Reprezentanții Federației Consiliul Național al Dizabilității din România (FCNDR), respectiv Asociația Distroficilor Muscular din România, Asociația Pentru Copii și Adulți cu Autism, Asociația Nevăzătorilor din România și Asociația Națională a Surzilor din România, au participat la o întâlnire cu Primul-ministru, reprezentanți ai Ministerului Muncii, ai Casei Naționale de Pensii și ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, la sediul Guvernului, astăzi, 30.08.2024. Întâlnirea a avut loc după diminuarea semnificativă a pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul contributiv de cotizare în condiții de handicap.

Pensiile recalculate ale pensionarilor cu handicap, pensionați la limită de vârstă, sunt mai mici cu procente între 50% și 80%, situație profund nedreaptă și discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin modificările aduse, drepturile câștigate anterior, prin care se recunoștea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, sunt efectiv anulate. Eforturile și contribuțiile sociale ale acestor persoane au fost în zadar.

Există 10 tipuri de handicap conform legislației românești: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noștri cu aceste handicapuri au muncit și au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Toți pensionarii cu handicap care au beneficiat de un stagiu redus de cotizare sunt în această situație.

„Domnul Ciolacu a propus elaborarea unui act normativ care va include un mecanism de compensare a veniturilor pentru persoanele afectate de pensiile diminuate, beneficii care să stimuleze angajarea și menținerea persoanelor cu dizabilități în activitate, și  formarea unui grup de lucru compus din reprezentanți  ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Casei Naționale de Pensii  Publice și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, precum și ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a elabora o lege distinctă care va include un mecanism de compensare a veniturilor persoanelor cu dizabilități aflate în pensie, ținând cont de condițiile speciale în care acestea și-au desfășurat activitatea.

Propunerile noastre au fost: transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2) și modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de 1.5 puncte pentru fiecare an lucrat în condiții de handicap grav, respectiv 1 punct pentru handicap accentuat.

Din punctul meu de vedere,  reducerea pensiilor persoanelor cu dizabilități pentru a oferi o soluție compensatorie ulterioară este problematică din punct de vedere legal, etic și social. Aceasta încălcă drepturile dobândite, descurajează participarea pe piața muncii și generează instabilitate socială. O astfel de măsură intensifică problemele existente și pune în pericol securitatea și bunăstarea persoanelor cu dizabilități.

Pensia este un drept dobândit prin contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale. Modificarea retroactivă a condițiilor care afectează negativ aceste drepturi este neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice.

Reducerea pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul de cotizare contributiv, prevăzut de lege este o formă de discriminare, ceea ce contravine atât legislației naționale, cât și normelor internaționale, inclusiv Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte. Sunt încălcate următoarele articole: Articolul 27 – Dreptul la muncă și ocupare, Articolul 28 – Nivelul de trai adecvat și protecția socială, Articolul 5 – Egalitatea și nediscriminarea, Articolul 4 – Obligațiile generale, Articolul 19 – Viața independentă și integrarea în comunitate.

Persoanele cu dizabilități se numără printre cele mai vulnerabile categorii ale populației. Reducerea pensiilor acestora agravează și mai mult situația lor socială și economică, afectându-le capacitatea de a duce o viață decentă. Dacă pensia unei persoane care a muncit în condiții de handicap este redusă până la un nivel similar cu cel al indemnizației sociale, motivația de a munci și a contribui la societate scade dramatic. În acest caz, persoanele cu dizabilități sunt descurajate să participe la piața muncii, ceea ce contrazice obiectivele de integrare socială și de promovare a egalității de șanse.

 Munca în condiții de handicap implică un angajament extraordinar și eforturi mult mai mari decât cele ale unei persoane fără dizabilități. Aceste eforturi ar trebui să fie recunoscute și respectate, iar beneficiile legale, cum ar fi stagiul de cotizare redus, sunt esențiale pentru a compensa provocările suplimentare cu care se confruntă aceste persoane.

Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea locului de muncă, din cauza lipsei de infrastructură accesibilă. Acestea trebuie să depășească obstacole legate de transport, accesibilitatea clădirilor și adaptarea locului de muncă la nevoile lor specifice.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții Ministerului Muncii și domnul Ciolacu au afirmat că nu permite Comisia Europeană modificarea Legii 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin urmare, dialogul nostru trebuie să se orienteze către Comisia Europeană. Suntem obligați să ne asigurăm că a fost înțeleasă, de către reprezentanții Comisiei, diferența dintre pensia de invaliditate și pensia la limită de vârstă, că se cunoaște numărul pensionarilor  cu handicap ale căror pensii au fost diminuate după recalculare, pentru că astăzi ne-a spus domnul Ciolacu că sunt 19000, și dacă Comisia agreează încălcarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În același timp, continuăm organizarea protestului din data de 16 septembrie, care se va desfășura în fața Guvernului”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul Criză în sistemul de pensii: Persoanele cu dizabilități confruntate cu reducerea pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în secțiunea Transparență Decizională, a fost publicat proiectul de act normativ – Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Procedurii de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București și a Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap.

Potrivit motivației actului normativ, din anul 2007 și până în prezent, sumele destinate prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap au fost asigurate din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, sumele regăsindu-se în bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Administrarea sumelor s-a realizat prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, iar plata efectivă la beneficiar a fost asigurată prin Direcțiile generale de asistență socială organizate în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2017 reglementează simplificarea procedurii de plată a prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap prin efectuarea plății, începând cu ianuarie 2019, de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, ceea ce va asigura un parcurs administrativ și financiar eficient pentru sprijinirea persoanelor cu handicap.

Această nouă activitate în sarcina Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a agențiilor pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București va fi realizată de către personalul cu atribuţii în acest sens, preluat de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Printre principalele obiective ale Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială se regăsesc următoarele:

• administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata beneficiilor de asistenţă socială, precum şi a celor destinate programelor de servicii sociale, conform legii;
•  asigurarea unui sistem eficient şi integrat de gestionare şi plată a beneficiilor de asistenţă socială la nivel naţional;
• prevenirea erorii, fraudei, abuzului şi neglijenţei în sistemul de protecţie socială, în modul de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, de furnizare a serviciilor sociale, a modului de îndeplinire a prevederilor legale privind încadrarea în grad şi tip de handicap, în grad de invaliditate sau grad de dependenţă;
• organizarea şi asigurarea unui sistem de evidenţă şi evaluare a persoanelor care primesc beneficii de asistenţă socială;

Pentru asigurarea implementării uniforme la nivelul întregii țări a acestor noi reguli de plată a prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2017 stabilește ca procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Prin procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, și prin procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului., prin proiectul de act normativ se reglementează următoarele:

A. procedura de preluare de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti a personalului cu atribuţii în efectuarea plăţilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti

• preluarea personalului de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București se va face prin transfer în interesul serviciului , cu respectarea dispozițiilor în materie prevăzute de legislația în vigoare aplicabilă fiecărei categorii de personal, funcționari publici sau personal contractual;

• salarizarea personalului preluat se va face potrivit reglementărilor în vigoare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

• organigramele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului și cele ale agenților pentru plăţi şi inspecţie socială se vor modifica corespunzător cu diminuarea, respectiv majorarea numărului de posturi ce vor fi predate/preluate.

Articolul Agențiile Teritoriale de Plăți și Inspecție Socială vor prelua achitarea indemnizațiilor și tuturor plăților către persoanele care se încadrează într-un grad de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România va posta mai jos câteva observații și propuneri, înaintate Ministerului Muncii și Jutiției Sociale, privind modul în care noua Lege a pensiilor va afecta persoanele cu handicap pensionate la limită de vârstă.

Proiectul noii legi a pensiilor conține câteva prevederi care ne nemulțumesc profund, care, dacă vor deveni norme, vor naște o serie de inechități ce nu își au locul mai ales aici, în domeniul protecției sociale:
Astfel:
I. Art. 52 și art. 53 din proiect perpetuează inechitatea între persoanele nevăzătoare și celelalte tipuri de handicap, prin aceea că persoanele afectate de cecitate (indiferent de grad!) se pot pensiona oricând, iar restul persoanelor cu nevoi speciale beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare, corespunzătoare stagiului de cotizare și gradului de handicap.

De asemeni, această discriminare a vârstei de pensionare, prin schimbarea modului de calcul al pensiei, conduce și la un nivel diferit al pensiei.

Nu există niciun motiv real și obiectiv pentru a institui această discriminare. În forma pusă în dezbatere publică, proiectul încalcă principiul constituțional al egalității, dar și propriul principiu statuat la art. 2 lit. d): principiul egalităţii, potrivit căruia asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Reamintim că principiul proporţionalităţii, în accepţiune clasică, presupune că oricare decizie sau măsură adoptată de organele abilitate urmează să se bazeze pe o justă şi echitabilă evaluare a faptelor, pe echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum şi pe o selectare coerentă a mijloacelor şi mecanismelor care urmează a fi utilizate în vederea atingerii unui scop predefinit.

Chiar dacă el nu este codificat în sens tradițional, acest principiu reprezintă o normă obligatorie ce trebuie aplicată pentru a găsi un echilibru just, rezonabil şi adecvat între diferite interese concurente implicate.

Credem că actuala formă a legii nu oferă un echilibru just, rezonabil şi adecvat între diferitele categorii de persoane cu handicap.

Propunem adoptarea art. 52 cu următorul conținut:

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap cu valabilitate permanentă, după cum urmează:

a) indiferent de vârstă, dacă au realizat în condiții de handicap grav cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

De asemeni, propunem înlocuirea sintagmei ,,nevăzător/i” cu persoană/e cu handicap grav” din Art. 53 astfel: Art. 53 – Persoanele cu handicap grav beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca persoană cu handicap grav cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare.

II. Potrivit noului mod de calcul al pensiei ce se dorește implementat prin acest proiect, pensia recalculată a unei persoane cu handicap va fi diminuată în raport cu cea stabilită potrivit Legii nr. 263/2010.

În legea nouă a pensiilor, la capitolul 3, secțiunea 1, art. 85, se menționează:

Cuantumul pensiei este egal cu nr. total de puncte realizat de asigurat înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).

La art. 86 din proiectul noii legi a pensiilor se menționează că acest VPR va fi de 75 lei, calculându-se împărțind valoarea punctului de pensie din 2021, de 1875 lei la 25- media stagiilor de cotizare din cele 4 legi pe pensii anterioare.

Faptul că acest indicator are la numitor 25, față de stagiul redus de cotizare de 10 ani și trei luni pentru gradul I și de 20 de ani și șase luni pentru gradul II, stagii ce au constituit numitorul stagiului mediu anual (noțiune care va dispărea potrivi proiectului), va conduce la diminuarea drastică a pensiei încasate de pensionarii pentru limită de vârstă, cu handicap preexistent, îndeosebi la cei cu gradul I.

Chiar dacă vom rămâne în plată cu cuantumul pensiei de la data intrării în vigoare a noii legi, pensia noastră va rămâne înghețată în viitor, deoarece persoanele cu handicap totalizează un număr mic de puncte realizate și nu va mai fi niciun indicator, asemenea stagiului redus de cotizare din actuala lege, care să compenseze acest lucru.
Propunem introducerea unui indicator corectiv pentru persoanele invalide.

III. Și acest proiect de lege perpetuează inechitatea existentă privind cuantumul indemnizației de însoțitor acordate persoanelor invalide și cel acordat persoanelor cu handicap.
Propunem stabilirea aceluiași criteriu cu cel folosit în Legea nr. 448/2006: salariul net al asistentului social debutant cu studii medii.

Dacă Legea privind sistemul public de pensii rămâne în forma publicată în dezbatere publică, tragem un semnal de alarmă, astfel încât să se păstreze drepturile care au fost conferite de legislație până la momentul actual.

Noua Lege a pensiilor va lovi grav în cele mai dezavantajate categorii de persoane, persoanele cu handicap, afectându-le atât cuantumul pensiei prin faptul că stagiul redus nu se mai ia în calcul și prin faptul că li se impune un stagiu minim de cotizare de 15 ani pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare la gradul I de handicap, asigurații cu un alt tip de handicap, altul decât cel vizual, sunt discriminați.

În baza articolului 58 litera a, din legea 263/2010, o persoană cu handicap, cu gradul I, poate dobândi calitatea de pensionar la limită de vârstă, îndeplinind condiția de a avea un stagiu realizat în condiții de handicap de 1/3 din stagiul total de cotizare, considerat stagiu complet de cotizare.

Toți pensionarii la limită de vârstă cu handicap de gradul I, handicap preexistent calității de asigurat, sunt persoane cu o pregătire medie sau superioară, dar care, în pofida eforturilor personale supraomenești, din cauza bolilor grave și evolutive de care suferă, au fost nevoiți să căute formele de protecție socială fără a atinge acest stagiu minim de cotizare de 15 ani, devenit condiție în noua lege pentru a avea calitatea de pensionar.

Tocmai aceste persoane, cele mai năpăstuite de soartă, sunt cel mai grav afectate de noua lege a pensiilor, din următoarele motive:

1) CUANTUMUL PENSIEI RECALCULETE ÎN BAZA NOII LEGI VA FI DRASTIC DIMINUAT.

Vom lua exemplul X: – Pe legea actuală, X are :
– stagiul total de cotizare realizat de 34 ani, 2 luni și 18 zile, din care: – în condiții normale: 11 ani, 8 luni, 22 de zile;
– perioade asimilate: 22 ani, 5 luni, 26 zile;
– stagiu total de cotizare prevăzut de lege: 10 ani și 3 luni;
– numărul total de puncte realizate: 19. 3516
-punctajul mediu anual: 1,888

Cu acest punctaj mediu anual de 1,888, determinat conform art. 69, aliniatul 1 din normele de aplicare a legii 263/2010 împărțind totalul punctelor realizate la stagiul redus de 1/3 din stagiul complet de cotizare, adica în cazul X: 10 ani și 3 luni ( 19.35166: 10,25=1,888 , rotunjit), pensia exemplului X, pe legea în vigoare, a fost de:

• 1439 lei. în 2013 ( 1,888 x 762,10 – val. punct. de pensie în 2013)
• 2077 lei, în prezent ( 1,888 x 1100 – val. punct. de pensie în prezent)

Dacă se respectă programul de guvernare și valoarea punctului de pensie va fi 1265 lei în 2019 și 1775 lei în 2020, pensia X pe legea actuală ar trebui să fie:
• 2388 lei, în 2019 (1,888 x 1265)
• 3345 lei, în 2020 (1,888 x 1775)

În legea nouă a pensiilor, la capitolul 3, secțiunea 1, art. 85, se menționează:
Cuantumul pensiei este egal cu nr. total de puncte realizat de asigurat înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).

Repetăm:

La art. 86 din proiectul noii legi a pensiilor se menționează că acest VPR va fi de 75 lei, calculându-se împărțind valoarea punctului de pensie din 2021, de 1875 lei la 25- media stagiilor de cotizare din cele 4 legi pe pensii anterioare.

FAPTUL CĂ ACEST INDICATOR ARE LA NUMITOR 25, FAȚĂ DE STAGIUL REDUS DE COTIZARE DE 10 ANI 3 LUNI LA GRADUL I ȘI DE 20 DE ANI ȘI 6 LUNI, LA GRADUL 2, CE AU CONSTITUIT NUMITORUL STAGIULUI MEDIU ANUAL, CARE VA DISPĂREA CA NOȚIUNE, VA FACE CA PENSIA RECALCULATĂ A PENSIONARILOR LA LIMITĂ DE VARSTĂ, HANDICAP PREEXISTENT, SĂ FIE DRASTIC MAI MICĂ, ÎNDEOSEBI LA GRAGUL I.

De exemplu pensia X, recalculată după legea nouă, dacă va mai beneficia de perioada asimilată, va fi:
19,35166 x 75 = 1451,3745 lei, rotunjit, 1451 lei.

1451 lei – pensia recalculată după legea nouă, comparativ cu 2077 lei din prezent, cu 2388 lei, cât ar fi în 2019 și cu 3345 lei in 2020, va face ca pensia X, cât persoana va trăi, să nu mai beneficieze niciodată de o mărire.

Pensionarii la limită de vârstă, cu handicap, vor rămâne în plată cu cuantumul pensiei de la data intrării în vigoare a noii legi, dar pensia acestora va rămâne înghețată, deoarece aceștia totalizează un număr mic de puncte realizate și nu va mai fi niciun indicator, asemenea stagiului redus de cotizare din actuala lege, care să compenseze acest lucru. Vor avea pensia calculată în același mod, indiferent de gradul de handicap și la fel ca la cei fără handicap.

2) ÎN PROIECTUL NOII LEGI SE FACE DISCRIMINARE ÎNTRE TIPURILE DE HANDICAP, între cei care au alt tip de handicap decât cel vizual și nevăzători. Dacă toate persoanele au gradul I de handicap și sunt dependente de altă persoană, de ce se face discriminare între acestea? La articolul 3, litera Ș, se definește ca pensionar: persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale și a realizat cel puțin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum și nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.

Cu această definiție a pensionarului, persoanele pensionate la limită de vârstă cu handicap de gradul I pentru care stagiul de cotizare a fost constituit dintr-o treime din cel complet, pot păstra calitatea de pensionar dacă au lucrat o perioadă efectivă mai mică de 15 ani?!

3) ÎN PROIECTUL NOII LEGI SE PUNE CONDIȚIA CA, PENTRU A BENEFICIA DE PERIOADA ASIMILATĂ, TREBUIE CA ASIGURATUL SĂ AIBĂ STADIUL MINIM DE COTIZARE DE 15 ANI REALIZAT.

În această situație, pensionarii la limită de vârstă dar cu o perioadă efectiv lucrată mai mică de 15 ani, pensionați în baza legilor anterioare, mai beneficiază de perioada asimilată care a intrat în componența stagiului total de cotizare realizat?

4) INDEMNIZAȚIA DE ÎNSOȚITOR PRIMITĂ ÎN BAZA LEGII PENSIILOR, ATÂT ÎN PREZENT CÂT ȘI IN PROIECTUL NOII LEGI, ESTE MAI MICĂ DECÂT INDEMNIZAȚIA DE ÎNSOȚITOR PRIMITĂ IN BAZA LEGII 448/2006.
Indemnizația de însoțitor nu ar trebui să aibă două cuantumuri diferite!

Articolul Noua Lege a pensiilor va lovi grav în cele mai dezavantajate categorii de persoane, persoanele cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul politic la nivel înalt (HLPF) a început la sediul Organizației Națiunilor Unite și se va desfășura până în data de 19 iulie. În acest an, delegația Forumului European pentru Persoanele cu Handicap – EDF este formată din vicepreședintele Ana Peláez Narváez, de Marion Steff (coordonator SDG) și de Alexandre Bloxs (asistentul SDG). EDF lucrează în strânsă colaborare cu Grupul de reprezentanți ai persoanele cu handicap pentru a se asigura că mesajele sale de susținere sunt incluse și auzite!

Tema Forumului din acest an este „Transformarea către societăți durabile și reziliente”, iar obiectivele analizate includ:
• Obiectivul 6 Apa curată și salubritate
• Obiectivul 7 Energie accesibilă și curată
• Obiectivul 11 ​​Orașe și comunități durabile
• Obiectivul 12 Consum și producție responsabile
• Obiectivul 15 Viața pe uscat
• Obiectivul 17 Parteneriate pentru obiective

În acest an, peste 30 de persoane cu dizabilități și avocați din întreaga lume reprezintă Grupul reprezentanților cu handicap la Forum! Delegația EDF va participa la reuniunile de evaluare națională voluntară, vor purta discursuri oficiale la forum, vor participa la întâlniri bilaterale cu statele membre și agențiile ONU și vor participa, de asemenea, la numeroase alte evenimente.

În plus, evenimentul nostru secundar, în colaborare cu Grupul de reprezentanți ai persoanelor cu handicap, va fi miercuri, 11 iulie. Este intitulat „Scopul 11: Includerea persoanelor cu dizabilități în societăți”. Ana Peláez Narváez va vorbi pe tot timpul prezentării Comisiei Europene.

Patruzeci de țări europene vor prezenta săptămâna viitoare evaluările lor naționale voluntare și vor primi, de asemenea, întrebări din partea reprezentanților societății civile, unde se dorește includerea persoaneleor cu dizabilități.

Puteți viziona HLPF la WebTV- ul ONU, puteți, de asemenea, vizita contul de twitter al EDF .
Pentru mai multe informații despre HLPF, consultați site – ul Web .
Citiți mai multe despre grupul părților interesate cu handicap aici .

Articolul Persoanele cu handicap, reprezentate la Forumul politic la nivel înalt (HLPF) apare prima dată în Jurnal Social.

Revenim cu informatia conform careia Legea nr. 193/2015 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a eliminat sintagma „adaptate handicapului” din art.28, Legea 448/2006. În vechea reglementare, art. 28 stabilea faptul că persoanele cu handicap, deținătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum și persoanele care le au în îngrijire beneficiau de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în O.G. nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 193/2015 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 518 din 13 iulie 2015.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. – Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. La articolul 26, litera c) va avea urmatorul cuprins:

„c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor;”.

2. Articolul 28 va avea urmatorul cuprins:

„Art. 28. – (1) Persoanele cu handicap, precum si insotitorii sau, dupa caz, asistentii personali ai acestora, detinatori de autoturisme, beneficiaza de scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale, prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Scutirea prevazuta la alin. (1) se aplica pentru un singur autoturism detinut de fiecare din persoanele indreptatite potrivit prevederilor alin. (1).”
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALERIU-STEFAN ZGONEA

PRESEDINTELE SENATULUI
CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

Bucuresti, 7 iulie 2015.
Nr. 193.

Mai multe informatii:

În vechea reglementare, art. 26 lit. c) prevedea faptul că persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiau de mai multe facilități fiscale, printre care și scutirea de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataș și mototriciclurilor, adaptate handicapului;

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 28 stabilea faptul că persoanele cu handicap, deținătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum și persoanele care le au în îngrijire beneficiau de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în O.G. nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul „Persoanele cu handicap, precum si insotitorii sau, dupa caz, asistentii personali ai acestora, detinatori de autoturisme, beneficiaza de scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale” apare prima dată în Jurnal Social.