Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) informează că a început, marți, 17 octombrie, plata unei noi tranșe pentru alimentarea cardurilor sociale destinate persoanelor vulnerabile, pentru cumpărarea de alimente.

Potrivit unui comunicat al MIPE, noua tranșă, în valoare de aproximativ 625 milioane lei va asigura, în zilele următoare, încărcarea cardurilor deținute de 2,5 milioane persoane vulnerabile cu încă 250 lei, oferită prin programul „Sprijin pentru România”.

Aceste ajutoare sunt acordate o dată la două luni, persoanelor cu venituri mici, conform listelor de beneficiari eligibili centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Beneficiază de aceste ajutoare sociale pentru alimente și mese calde în valoare de 250, acordate la fiecare două luni, reglementate de OUG nr. 63/2022, următoarele categorii de persoane:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile cu cel puțin doi copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
• persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Potrivit MIPE, de la începutul programului și până în prezent, au fost plătite beneficiarilor alte opt tranșe aferente ajutoarelor de 250 de lei.

Persoanele care nu au intrat în posesia cardurilor sociale, deși îndeplinesc toate criteriile, sau cei care nu au primit tranșa de 250 de lei care se acordă de șase ori pe an, pot să se adreseze Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sau instituțiilor subordonate MMSS, respectiv Casei Teritoriale de Pensii și Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS), din județul de reședință.

Criteriile de eligibilitate în ceea ce privește tichetele sociale pentru produse alimentare și mese calde sunt detaliate la Art. 3 și Art. 4 din Ordonanța de Urgență nr. 63/2022.

Articolul A început alimentarea cardurilor cu încă 250 de lei, o nouă tranșă pentru cumpărarea de alimente apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) transmite că până la data de 15 august asigură o nouă tranșă, în valoare de aproximativ 625 milioane lei, pentru alimentarea cardurilor sociale destinate persoanelor vulnerabile cu încă 250 lei.

Potrivit unui comunicat al MIPE, de acest ajutor, acordat o dată la două luni, beneficiază aproximativ 2,5 milioane de persoane, așa cum arată listele de beneficiari eligibili centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

 „Pentru prima dată, acordarea sumei de 250 lei pe cardurile de alimente, atât de necesară persoanelor cu venituri mici, vine în contextul în care prețul produselor de bază scade, în medie, cu 25%. Astfel, măsurile agregate de susținere a puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile conduc la un rezultat pozitiv în contextul în care oamenii vor avea la dispoziție aceleași produse, dar la un preț mai mic. Aproximativ 2,5 milioane de carduri „Sprijin pentru România” vor fi alimentate cu o nouă tranșă de 250 de lei până la data de 15 august, astfel încât beneficiarii acestora să poată folosi acest ajutor cât mai repede. Programul «Sprijin pentru România» funcționează deja de mai bine de un an, timp în care în jur de 2,5 milioane de români aflați în situații dificile au primit ajutor pentru a-și cumpăra alimente și mese calde”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Listele cu beneficiari eligibili pentru încasarea ajutoarelor de 250 lei la două luni sunt transmise MIPE, înainte de plata fiecărei tranșe, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, nivelul veniturilor lunare fiind verificat și de Agenția Națională de Administrare Fiscală. În acest context, posesorii cardurilor care nu sunt alimentate cu noua transă de 250 lei trebuie să se adreseze Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sau instituțiilor subordonate MMSS (casele teritoriale de pensii/agențiile județene pentru plăți și inspecție socială).

Potrivit OUG nr. 63/2022, beneficiază de vouchere sociale pentru alimente și mese calde în valoare de 250, acordate la fiecare două luni:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile cu cel puțin doi copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
• persoanele fără adăpost, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Conform MIPE, de la începutul programului și până în până în prezent, au fost virate către beneficiari alte șapte tranșe aferente ajutoarelor de 250 de lei.

Articolul Cardurile sociale destinate persoanelor vulnerabile vor fi alimentate cu o nouă tranșă apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu 18 august 2023, vor fi posibile înscrierile pentru finanțare de stat în vederea înființării de întreprinderi sociale în zonele urbane și rurale. Mai exact, este vorba despre o finanțare destinată anumitor persoane vulnerabile, prin intermediul ONG-urilor, sindicatelor, patronatelor și nu numai, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) într-un comunicat.

,,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa, în data de 18 august 2023, două apeluri de proiecte dedicate antreprenoriatului social din zonele rurale și urbane, bugetul total alocat acestor investiții fiind de 214 milioane de euro. Apelul de proiecte care vizează înființarea de întreprinderi sociale în zonele rurale este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, iar cel dedicat zonelor urbane, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027”, se arată în comunicat.

Pentru ambele proiecte, înscrierile se desfășoară timp de aproximativ trei luni, și anume în perioada 18 august (ora 16:00) – 13 noiembrie (ora 16:00), prin sistemul informatic MySMIS2021. 

„Prin cele două apeluri pe care le vom lansa, dăm acces la finanțare tuturor celor interesați să dezvolte antreprenoriatul social, adică persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, tinerilor cu vârsta de peste 30 ani, șomerilor, persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii și persoanelor inactive. Cu ajutorul acestor finanțări, beneficiarii vor dobândi competențe antreprenoriale care să le permită dezvoltarea întreprinderilor sociale și crearea de locuri de muncă pentru categoriile vulnerabile. Numărul estimat de întreprinderi care se vor deschide este de peste 1.400, dar dincolo de cifre, cred că impactul pozitiv creat în comunitate va fi unul mult mai mare decât putem noi estima”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Potrivit MIPE, pentru cele două finanțări pentru întreprinderi sociale, solicitanții eligibili sunt entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale, precum și furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.

Activitățile eligibile în cadrul proiectelor sunt cele de formare în competențe antreprenoriale și dezvoltarea planurilor de afaceri, tutorat/ mentorat, asistență/ consiliere, role models etc, inclusiv prin activarea potențialului antreprenorial al unor persoane aparținând grupurilor dezavantajate.

Pentru mai multe informații despre cele două finanțări ale MIPE, accesați: https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-incluziune-si-demnitate-sociala-poids-2021-2027din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelurile-competitive-spriji/, respectiv:

https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-educatie-si-ocupare-peo-2021-2027-din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelul-competitiv-sprijin-pentru-infiinta/

Articolul Antreprenoriat social: Pot fi accesați bani pentru înființarea de întreprinderi sociale în zonele urbane și rurale, din 18 august 2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele vulnerabile care au primit sprijin pentru plata facturilor la încălzire vor beneficia, gratuit, de reabilitarea termică a locuinţelor, a anunțat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, 24 mai 2023, o ordonanță de urgență prin care se introduc noi reglementări în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru a atrage cele 5 miliarde de euro ce mai pot fi atrase din perioada de programare 2014-2020, dar și pentru a asigura accesul rapid, facil și transparent la fondurile Politicii de Coeziune aferente perioadei 2021-2027, în valoare de 46 miliarde de euro.

„Continuăm eforturile pentru a ne asigura că România beneficiază de întregul buget aferent perioadei 2014-2020, pus la dispoziție prin politica de coeziune, pentru a duce la bun sfârșit proiectele de infrastructură, care reprezintă o prioritate strategică pentru România. În acest sens, am adoptat astăzi noi reglementări care să răspundă situațiilor identificate în cursul procesului de implementare a proiectelor, astfel încât să eliminăm riscul întârzierii acestora și să ne asigurăm că cele 5 miliarde de euro pe care le mai avem la dispoziție sunt folosite pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale românilor și pentru a sprijini economia, cu accent pe specializare inteligentă, cercetare și inovare. De asemenea, pentru perioada 2021-2027 avem perspectiva unor investiții de 46 miliarde de euro prin politica de coeziune și este obligatoriu ca reglementările aplicabile să susțină obiectivele prioritare stabilite în programele aferente acestei perioade și să asigure acces facil și transparent la fonduri. Avem și două modificări ce vor avea un puternic impact social. Pe deoparte, pentru persoanele vulnerabile care au primit sprijin pentru plata facturilor la încălzire, reabilitarea termică a locuințelor se va face gratuit, fără să fie taxați în acest sens. Mai mult, vom permite accesul unităților de cult la fonduri europene pentru a permite reabilitarea patrimoniului istoric și valorificarea acestuia din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Scopul Ordonanței de urgență 44/2023, publicată, în data de 26 mai, în Monitorul Oficial, are ca scop stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, dar și modificarea unor acte normative, printre care și a OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Prin urmare, actul normativ vizează introducerea în lista deja existentă în OUG 18/2009, cea a categoriilor de persoane pentru care autoritățile suportă cheltuielile cu reabilitarea termică a locuințelor, a unei noi categorii. Mai exact, este vorba despre ,,persoane aflate în sărăcie energetică (…), inclusiv persoane identificate ca și consumatori vulnerabili de energie”.

Conform Legii 226/2021, consumatorul vulnerabil de energie este persoana singură ori familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, iar sărăcia energetică este  imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a acestora.

Lista nevoilor energetice minimale conține consumul minim de energie pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit, utilizarea mijloacelor de comunicare, alimentarea dispozitivelor medicale etc.

Astfel, ordonanța de urgență aprobată recent, care actualizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, prevede ca statul să acopere cheltuielile cu reabilitarea termică a locuinței, a următoarelor categorii de beneficiari:

a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreținere;

b) persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administrației publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie;

c) veterani de război şi soți/soții supraviețuitori/supraviețuitoare ai/ale acestora;

d) pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sunt sub câștigul salarial mediu net pe economie;

e) persoane aflate în sărăcie energetică.

Articolul Persoanele vulnerabile vor beneficia, gratuit, de reabilitarea termică a locuinţelor apare prima dată în Jurnal Social.

Comportamentul prejudicios este reprezentat de orice formă de exprimare fizică, verbală, motrică, ce aduce efecte dăunătoare/nocive asupra altei persoane. Acesta poate fi desfășurat cu bună știință sau ivoluntar. Prejudiciile aduse unei persoane pot fi: de ordin fizic (răniri, periclitarea stării de sănătate), de ordin psihic (aplicarea diverselor presiuni, inducerea stării de stres), de ordin emoțional (inducerea unor emoții, unor false impresii asupra propriei persoane), sau de ordin social (crearea unei imagini false asupra unei persoane, implementarea unei prejudecăți într-un anumit grup social).

Din punct de vedere psihologic, comportamentul prejudicios poate genera: instabilitate emoțională, reducerea sau anularea capacității decizionale, scăderea stimei de sine, implementarea unor false idei/impresii cu privire la propria persoană, șoc post-traumatic, atacuri de panică, somatizări (exprimarea unor emoții prin simptome fizice), deformarea abilităților de socializare, autovătămare, neasumarea actelor, frustrări, demoralizări, anxietate, stigmă, stări depresive, negativitate, pesimism, tulburări disociative, tulburări de alimentație.

Printre comportamentele de tip prejudicios se remarcă agresivitatea, abuzul și discriminarea. Complexitatea și multitudinea de simptome prezentate de victime, precum și gradul de dependență al acestora față de agresor, generează dificultăți majore în procesul de diagnosticare. În foarte multe dintre cazuri, comportamentul este sesizat doar de persoanele din afara cuplului agresor-victimă, nu și de către aceștia.

În cazul unui abuz sau act de agresiune este de preferat să notăm datele evenimentului nefericit și să le comunicăm coerent unei persoane din exterior, organelor de ordine, după caz. În cazul unui angajat, discutăm cu superiorul. În cazul în care există dovezi, ele vor fi prezentate persoanei din exterior. Cooperăm cu organele de ordine/autorități. Încercăm să nu mai ajungem în aceeași situație, întrerupem contactul cu abuzatorul, evităm acel anturaj sau dacă suntem obligați să revenim, o vom face însoțiți. Nu uităm să accesăm resursele sociale existente. Încercăm să nu mai ajungem în aceași situație, întrerupem contactul cu abuzatorul, evităm acel anturaj sau dacă suntem obligați să revenim, o vom face însoțiți.

Prevenirea actelor de abuz sau agresiune presupune multiple abordări: educaționale, psihologice, legale, impuse prin legislație etc.

Actele de agresiune vor fi prevenite, în primul rând prin educarea indivizilor. O educație adecvată va genera prezența unei conștiințe puternice, în fiecare dintre noi. Singurele persoane care nu vor beneficia de efectele acestei conștiințe sunt personele cu psihopatie. Monitorizarea adecvată, timpurie, în sistemul educațional, ar putea preveni nediagnosticarea acestor tulburări sociale.

,,Conștiința este o soacră a cărei vizită nu se termină niciodată.” Henry Louis Mencken

Impiedicarea actelor de discriminare, agresiune și abuz fizic, emoțional sau psihic se face prin promovarea unui set de valori și elemente de conduită cu rol de a educa atitudinea partenerilor sociali, coroborat cu taxarea diverselor atitudini ce susțin inegalitatea, în mod public și mediatizat. În cazul în care deja a fost înregistrat un abuz, se cere intervenția imediată, pentru a opri reproducerea lui și a minimaliza acțiunea asupra victimei. Partenerii sociali și instituțiile abilitate trebuie să dea dovadă de vigilență. Mediatizarea cazurilor ar trebui făcută astfel încât să nu sugereze replicarea comportamentului. Este de preferat ca o atenție sporită să fie acordată consilierii și monitorizării persoanelor care au jucat rolul abuzatorului, astfel încât acestea să nu își continuie acțiunile toxice. Nu în ultimul rând, se cere consilierea și monitorizarea victimelor și facilitarea accesului acestora la suport de specialitate, informații și suport de grup. 

Printre obiectivele procesului de preventie al comportamentelor de tip prejudicios se numără: participarea activă la procesul educațional a tuturor membrilor societății, adoptarea unui set de reguli și valori, utilizarea resurselor societății și a celor personale (cunoașterea drepturilor personale, cunoașterea legislației, cunoașterea limitelor sănătoase de relaționare, cunoașterea resurselor sociale disponibile, acceptarea ajutorului și a suportului), accesarea mediilor sociale adecvate fiecărui individ.

IMPORTANT!

Mânat de interese proprii, oricine poate deveni abuzator!

Constrâns sau nu de diverse detalii, oricine poate deveni victimă! Fiecare trebuie să cunoască pericolele acestor roluri asumate și să procedeze astfel încât să nu se întâmple!

Material realizat de Andreea-Valentina Ognean, psiholog clinician în cadrul Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR), prezentat în cadrul workshopului: „Respect și echitabilitate. Prevenirea și combaterea diverselor forme de abuz psihic, emoțional sau fizic asupra persoanei cu dizabilitate”.

Articolul Agresivitate, abuz, discriminare. Impactul comportamentului de tip prejudicios, individual sau de grup, asupra unei persoane vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că se vor crea cel puțin 3000 de noi locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile, prin alocări financiare destinate, atât mediului urban, cât și celui rural.

„214 milioane euro pentru antreprenoriatul social: peste 1400 întreprinderi se vor deschide cu ajutorul fondurilor europene. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat, în consultare publică, ghidurile solicitantului pentru apelurile de proiecte destinate economiei sociale finanțate prin Programul Educației și Ocupare și prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget total de peste 214 milioane euro”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Potrivit sursei citate, prin apelurile dedicate întreprinderilor sociale, se vor finanța intervenții care vizează o gamă largă de aspecte economice și sociale, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, ce vor contribui direct la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile unde activează întreprinderile sociale.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat că, prin obținerea de calificări dobândite în domeniul antreprenoriatului în economia socială, beneficiarii vor avea oportunitatea să pornească afaceri pe cont propriu și să creeze noi locuri de muncă.

,,De asemenea, înființarea întreprinderilor sociale creează, pentru persoanele din grupuri dezavantajate, oportunitatea de a-și depăși starea de vulnerabilitate, prin integrarea pe piața muncii. În urma acestor apeluri de proiecte, pe care le vom lansa în prima parte a lunii iunie, urmărim sprijinirea a peste 1.400 de întreprinderi sociale în comunitățile rurale și urbane ale României. Aceste întreprinderi se concentrează pe soluționarea problemelor sociale, cum ar fi reducerea sărăciei, îmbunătățirea accesului la educație sau îngrijire medicală. Astfel, ele contribuie la creșterea economică durabilă și la îmbunătățirea calității vieții pentru oamenii din comunitățile respective”, a declarat ministrul.

Prin apelul de proiecte  „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban”, se urmărește îmbunătățirea accesului la piața muncii și măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, pentru șomerii de lungă durată și grupurile defavorizate de pe piața muncii și pentru persoanele inactive, prin sprijinirea a 720 întreprinderi sociale și crearea unui număr de 3064 noi locuri de muncă.

Scopul prezentului apel de proiecte vizează sporirea investițiilor în dezvoltarea antreprenoriatului social, în special în domenii cu valoare adăugată ridicată, și are în vedere:

• dezvoltarea de scheme de sprijin și garanții pentru persoanele din mediul urban care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale;
• stimularea economiei sociale și antreprenoriatului social care să asigure locuri de muncă pentru persoane vulnerabile și nu numai.

Bugetul total alocat apelului de proiecte este de 104,91 milioane de euro, ce vor putea fi accesați de către entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale, dar și de către furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.

Potrivit MIPE, proiectele vor fi finanțate prin Programul Educație și Ocupare, iar activitățile eligibile obligatorii în cadrul acestui apel vor avea drept scop asigurarea sprijinului necesar pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul urban, inclusiv monitorizarea implementării planurilor de afaceri și asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri.

Pentru întreprinderile sociale înființate în mediul rural, proiectele vor fi finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget de 109,46 milioane de euro.

,,Grupul țintă include persoanele care doresc să înființeze întreprinderi sociale în comunitățile rurale, dar și persoanele vulnerabile, iar numărul întreprinderilor sprijinite în urma apelului de proiecte este de 735”, transmite MIPE.

Sursa citată mai precizează că perioada estimată pentru lansarea apelurilor este prima parte a lunii iunie 2023.

Articolul MIPE: Peste 3000 de noi locuri de muncă vor fi create pentru persoanele vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 mai 2023, modificări în ceea ce privește utilizarea cardurilor de energie. Astfel, facturile față de furnizorii de energie vor putea cuprinde datorii restante începând cu 1 februarie 2022, cu condiția ca factura să fie emisă după data de 1 ianuarie 2023. Prima tranșă a sprijinului, în valoare de 700 de lei, va putea fi utilizată până la 27 decembrie 2023, nu doar până la finalul lunii iunie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, un act normativ de modificare și și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, prin care se acordă sprijin persoanelor vulnerabile pentru achitarea facturilor la energie.

Reglementările nou introduse vizează eficientizarea utilizării sprijinului, pentru a se asigura acces și tratament egal tuturor potențialilor beneficiari eligibili. 

„Cardurile pentru achitarea facturilor la energie acordate persoanelor vulnerabile pot fi utilizate ca instrumente de plată de două luni și jumătate, timp în care am monitorizat permanent derularea programului, împreună cu reprezentanții Companiei Naționale Poșta Română și am căutat permanent soluții de îmbunătățire a implementării. Obiectivul nostru principal este ca beneficiarii să se poată folosi de banii acordați prin intermediul cardului de energie, iar utilizarea acestuia să fie cât mai simplă și rapidă. Clarificările pe care le-am adoptat, astăzi, în ședința de Guvern, răspund unor situații întâlnite în cursul implementării, astfel încât toți cei care au dreptul să primească acest sprijin să îl poată accesa, indiferent de tipul de energie folosit, și să permitem, totodată, și achitarea datoriilor restante începând cu 1 februarie 2022”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Principalele modificări vizează completarea tipurilor de energie care fac obiectul sprijinului temporar aferent anului 2023. Astfel, vor fi compensate costurile pentru energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguș, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuințelor.

,,Facturile față de furnizorii de energie vor putea cuprinde datorii restante începând cu 1 februarie 2022, cu condiția ca factura să fie emisă după data de 1 ianuarie 2023. Totodată, se elimină trimiterile la sezonul rece 2022 – 2023, pentru ca prima tranșă de 700 de lei să fie utilizată până la 27 decembrie 2023, față de 30 iunie 2023, cum era până la acest moment.

Plățile pentru datoriile față de furnizorii de energie nu vor putea include penalități sau alte daune/interese pentru plata cu întârziere a cheltuielilor cu energia, aceste cheltuieli fiind în sarcina beneficiarului de sprijin”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, pentru identificarea corectă a furnizorilor de lemn de foc, Compania Naţională „Poşta Română“ va interoga ,,Registrul național al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice”, registru în care se regăsesc ocoalele silvice de stat și private și alte entități care au dreptul să comercializeze lemn de foc către populație. De asemenea, furnizorii de lemn de foc care utilizează pentru decontare prin orice modalitate sprijinul acordat din fonduri externe nerambursabile au obligaţia ca la încheierea protocolului încheiat cu Compania Naţională „Poşta Română“ să facă dovada că au dreptul legal să comercializeze material lemnos către populație.

O altă prevedere nou introdusă vizează anularea cardului și sistarea plăților către beneficiarii de sprijin, în cazul în care se constată că la momentul acordării sprijinului beneficiarul nu era eligibil.

MIPE mai precizează că, de la începutul programului şi până acum, peste 2,4 milioane de familii şi-au achitat facturile prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a plăţilor efectuate ajungând la 541 de milioane de lei.

Peste 4 milioane de persoane beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei. Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 de lei.

Articolul Guvernul a aprobat modificări pentru utilizarea cardurilor de energie: Pot fi plătite și datoriile de anul trecut apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu luna martie, Kayak Champions, un club sportiv de caiac-canoe pentru copii și adulți, a lansat un proiect de terapie prin sport, adresat persoanelor vulnerabile din București și zonele limitrofe. ,,Vâslește pentru viață!” urmărește să ofere cât mai multor persoane din categorii defavorizate ocazia de a practica o serie de sporturi nautice relaxante, în perfectă siguranță, într-o comunitate cu valori similare, informează Kayak Champions.

Potrivit sursei citate, participarea la activități sportive comunitare poate ajuta la reducerea stigmatizării și a discriminării asociate cu dizabilitățile sau cu alte forme de vulnerabilitate. Beneficiile sunt multiple la nivel fizic, psihic și mental și includ creșterea stimei de sine, dar și a motivației de a stabili și urmări obiective legate de starea de sănătate. Nu în ultimul rând, persoanele vulnerabile dobândesc abilități sociale vitale, își dezvoltă independența și învață să comunice eficient în echipă.

„Vâslitul în caiac sau în barca dragon este un mijloc excelent de incluziune socială și terapie pentru categorii defavorizate, precum persoanele cu handicap locomotor, copiii din centrele de plasament, supraviețuitori ai cancerului, nevăzătorii, copiii și tinerii cu sindrom Down. Ne adresăm persoanelor interesate de mișcare în aer liber, de învățarea unor abilități noi și care doresc să socializeze într-un context deschis și nediscriminant”, explică Marian Baban, președintele Kayak Champions, Maestru Emerit al Sportului.

Participarea la activități este gratuită pentru toate persoanele vulnerabile, în limita numărului de locuri disponibile și în funcție de program. Antrenamentele se desfășoară la sediul clubului, pe lacul Titan din Parcul Alexandru Ioan Cuza din sectorul 3, București, precizează clubul citat. 

Beneficiarii pot vâsli în caiac simplu sau dublu, sau pot forma o echipă de dragon boat. Persoanele vulnerabile trebuie să aducă o adeverință medicală care atestă faptul că sunt apți pentru acest sport. Participanții vor fi instruiți de antrenorii clubului și supravegheați pe toată durata activității sportive. În funcție de caz, pot primi și un partener cu experiență pe toată durata antrenamentului, pentru siguranță.

Echipa de proiect este formată din traineri specializati, psihologi și alți specialiști care oferă suport în funcție de nevoile speciale ale persoanelor participante la activitate.

,,Există numeroase studii care arată că mișcarea repetitivă cu partea superioară a corpului ajută la prevenirea și managementul limfedemului, o complicație frecventă în oncologie. Inspirați de poveștile de succes ale comunităților de supraviețuitoare de cancer din toată lumea, în 2020 ne-am decis să adăugăm și dezvoltăm serviciile oferite de club, adăugând și disciplina dragon boat. Extinderea către mai multe categorii de persoane vulnerabile a venit natural, pe fondul cererii crescute și a rezultatelor benefice observate de către participanții la antrenamente.

Acordăm o atenție sporită femeilor, deoarece au un grad mai mare de vulnerabilitate –, 93% dintre femeile cu dizabilități nu practică niciun sport, iar femeile reprezintă doar o treime din sportivii cu dizabilități participanți la competițiile internaționale. Este momentul să schimbăm aceste statistici!“, adaugă Cristina Baban, antrenor dragon boat în cadrul Kayak Champions.

Caiac-Canoe este un grup de sporturi nautice care se practică cu ambarcaţiuni uşoare, ce folosesc diferite tipuri de vâsle nefixate. Caiacul este un sport care dezvoltă echilibrul, forţa, îndemânarea, capacitatea de efort şi atenţia distributivă. Dragon Boat este o barcă lungă de 12 metri, în care vâslesc 10 sau 20 de persoane, coordonate de un toboşar şi ghidate de un cârmaci. De asemenea, este un sport de echipă care dezvoltă echilibrul, forţa, îndemânarea, sincronizarea şi atenţia distributivă.

Pentru mai multe detalii despre program sau pentru a înscrie persoane vulnerabile în proiect, puteţi  trimite un e-mail la contact@kayakchampions.ro.

Despre Kayak Champions

Înfiinţat în anul 2017, Kayak Champions este primul club sportiv de caiac-canoe din Bucureşti care se adresează în egală măsură copiilor şi adulţilor.

Sub îndrumarea unor antrenori calificaţi, cu experienţă internaţională, se pot practica mai multe sporturi nautice la nivel de agrement sau competiţional. Este vorba despre caiac sprint, disciplina olimpică a acestui sport, dar şi caiac polo, caiac de tură, stand up paddle sau dragon boat.

Clubul a organizat numeroase evenimente sportive, printre care cantonamentul de pregătire al echipei naţionale de caiac-canoe care a participat  în anul 2018 la Youth Olympic Games, primul meci internaţional de caiac polo din România, susţinut în compania echipei Marii Britanii, Turneul internaţional de caiac polo Bucureşti 2019, în compania echipei Israelului, Cupa Titan și Cupa Danubius. Kayak Champions organizează şi singura competiţie de caiac-canoe din Bucureşti, destinată în exclusivitate sporitivilor amatori: Kayak Challenge Family & Friends.

Clubul îşi propune să dezvolte comunitatea practicanţilor de caiac-canoe din Bucureşti, să încurajeze adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi practicarea sportului pentru persoanele vulnerabile, promovând o atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător.

Mai multe detalii aici: https://www.kayakchampions.ro/index.

Articolul ,,Vâslește pentru viață!” – un proiect de terapie prin sport pentru persoane vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri, 15 martie 2022, o ordonanță de urgență care vizează, printre altele, menținerea măsurilor de protecție socială pentru persoanele vulnerabile, anunță Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.

,,Guvernul a aprobat, astăzi, o ordonanță de urgență care vizează, printre altele, menținerea măsurilor de protecție socială în cazul persoanelor care provin din grupuri vulnerabile, care au beneficiat de majorări ale punctului de pensie, ale salariului minim sau ale cuantumului prestațiilor sociale raportate la Indicatorul Social de Referință (ISR) și modifică, în acest sens, mai multe acte normative în domeniul asistenței sociale”, a transmis Ministerul Muncii.

Astfel, pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece nu vor fi luate în calcul majorările recente de venituri, ca urmare a creşterii punctului de pensie, indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, eventualele debite stabilite potrivit Legii nr.226/2021 privind măsurile de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, urmând să fie scutite la plată, printr-un nou act administrativ emis de primărie, respectiv de agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială.

Totodată, cuantumurile beneficiilor de asistență socială, majorate odată cu creșterea valorii ISR, de la 1 martie, la 598 de lei (de la 525,5 lei în 2022), se rotunjesc la leu, potrivit actului normativ, în favoarea beneficiarului, dacă în urma raportării la ISR rezultă fracțiuni în bani.

În cazul copiilor de vârstă școlară din familii care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei și care înregistrează absențe nemotivate, prevederile art. 27 din Legea nr.277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vor fi corelate prin ordonanța de urgență, aprobată miercuri, cu noua structură a anului școlar, urmând ca la verificarea condiției de menținere sau de diminuare a dreptului să fie avute în vedere intervalele de cursuri (modulele), și nu semestrele, ca până acum.

,,Ordonanța de urgență îi vizează și pe cetățenii români care lucrează în statele Uniunii Europene, care beneficiază de prestații familiale pentru care sunt aplicabile regulile de coordonare a sistemelor de securitate socială, în contextul în care, în ultima perioadă, se înregistrează un număr tot mai mare de solicitări, fie de acordare de diferențe de drepturi, fie de recuperare a acestora, pentru care sunt utilizate monedele statelor implicate”, a mai precizat Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, actul normativ stabilește modalitatea de recuperare în cazul sumelor provenite din diferențe de curs valutar, rezultate în urma conversiei sumelor cu titlu de alocație de stat pentru copii și indemnizație lunară pentru creșterea copiilor, precum și a comisioanelor bancare rezultate, ca urmare a aplicării Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Începând cu luna martie 2023, Indicatorului Social de Referință (ISR) s-a majorat cu 14%, ceea ce înseamnă că toate ajutoarele sociale, calculate pe baza valorii ISR, cresc de luna asta. Printre cele mai importante drepturi care se acordă în funcție de ISR se numără indemnizația de șomaj, ajutorul social, prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap, nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copilului și altele.

Potrivit Ministerului Muncii, indemnizația lunară pentru persoanele cu dizabilități, de care beneficiază 837.947 de persoane, se majorează la 419 lei (70% din ISR), în cazul existenței unui handicap grav, și la 317 lei (53% din ISR), în cazul handicapului accentuat (Legea 448/2006).

Bugetul complementar crește de la 156 lei la 180 lei pentru handicap grav, de la 116 lei la 132 lei pentru handicap accentuat și de la 64 lei la 72 lei pentru handicap mediu. Și în cazul copiilor, prestația crește de la 316 lei la 359 lei pentru handicap grav,  de la 184 lei la 210 lei pentru handicap accentuat și de la 64 lei la 72 lei pentru handicap mediu.

Articolul <strong>Măsuri de protecție socială a persoanelor din grupuri vulnerabile, aprobate de Guvern</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, vineri, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Potrivit sursei citate, obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025, este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Printre reglementările aduse de ordonanţa de urgenţă se numără constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

De asemenea, a fost eliminată raportarea la indicatorul social de referinţă (ISR), prin menţinerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta, informează Ministerul Muncii.

Totodată, a fost introdusă o categorie de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condiţiile Legii nr.111/2022, şi au fost admise în program persoanele vârstnice, fără venituri şi fără susţinători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, asigurându-li-se accesul la servicii medicale adecvate, fără plata contribuţiei.

Prin modificările aduse, Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, astfel:

• majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);
• majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

Potrivit actului normativ, atribuţiile personalului de la nivelul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) vor fi împărţite pe cele două mari categorii de măsuri de asistenţă socială, respectiv beneficii şi servicii sociale.

Printre modificări, se mai numără și creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale. În plus, se vor clarifica atribuțiile personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

,,Reducerea sărăciei, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a nivelului de calificare, dar și îmbunătățirea accesului copiilor la educație sunt obiectivele proiectului privind VMI (Venitul Minim de Incluziune). Efectiv se ajustează calculul Venitului Minim de Incluziune, astfel încât cresc posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure, dar și de prevenire a riscului de sărăcie în rândul copiilor și de abandon școlar. Se instituie, de asemenea, temeiul legal pentru ca persoanele vârstnice, fără venituri și fără susținători legali, să fie îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale și să aibă acces la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției sociale de sănătate. Sistemul se digitalizează, iar cei ce pot munci vor fi înscriși automat în evidența și vor fi obligați să se prezinte la Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă”, precizează Ministrul Muncii, Marius Budăi, într-o postare pe Facebook.

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

,,Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016”, se mai menționează în comunicat.

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024.

Articolul <strong>Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate</strong> apare prima dată în Jurnal Social.