie să beneficieze de aceleaşi creşteri salariale ca asistenţii profesionişti.

„Am transformat un vot negativ de comisie într-un vot unanim favorabil pentru o lege de corecţie a legii unice a salarizării. Prin această nouă lege se elimină o inechitate groaznică, condamnarea la sărăcie şi suferinţă a asistenţilor personali care au grijă acasă de copii sau vârstnici cu dizabilităţi şi care astăzi au un nivel de salarizare aflat sub pragul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Prin votul aproape unanim al Senatului, această inechitate semnalizată de petiţii semnate de mii de asistenţi sociali, dar şi de Avocatul Poporului a fost eliminată. Legea merge mai departe în Camera Deputaţilor de unde ne dorim sa fie adoptată cât mai repede, încheind definitiv un mic efort al parlamentarilor, dar o mare suferinţă a celor afectaţi”,  a declarat senatorul Ştefan Pălărie.

Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, „această măsură reprezintă un pas esenţial pentru recunoaşterea şi recompensarea muncii asistenţilor personali, care joacă un rol vital în susţinerea persoanelor cu dizabilităţi şi în oferirea unui sprijin de calitate acestora. Egalizarea veniturilor între asistenţii personali şi cei profesionişti corectează o nedreptate majoră şi asigură condiţii echitabile pentru toţi lucrătorii din domeniul asistenţei sociale, mai ales că majoritatea asistenţilor personali sunt de cele mai multe ori membri ai familiei, care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână”.

Pentru prezentul proiect de lege, au votat 95 de senatori, cinci au votat împotrivă și unul s-a abținut. Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa merge acum pentru dezbateri și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.

Articolul Propunerea legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav, adoptată de Senat apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele cu handicap grav și accentuat vor putea beneficia de servicii de transport interurban gratuit în condiții simplificate, indiferent de județul în care au fost tipărite biletele de călătorie, potrivit unei hotărări de guvern inițiată de Mininsterul Muncii.

,,Guvernul a adoptat un proiect de Hotărâre inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale care modifică și completează Normele metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu dizabilități. Astfel, persoanele cu handicap grav și accentuat vor putea beneficia de servicii de transport interurban gratuit, indiferent de județul în care au fost tipărite biletele de călătorie”, a transmis Ministerul Muncii, într-un comunicat.

Conform sursei citate, transportatorii vor putea prezenta biletele spre decontare direcției generale de asistență socială și protecția copilului din județul în care se află stația de început a călătoriei, ori, în cazul în care nu există convenție încheiată între operatorul de transport și aceasta, oricărei alte direcții generale de asistență socială și protecția copilului aflată în relație contractuală cu operatorul, situată pe ruta călătoriei.

Documentul introduce și sancțiuni pentru operatori de transport în cazul refuzului de preluare a persoanelor cu handicap.

Totodată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, bonuri valorice pe suport electronic sau decontare, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant şi/sau alimentării mijloacelor de transport electrice.

,,Actul normativ stabilește cine poate emite carduri de carburant și condițiile în care direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București pot încheia contracte pentru achiziționarea acestor carduri. Cardurile pot fi folosite la toate stațiile de carburanți și de alimentare pentru vehicule electrice din România, în condiții de siguranță”, se arată în comunicat.

Cardurile vor fi emise de unități autorizate de Ministerul Finanțelor, care poate retrage sau suspenda autorizația dacă acestea nu respectă prevederile legale.

,,În situația în care un operator economic deține o autorizație valabilă, se aplică o procedură de autorizare simplificată, fiind necesară doar o notificare către Ministerul Finanțelor, fără alte formalități suplimentare. Cheltuielile asigurate anual pentru alimentarea cardurilor sunt în valoare de până la 1.500 lei pentru persoanele cu handicap grav și până la 750 lei pentru cele cu handicap accentuat”, mai precizează Ministerul Muncii.

Articolul Persoanele cu handicap grav și accentuat vor putea beneficia de servicii de transport interurban gratuit în condiții simplificate apare prima dată în Jurnal Social.

Recalcularea pensiilor impusă de Legea nr. 360/2023 a declanșat o problemă majoră pentru românii cu handicap grav și accentuat. Aceștia susțin că noua lege le ,,anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare redus”.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a afirmat că, deși a făcut nenumărate demersuri în ultimii patru ani pentru a atrage atenția asupra acestor inechități, guvernanții și parlamentarii au ales să ignore aceste avertismente și nu și-au îndeplinit obligațiile de a proteja drepturile celor mai vulnerabili cetățeni.

,,Nu putem accepta să fim penalizați pentru dizabilitățile noastre și să fim împinși la marginea societății prin politici publice nedrepte. Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii a generat multe controverse și îngrijorări, în special în ceea ce privește impactul asupra persoanelor cu dizabilități care au reușit să contribuie la sistemul de pensii. Noile modificări legislative anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare redus pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate”, a declarat Daniela Tontsch.

Potrivit legii anterioare, persoanele cu dizabilități trebuiau să realizeze un stagiu de 11 ani și 8 luni pentru a primi pensie. Însă, noua lege elimină facilitatea stagiului redus și acordă o bonificație de 0,5 puncte pentru fiecare an lucrat în condiții de handicap. Acest lucru este valabil doar pentru persoanele care ies la pensie din acest moment, nu și pentru cele care au ieșit deja și cărora Guvernul le-a recalculat pensiile.

Cei care beneficiază de pensie acum, în urma recalculării, au un punctaj la jumătate față de pensia aflată în plată, ceea ce înseamnă că aceasta va rămâne înghețată pentru o perioadă lungă de timp. Pentru pensiile aflate în plată, la recalculare nu se acordă acea bonificație.

Această situație a generat nemulțumiri profunde în rândul comunității persoanelor cu dizabilități.

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch, consideră că, prin aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, se produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane, subliniind că acest lucru echivalează cu o penalizare severă pentru această categorie vulnerabilă.

,,Avem două categorii de pensionari, pensionarii la limită de vârstă cu dizabilități grave și accentuate și pensionarii de invaliditate. Cei mai afectați sunt pensionarii care sunt la pensie de limită de vârstă pentru că ei au stagiul complet de cotizare, stagiu redus de cotizare, conform legii. Aceste noi modificări legislative anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare redus pentru persoanele cu dizabilități.

Iată că pensiile noastre, după modelul pe care vi l-am prezentat, îngheață la minus 50% din valoarea actuală. E adevărat că decidenții ne-au spus că pensiile rămân cele în plată, doar că ni se anulează un drept câștigat. Pensia noastră nu este un beneficiu, este un drept câștigat prin muncă zi de zi în condiții de handicap și mulți au lucrat înainte, când munca presupunea deplsarea zilnică la locul de muncă, nu de acasă, din confortul casei.

Toate aceste eforturi ale familiei și persoanei cu dizabilitate gravă și accentuată sunt anulate de acestă lege. Cel puțin 10 -15 ani nu vor mai beneficia de nicio majorare a pensiei. Sunt drepturi câștigate prin muncă, este un stagiu de cotizare redus, recunoscut de legislația actuală. Conform Legii 263, o persoană încadrată în gradul grav de handicap se poate pensiona după îndeplinirea unu stagiu de o treime, respectiv 11 ani și 8 luni. Prin aplicare unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate se produce această diminuare semnificativă a pensiilor.

E adevărat că ne-au spus că vor rămâne cele în plată, dar e un drept pierdut faptul că ele nu vor mai crește, ci vor îngheța”, a explicat Daniela Tontsch.

Într-un mesaj manifest, aceasta le-a transmis guvernanților: ,,Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii este criticată și de comunitatea persoanelor cu dizabilități pentru că anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare redus pentru persoanele cu dizabilități. Ne confruntăm cu un tratament nedrept aplicat pensionarilor care au îndeplinit stagiul contributiv prevăzut de lege în condiții de handicap grav și accentuat.

Domnilor guvernanți, prin aceste modificări, ne reduceți semnificativ pensiile, ne penalizați în mod sever și ne ignorați contribuțiile. Aceasta nu este doar o încălcare flagrantă a drepturilor constituționale, ci și o trădare a angajamentelor internaționale asumate de România pentru protecția persoanelor cu dizabilități.

Ne anulați un drept câștigat, subminați demnitatea și echitatea socială”.

Daniela Tontch a adaugat că acțiunea în instanță reprezintă ultima lor formă de apărare, un demers necesar pentru a combate această nedreptate și pentru a se asigura că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate.

,,Prin această inițiativă, nu doar că ne vom proteja pensiile, dar vom trasa un precedent important pentru toți cei care se află în situații similare, cerând un tratament echitabil și respectuos din partea statului român”, a mai transmis președinta CNDR.

Articolul Noua lege a pensiilor lovește grav în persoanele cu dizabilități: ,,Ne anulați un drept câștigat, subminați demnitatea și echitatea socială” apare prima dată în Jurnal Social.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, 14 mai 2024, legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Actul normativ prevede că persoanele cu handicap vor avea acces gratuit în mijloacele de transport în comun, în magazine și în alte spaţii, cu câini ghid. 

,,Câinele-ghid care însoţeşte persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile publice, inclusiv în locaţiile în care se asigură servicii publice şi în mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri şi în mijloacele auto de transport alternative”, se arată în lege.

Astfel, potrivit legii, constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum şi al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap şi a dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.

Cei care refuză accesul cu câini-ghid vor putea fi sancționați pentru discriminare cu amendă cu o valoare cuprinsă între 10.000 și 25.000 lei.

Legea USR, inițiată de deputata Oana Țoiu și senatoarea Silvia Dinică, a fost adoptată de Parlament în aprilie, fiind nevoie doar de promulgare pentru ca măsurile să fie puse în aplicare.

„De acum, persoanele cu handicap pot fi însoțite de câini ghizi, au acces în toate spațiile publice! Asta după ce accesul în spații vitale le-a fost mult timp îngrădit de statul român. După ani de umilințe, uși închise și neputință, acești oameni se pot bucura de normalitate! Aparent, normalitatea în România este ceva de domeniul SF, iar autoritățile par a trăi de cele mai multe ori într-o lume paralelă. Este absurd să fii nevoit să stai prin instanțele de judecată pentru un drept ce ține de un minim bun simț. Mă bucur că, de astăzi, le pot spune persoanelor cu dizabilități că pot merge oriunde alături de câinii lor ghid, fără a mai fi discriminate”, declară senatoarea USR Silvia Dinică.

În expunerea de motive a legii, se arată că, potrivit datelor centralizate de Autoritate Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) din 2021, în România sunt aproximativ 800.000 de persoane cu dizabilități, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din populația totală a țării.

De asemenea, conform datelor furnizate de Asociația Națională a Câinilor Ghizi din România (ANGR), în prezent există mai puțin de 100 de câini ghizi înregistrați în țară. Cu toate acestea, cifrele nu reflectă neapărat situația din teren, deoarece multe persoane cu dizabilități aleg să aducă câini-ghizi din alte țări.

Potrivit aceleiași legi, „persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata tarifului de omologare individuală perceput de Registrul Auto Român, pentru autovehiculele special modificate faţă de configuraţia iniţială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap pe toată durata de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap şi numai pentru autoturismul proprietate personală”.

,,În condițiile în care autoritățile statului şi-au asumat obligația de a accesibiliza mijloacele de transport pentru persoanele cu dizabilități (mijloacele de transport în comun şi stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor stații etc.) şi de a oferi echipamente, dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea, adesea aceste tipuri de măsuri care să faciliteze deplasarea persoanelor cu dizabilități nefiind implementate, considerăm că se justifică acordarea unui sprijin constând în scutirea de la plata tarifului de omologare individuală perceput de Registrul Auto Român pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap”, se mai arată în expunerea de motive a legii recent promulgate.

În prezent, pentru omologarea unui vehicul adaptat pentru persoanele cu dizabilități (omologare individuală), tariful este de 1600 lei.

,,De ce, dacă ești în scaun cu rotile, să plătești sute de euro în plus la RAR când îți adaptezi mașina să o poți conduce? O nedreptate pe care, de acum, am îndreptat-o. De ce nevăzătorii să fie opriți la ușă în restaurante ori instituții? Sau să fie lăsați cu orele în stradă pentru că îi refuză taxi-urile sau mașinile de ride-sharing?”, concluzionează deputata USR Oana Țoiu.

.

Articolul Legea prin care persoanele cu handicap au acces gratuit în mijloacele de transport în comun, în magazine și în alte spații, cu câinii ghid, promulgată apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația pentru Dezvoltare Urbană (ADU), împreună cu sprijinul financiar oferit de MOL România, prin Programul MOL pentru Sănătatea Copiilor, organizat de Fundația pentru Comunitate, aduce primăvara mai repede în sufletele oamenilor anul acesta, printr-un proiect de suflet dedicat copiilor și adolescenților cu dizabilități vizuale și de învățare.

Astfel, proiectul Ludoterapie prin jocuri de societate accesibilizate își propune să îmbunătățească două jocuri incluzive: ,,O zi din viața mea!” și ,,Emoțiile mele”, pe care mai apoi să le multiplice pentru zece școli speciale din țară (câte unul din fiecare). De asemenea, materialele vor fi disponibile în format digital pe platforma ARIS de jocuri, în limbile română, engleză, maghiară și ucraineană, pentru ca în acest fel să beneficieze cât mai mulți copii de ele.

,,Dacă primul joc, «O zi din viața mea», se concentrează asupra stimulării dezvoltării abilităților de gestionare a diverselor situații sociale și emoționale, cel de-al doilea, «Emoțiile mele», se axează pe identificarea și înțelegerea emoțiilor trăite de micuți. Vor fi efectuate sesiuni de testare înainte și după ludoterapie, astfel încât să se poată efectua o evaluare cât mai fidelă a comportamentului emoțional al copiilor implicați în proiect” se arată într-un comunicat transmis de ADU.

Potrivit sursei citate, jocurile Tactile Images vin practic în continuarea experienței acumulate în cadrul proiectului de anul trecut ,,Ludoterapie multisenzorială interactiv-inclusivă”, finanțat prin Programul MOL pentru Sănătatea Copiilor.

ADU precizează că mai multe școli și-au arătat interesul de a beneficia de aceste jocuri, completând un formular la webinarul din finalul proiectului. Îmbunătățirea jocurilor se va baza pe feedback-urile primite și expertiza profesorilor din școli speciale, care sunt alături ca parteneri ai proiectului, pentru a oferi un rezultat cât mai bun și util în educația incluzivă.

Scopul jocurilor este, așadar, mai mult decât oferirea unor materiale didactice pentru copiii cu dizabilități vizuale și de învățare. Este vorba despre incluziunea acestor copii, care se pot bucura de jocuri împreună cu cei tipici.

Mai multe informații despre evoluția proiectului, dar și alte detalii sunt disponibile pe site-ul www.procivic.ro, pe site-ul platformei educative www.tactileimages.org, dar și pe pagina de Facebook – Tactile Images.

Despre Asociația pentru Dezvoltare Urbană

Asociația pentru Dezvoltare Urbană (ADU) este o organizație non-guvernamentală românească din 2009, care se dedică promovării incluzivității prin educație accesibilă pentru copiii cu deficiențe de vedere. Proiectele cheie includ crearea unei platforme gratuite de e-learning și de imprimante tactile, pentru a ajuta în studiul conceptelor spațiale și materiilor STEM. Asociația pentru Dezvoltare Urbană este angajată în oferirea de oportunități egale, iar valorile sale de bază sunt incluziunea, integritatea, dedicația și expertiza.

Despre MOL România

MOL România este membru al Grupului MOL, o companie integrată, independentă, internațională de petrol și gaze, activă în peste 40 de țări cu o forță de muncă internațională dinamică de 27.000 de persoane și o experiență de peste 100 de ani în industrie. Grupul MOL deține o rețea de aproape 2.000 de stații de serviciu în 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, din care aproximativ 200 sunt situate în România.

Despre Fundația Pentru Comunitate

Fundația Pentru Comunitate este o organizație nonprofit înființată la Cluj în 2008, cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația este integrată grupului MOL și sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație, sprijină copii și tineri talentați în realizarea viselor si proiectelor acestora.

Articolul Jocurile Tactile Images aduc toți copiii împreună apare prima dată în Jurnal Social.

În România, numărul persoanelor care se confruntă cu dizabilități este în creștere. La sfârșitul anului trecut, peste 900 de mii de persoane au fost încadrate într-un grad de handicap.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, în țara noastră erau, la finele lunii septembrie, peste 900 de mii de persoane cu dizabilități, în creștere cu peste 20 de mii față de luna iunie din anul 2022. Peste 98,23% se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), în timp ce 1,77 % sunt în grija instituțiilor statului.

Cele mai multe persoane cu dizabilități sunt înregistrate în București (peste 77.000 de persoane), urmate de județul Prahova (38.000 de persoane), iar cele mai puține sunt înregistrate în județul Covasna (peste 6.700 de persoane).

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu handicap au vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, în vreme ce peste 45% au peste 65 de ani. Pe de altă parte, datele arată că peste 40% dintre persoane au un handicap grav, peste 45% au handicap accentuat, iar 18% – handicap mediu și ușor.

Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă.

Deși legea obligă firmele și instituțiile, care au minim 50 de angajați, să aibă, printre salariați și, cel puțin, 4% persoane cu dizabilități, de fapt doar în jur de 6% dintre cei peste 900 de mii de oameni cu handicap din România au un loc de muncă. Majoritatea companiilor aleg mai degrabă să plătească amenzi decât să angajeze persoane cu dizabilități. Amenda se calzulează în funcție de salariul minim brut pe economie și numărul de salariați cu dizabilități neangajați.

Potrivit datelor ANAF, obținute de jurnaliștii de la Europa Liberă, între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023, firmele de stat și private, dar și instituțiile publice, au plătit amenzi în valoare de aproape 5 miliarde de lei pentru neangajarea unor persoane cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), spune că dizabilitatea este o stare socială și nu o condiție medicală, iar în cazul în care ,,nu sunt create soluții de incluziune socială, dizabilitatea nu afectează doar persoana care o deține, afectează întreaga comunitate”. Potrivit acesteia, ,,cu cât este mai severă încadrarea în gradul de handicap, cu atât participarea pe piața forței de muncă este mai redusă.

,,Noi, la Consiliul Național al Dizabilității din România, nu am desfășurat programe de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități cu autoritatea în domeniu, respectiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (A.N.O.F.M.), nu cunoaștem astfel de programe. Unicul nostru partener este Ability HUB, un grup de companii care susține toată pregătirea pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din resurse private.

Este un efort de echipă imens să pregătești o persoană cu dizabilități, care a stat în izolare socială ani de zile, să accepte să intre în comunitate, să se poarte profesional, să deprindă abilități pentru o anumită profesie, deși, la nivel declarativ, aceasta dorește să-și schimbe viața, să muncească. Pe lângă toate acestea, sunt costuri imense.

O cauză pentru care avem un procent atât de scăzut de persoane cu dizabilități angajate este că persoanele încadrate în gradele I și II de invaliditate nu se pot angaja, în deciziile acestora de pensionare scrie „capacitate de muncă pierdută”. Sunt peste 200 000 de pensionari încadrați în gradele I și II de invaliditate”,  a declarat Daniela Tontsch pentru Euronews România.

Președinta CNDR a precizat că încearcă de mai mulți ani să convingă Guvernul să permită persoanelor cu dizabilități să cumuleze pensia de invaliditate (,,Pensie de Incapacitate de muncă”) cu venituri din activități profesionale, argumentând că piața muncii s-a diversificat, iar persoanele care nu pot desfășura activități fizice, au alternativa activităților intelectuale, lucrând și de acasă.

,,Eforturile noastre s-au concretizat în Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, Art. 62 (2) prin care se menționează că pentru oricare dintre gradele de invaliditate I, II, III, în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.

Optimismul nostru a început să scadă, dacă nu vom fi consultați și implicați în procesul de elaborare a normelor de aplicare a legii, deși am solicitat asta, e posibil ca această prevedere să nu aibă rezultatele așteptate”, a mai spus Daniela Tontsch.

Articolul Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței din 31 ianuarie 2024, Hotărârea nr.70/2024 pentru aprobarea mecanismului de implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, regulile de acordare, modalitatea şi frecvenţa măsurilor de sprijin, precum şi instituţiile responsabile. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 97 din 1 februarie 2024.

Prin această hotărâre, Guvernul aprobă normele de aplicare privind măsurile de sprijin material de care vor beneficia anumite categorii de persoane defavorizate în perioada 2024-2027, în baza prevederilor art. XLVIII din OUG 115/2023.

Una dintre măsurile prevăzute de ordonanța menționată vizează ajutorul pentru mâncare acordat persoanelor cu venituri reduse. Potrivit documentului, în perioada 2024-2027, sunt stabilite două măsuri de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, și anume tichete sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde și pachete cu produse alimentare. 

Tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde

Conform noii hotărâri, în ceea ce privește tichetele sociale pentru produse alimentare și mese calde, în 2024 își vor păstra valoarea din anul anterior, respectiv 250 de lei, și vor fi acordate o dată la două luni, urmând ca pentru perioada 2025-2027 să aibă o valoare nominală de 125 de lei, iar distribuția lor să se facă o dată la șase luni.

,,În anul 2024, tichetul social pe suport electronic are o valoare nominală de 250 lei şi se acordă o dată la două luni. Banii respectivi pot fi folosiţi exclusiv pentru achiziţionarea de alimente şi mese calde şi pot fi utilizaţi în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări”, transmite Guvernul, într-un comunicat de presă.

Conform deciziei Guvernului, plafonul maxim de venituri până la care o persoană poate beneficia de sprijinul material sub formă de tichete sociale electronice pentru alimente şi mese calde a fost majorat la 2.000 de lei, faţă de 1.700 anul trecut.

În anul 2024, beneficiari ai ajutorului pentru produse alimentare și mese calde vor fi ,,pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, precum şi persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Printre beneficiarii acestei măsuri se vor număra, de asemenea, familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere şi familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei, familiile şi persoanele singure cărora li s-a stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condiţiile Legii nr. 196/2016, precum şi persoanele fără adăpost”, mai transmite Guvernul.

Totuși, în perioada 2025-2027, sprijin material pentru alimente vor putea primi doar:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/ casele de pensii sectoriale, cu vârsta de minim 65 de ani, împlinită la data prelucrării bazelor de date, care beneficiază de indemnizație socială;
• persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
• familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune.

Pachete cu alimente

O altă măsură de sprijin aprobată începând din 2024 este ca persoanele din categoriile considerate vulnerabile să beneficieze şi de un sprijin material sub formă de pachet cu alimente, în cuantum de maxim 125 lei, o dată la 6 luni.

În 2024, vor putea primi pachete cu mâncare:

• familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune;
• membrii familiilor beneficiare de ajutor pentru familia cu copii;
• persoanele sau familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, stabilite în urma anchetelor sociale efectuate la nivelul autorităților locale.

În schimb, în perioada 2025-2027, vor putea beneficia de acest sprijin:

• pensionarii care au peste 65 de ani și care primesc de indemnizație socială;
• copiii şi adulţii  cu handicap grav, accentuat sau mediu, care au venituri lunare de maximum 2.000 de lei;
• familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune.

Potrivit Guvernului, verificarea încadrării beneficiarilor acestor măsuri în limita de venituri lunare prevăzute prin această hotărâre se va face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin instituţiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, cu sprijinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În cazul persoanelor fără adăpost şi al celor aflate în situaţii critice de viaţă, aceste verificări vor fi făcute de către autorităţile administraţiei publice locale.

Tichetele sociale pe suport electronic vor fi distribuite beneficiarilor prin intermediul Companiei Naţionale ,,Poşta Română” – S.A, iar pachetele cu alimente vor fi distribuite cu sprijinul autorităţilor administraţilor publice locale, mai informează Guvernul.

Articolul Regulile de acordare a tichetelor sociale pentru mâncare și a pachetelor alimentare, aprobate apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat că aproximativ 135.700 de bilete la tratament balnear vor fi asigurate în acest an prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), față de 120.000 în anul 2023. Dintre acestea, aproximativ 60.000 vor fi asigurate în bazele de tratament administrate de Casa Națională de Pensii Publice, conform Hotărârii de Guvern aprobate, în ședința de joi a Guvernului.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, suma aprobată în vederea asigurării de tratament balnear pensionarilor și persoanelor asigurate în sistemul public de pensii, persoanelor asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și beneficiarilor unor legi cu caracter reparatoriu a fost majorată față de anul 2023, de la 300.000.000 lei la 400.000.000 lei.

,,Suntem conștienți de nevoile persoanelor ajunse la pensie, dar și de ale celor care au suferit accidente de muncă sau au dobândit boli profesionale, și încercăm să răspundem adecvat acestor situații. În acest an am reușit să creștem bugetul alocat pentru biletele de tratament balnear și să majorăm cu aproape 16.000 numărul locurilor pe care le asigurăm”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu.

Astfel, în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice va fi asigurat un număr de maximum 60.420 de bilete de tratament, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere, cu o durată de 16 zile. La acestea se adaugă aproximativ 75.300 de bilete de tratament balnear contractate cu alte unități de profil, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, față de 59.580 de bilete de tratament în 2023.

,,Pot solicita bilete de tratament balnear pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale”, se mai precizează în comunicat.

Articolul Guvernul a majorat numărul de bilete de tratament balnear în anul 2024 și suma alocată în acest scop apare prima dată în Jurnal Social.