Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a înaintat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), o adresă prin care solicită următoarele: majorarea indemnizației de handicap, adaptarea formulei de calcul a pensiei, subvenționarea tehnologiei asistive pentru persoanele cu dizabilități, accesibilizarea spațiului fizic și informațional.

Redăm adresa integral:

Către: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

În atenția: doamnei ministru Simona BUCURA-OPRESCU

Stimată doamnă ministru,

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), organizație nonguvernamentală de tip federație, formată din asociații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, înființată în anul 2004 la solicitarea Comisiei Europene, ca parte a Forumului European al Dizabilității (EDF), are misiunea de a apăra și promova drepturile și interesele legitime comune ale tuturor persoanelor cu dizabilități din România.

Ne adresăm dumneavoastră în numele întregii comunități a persoanelor cu dizabilități din România cu rugămintea de a interveni de urgență pentru rezolvarea celor mai stringente probleme cu care ne confruntăm.

De zeci de ani, persoanele cu dizabilități din România sunt supuse unui dezinteres instituțional total, deși organizațiile reprezentative au adus la cunoștință, în mod constant, problemele acestora, probleme care au drept consecință riscul, tot mai prezent, de excluziune socială și sărăcie.

Dificultățile persoanelor cu dizabilități necesită atenție imediată și acțiuni concrete din partea ministerului pe care îl conduceți pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestei categorii de persoane, prin excelență vulnerabilă.

În speranța stabilirii unui dialog consistent și sistematic, vă solicităm să analizați cu responsabilitate și celeritate următoarele:

1. Majorarea indemnizației de handicap;

Într-o societate modernă asigurarea unei vieți decente pentru toți cetățenii reprezintă o prioritate fundamentală. Cu toate acestea, persoanele cu dizabilități din România continuă să se confrunte cu numeroase provocări ce le limitează accesul la servicii esențiale și le împiedică să ducă o viață normală.

Indemnizația acordată persoanelor cu dizabilități este foarte mică în raport cu costul vieții cotidiene. Convenția pentru drepturile persoanelor cu dizabilități statuează că statele membre au obligația de a ajuta persoanele cu dizabilități, astfel încât acestea să se integreze pe deplin în societate și să aibă o viață demnă, mai ales că aceste persoane prezintă un grad mare de risc de sărăcie și de excluziune socială. Un pas important ar fi majorarea indemnizației care, în ultimii 12 ani, a crescut inacceptabil de puțin, în raport cu creșterea prețurilor și cu necesitățile presupuse de un nivel de trai decent. Mai mult, toți ceilalți indicatori de sprijin social din partea statului au fost actualizați frecvent și în mod semnificativ, ceea ce a făcut ca persoanele cu dizabilități să fie lăsate în urmă. O asemenea abordare, generatoare de puternică nemulțumire, este incompatibilă atât cu obligațiile asumate de România pe plan international, cât și cu principiul fundamental al egalității de șanse pe care pretinde că se sprijină societatea noastră.

Nu vom insista aici asupra problemelor multiple și complexe cu care se confruntă în societate persoanele cu dizabilități din cauze ce țin de subfinanțarea programelor specializate. Tehnologia asistivă lipsește, accesibilitatea mediului informațional și fizic se află foarte departe de standardele europene în materie, locurile de muncă adaptate sunt foarte puține (de unde și gradul foarte scăzut de ocupare). În asemenea condiții, majorarea semnificativă a indemizației de handicap constituie nu doar o posibilitate, ci neîndoielnic o necesitate. Această indemnizație nu reprezintă, după cum se știe, un venit în sine, din care beneficiarul să trăiască, ci o sumă compensatorie menită a acoperi cheltuielile suplimentare generate de natura dizabilității. Cu toate acestea, nu sunt deloc puțini cei pentru care indemnizația este singurul sprijin financiar, indispensabil pentru supraviețuire.

Majorarea imediată a indemnizației pentru persoanele cu dizabilități reprezintă o condiție esențială pentru a asigura incluziunea socială și economică a acestor cetățeni, aducând nivelul de sprijin financiar mai aproape de standardele europene. Această măsură nu ar reprezenta doar un act de justiție socială, ci ar consolida, de asemenea, angajamentul României față de respectarea drepturilor omului și incluziunea socială a tuturor cetățenilor săi, indiferent de abilitățile lor.

2. Adaptarea formulei de calcul a pensiei

– În contextul în care la data de 01 ianuarie 2024 intră în vigoare dispozițiile Legii pensiilor publice nr. 127/2019, cu privire la instituirea unei noi formule de calcul bazată exclusiv pe principiul contributivității, precizăm că acest lucru va genera o inechitate socială majoră: persoanele cu dizabilități care se vor pensiona după data intrării în vigoare a acestei legi vor avea pensii semnificativ mai mici față de cele care s-ar pensiona acum, folosind prevederile legii în vigoare, în condiții identice de salarizare și de stagiu de cotizare. Insistăm, deci, ca pentru persoanele cu dizabilități formula de calcul a pensiei să rămână cea prevăzută de Legea nr. 263/2010, în vigoare la această dată. Menținerea actualei formule de calcul vine în mod real în sprijinul acestor persoane, reprezentând un puternic factor stimulativ pentru efortul acestora de a-și găsi și de a-și menține un loc de muncă.

– prin PNRR România are obligația adoptării unei noi legi a pensiilor.

Vă rugăm ca, în elaborarea acestui act normativ, să țineți cont de faptul că, pentru persoanele cu dizabilități adaptarea formulei de calcul a pensiei reprezintă o preocupare esențială în contextul asigurării unui nivel optim de trai și a unei incluziuni sociale adecvate. O astfel de adaptare asigură o egalitate de șanse pentru persoanele cu dizabilități, reducând decalajul dintre acestea și restul populației. De cele mai multe ori, persoanele cu dizabilități se confruntă cu obstacole majore în ceea ce privește accesul la oportunități de angajare și, implicit la contribuții la sistemul de asigurări sociale. Adaptarea formulei de calcul a pensiilor ar putea compensa parțial aceste inegalități și ar consolida sprijinul social acordat persoanelor cu dizabilități din partea statului și a societății în ansamblu, consolidând, totodată, coeziunea socială.

Așadar, este esențial să se ia în considerare argumentele noastre în procesul de adaptare a formulei de calcul a pensiei pentru persoanele cu dizabilități din România, în vederea asigurării unei protecții sociale adecvate și a unei incluziuni sociale mai eficiente pentru această categorie vulnerabilă. Prin adoptarea unei abordări mai cuprinzătoare și echitabile, se poate crea un sistem de pensii care să răspundă mai bine nevoilor reale ale persoanelor cu dizabilități și să asigure un trai decent și demn pentru acestea.

3. Subvenționarea tehnologiei asistive pentru persoanele cu dizabilități

Tehnologia asistivă este esențială pentru persoanele cu dizabilități deoarece le poate îmbunătăți calitatea vieții și le poate oferi oportunități de a participa activ în societate. Cu toate acestea, accesul la tehnologia asistivă rămâne limitat din cauza costurilor foarte ridicate.

În spiritul egalității de șanse și al nediscriminării, statul trebuie să asigure facilitarea accesului la tehnologii asistive pentru persoanele cu dizabilități.

Nu numai că participarea la viață începe odată cu procesul educațional și continuă cu încadrarea în muncă, dar se desăvârșește prin valorificarea potențialului individual. În acest sens, tehnologia asistivă trebuie să fie deopotrivă accesibilă copiilor, angajaților, celor care își caută de lucru și pensionarilor. Doar astfel integrarea socială a persoanelor cu dizabilități poate trece de la stadiul de deziderat la cel de realitate concretă.

Astfel, se impune cu necesitate adoptarea de reglementări care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități la tehnologii asistive, în spiritul principiului egalității de șanse stipulat ca reper ordonator în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, document semnat de România și ratificat în anul 2010.

4. Accesibilizarea spațiului fizic și informațional

Accesibilizarea este un element crucial pentru a permite persoanelor cu dizabilități să participe pe deplin la viața socială, economică și culturală. Este necesar să se accelereze procesul de accesibilizare a mediului fizic, precum și al mediului digital. Aceasta va implica adaptarea infrastructurii, a clădirilor și site-urilor web pentru a fi accesibile pentru toate categoriile de persoane cu dizabilități.

România are obligația accesibilizării spațiului fizic și informațional pentru persoane cu dizabilități, obligație prevăzută atât de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, de Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentul European și a Consiliului din 17 aprilie 2019, privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor și, mai recent, de Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul IV – Coeziune economică, socială și teritorială, Componenta C10.

Cu toate că există aceste prevederi legislative, instituțiile publice nu le aduc la îndeplire, accesul persoanelor cu dizabilități la informație, dar și la mediul înconjurător, fiind puternic restrâns.

Într-o lume într-o continuă evoluție, promovarea accesibilizării mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație morală, ci și un pas esențial către o societate mai echitabilă, mai incluzivă și mai sustenabilă. Prin eliminarea barierelor și prin promovarea unei abordări proactive și responsabile, se poate crea un mediu în care toți indivizii, indiferent de abilitățile lor, să aibă șanse egale de a-și atinge potențialul maxim și de a contribui la comunitate și în societate.

Trebuie să precizăm că suntem extrem de îngrijorați de lipsa de soluții și de eforturile insuficiente ale autorităților pentru a rezolva problemele persoanelor cu dizabilități. Drept urmare, acestea și-au exprimat, tot mai des în ultima perioadă, intenția de a organiza un protest pentru a atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă.

Cu toate acestea, în calitate de organizație reprezentativă, considerăm că este extrem de important să stabilim un dialog constructiv cu dumneavoastră înainte de a recurge la o formă de protest.

În acest sens, vă rugăm să ne acordați o întâlnire pentru a discuta problemele urgente ale persoanelor cu dizabilități din țara noastră și, sperăm noi, pentru a identifica modalități de soluționare a acestora.

Președintele CNDR,

Daniela Tontsch

Articolul Petiție adresată Ministerului Muncii pentru soluționarea problemelor persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

200 milioane lei au fost irosiți în anul 2021, din cauza incapacității autorităților competente de a elabora și implementa programul național de sănătate destinat persoanelor cu TSA, deși a fost reglementat încă din anul 2020, prin OUG nr.25/2020, iar ulterior, prin OUG nr.145/2020. Această sumă era suficientă pentru acoperirea a 1,5 milioane de ședințe de terapie, peste 3500 de persoane fiind lipsite în mod nejustificat de accesul la terapia zilnică, transmit HELP AUTISM, RO TSA și FEDRA.

Prin solicitarea depusă, organizațiile care reprezintă peste 40 000 persoane cu autism și familiile acestora atrag atenția Guvernului, Ministrului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că termenul asumat pentru elaborarea și implementarea acestui program a fost din nou încălcat. În urma acestui angajament, proiectul hotărârii de guvern privind programele naționale de sănătate a primit avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Cu prilejul dezbaterilor pentru emiterea avizului CES, reprezentanții MS și CNAS, prezenți la ședința din 22.03.2022, și-au asumat un termen de 90 de zile pentru completarea hotărârii de guvern privind programele naționale de sănătate, termen ce s-a împlinit la data de 22 iunie 2022.

,,Persoanele cu TSA și familiile lor se simt din nou înșelate, amăgite, mințite și abandonate de autoritățile competente ale căror promisiuni au durat fix până la obținerea avizului necesar din partea societății civile„, se menționează în petiția transmisă pe 22 iunie.

De asemenea, la data de 6 mai 2022 s-a împlinit și termenul legal de 45 de zile reglementat prin Legea nr. 58/2022 în care Ministerul Sănătății trebuia să aprobe procedura de autorizare şi evaluare a asociațiilor și fundațiilor ca furnizori de servicii conexe actului medical destinate persoanelor cu TSA. Această procedură este absolut necesară pentru ca organizațiile neguvernamentale să poată oferi beneficiarilor servicii de terapie decontate prin programul național de sănătate destinat persoanelor cu TSA.

La mai mult de 2 ani de la reglementarea programului în Legea nr.95/2006, comunitatea persoanelor cu TSA încă așteaptă ca autoritățile competente să își îndeplinească obligațiile legale privind implementarea acestuia, iar fiecare zi de întârziere înseamnă scăderea șanselor la recuperare, potrivit petiției respective.

Articolul 100 de ONG-uri în autism cer Guvernului României, Ministrului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate deblocarea banilor pentru decontarea terapiei apare prima dată în Jurnal Social.

În București, Arcul de Triumf – monument istoric, clădirea emblematică Globalworth Tower şi sediul Special Olympics România au fost iluminate în roșu, vineri, 23 iulie, în intervalul orar 21.00 – 24.00, în semn de susținere a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități intelectuale. Pe tot parcursul zilei de vineri, un videoclip de prezentare a sportivilor Special Olympics, campioni naționali și mondiali, a rulat pe ecranele centrului comercial Cocor, se arată într-un comunicat al Special Olympics România.

Potrivit sursei citate, clădiri emblematice iluminate în roșu s-au mai aflat și în alte orașe: Deva (Cetatea Devei, clădirea Primăriei municipiului Deva, clădirea IPH şi cea a Colegiului Național „Decebalˮ), Alba-Iulia (Cetatea Albă Carolina), Bistrița (Biserica Evanghelică, monument de arhitectură), Reșița (Palatul Cultural – Teatrul de Vest Reșița), Valea Jiului (Primăria Municipiului Lupeni – Palatul Cultural ”Minerul”, Primăria Municipiului Petroșani, Primăria Municipiului Vulcan, Teatrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu” Petroșani, Universitatea din Petroșani, INSEMEX Petroșani și Clubul Copiilor Valea Jiului – Petroșani), Miercurea – Ciuc (clădirea Primăriei municipiului Miercurea Ciuc).

,,Suntem conştienți că incluziunea socială nu se poate realiza doar prin intermediul  legilor, oricât de bune ar fi acestea. De aceea avem nevoie de implicarea societății civile. Parteneriatul dintre  Special Olympics România şi Districtul Lions 124 România se bazează pe proiecte care promovează incluziunea socială și  schimbarea mentalităţii individuale privind persoanele cu dizabilități. Comunitățile noastre trebuie să înveţe să redescopere valorea solidarităţii sociale, să se convingă că o societate incluzivă este mai bună pentru fiecare cetațean în parte. Evenimentul „Iluminat pentru Incluziune” va celebra incluziunea, adică  diversitatea şi diferenţele dintre semeni, asumate cu respect şi recunoştinţă”, a spus domnul Marin Florin ILIEŞ, Viceguvernator 2 al Districtului Lions 124 România și directorul programului Lions Quest.

Evenimentul este unul cu tradiție pentru Special Olympics România și este celebrat începând cu anul 2018, marcând anul acesta 53 de ani de când mișcarea Special Olympics luptă la nivel global pentru înlăturarea discriminării persoanelor cu dizabilități intelectuale și pentru crearea unei societăți incluzive.

,,În absența luminii potrivite, orice ființă poate părea întunecată, lipsită de valoare, periculoasă atunci când nu e cu totul ignorată. Perseverența, curajul și extraordinara sensibilitate a sportivilor Special Olympics merită să fie puse în lumina care să dezvăluie tuturor adevărul despre acești minunați semeni ai noștri pe care prea adesea îi ignorăm într-un mod absolut nemeritat”, a declarat Viorel Mocanu, directorul sportiv al Special Olympics România.

Pe lângă edificiile menționate, la inițiativa „Iluminat pentru incluziune” au luat parte mai mulți sportivi sau prieteni ai Special Olympics România care au făcut, cu ingeniozitate, fotografii ale clădirilor din localitate punând filtru roșu la telefon. Culoarea roșie afișată poartă mesajul toleranței, al respectului și al celebrării diferențelor dintre oameni.

Pe rețelele de socializare a fost încurajată semnarea unei Petiții prin care fiecare persoană își poate exprima susținerea de Incluziune a persoanelor cu Dizabilități Intelectuale. Petiția poate fi semnată aici – https://bit.ly/33FOQb9.

Recomandări Haștaguri
#IluminatPentruIncluziune2021, #RevolutiaIncluziunii, #LightUpForInclusion, #ChooseToInclude

#InclusionRevolution,  #SpecialOlympicsRomania, #DistrictLions124Romania, #WeServe

,,Mulțumim Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic (din cadrul Primăriei Capitalei) pentru acordul de a ilumina monumentul Arcul de Triumf în culoarea roșie.Mulțumim Fundației Globalworth, Districtului Lions 124 România şi cluburilor Lions pentru că s-au alăturat pentru prima dată acestei inițiative.Suntem recunoscători Centrului Comercial Cocor pentru amabilitatea de a furniza imagini cu sportivii Special Olympics România pentru cel de-al 4-lea an consecutiv.De asemenea, mulțumim Primăriilor municipiilor Alba Iulia, Deva, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Reşița, Miercurea Ciuc pentru  că s-au alăturat  inițiativei noastre”, a transmis Special Olympics România.

Special Olympics este o mișcare globală care valorifică potențialul uman prin puterea transformatoare a sportului. Special Olympics ajută persoanele cu dizabilități intelectuale să fie acceptate și implicate ca membri activi ai comunităților din care fac parte, pentru a crea o societate respectată și incluzivă pentru noi toți. Folosind sportul drept catalizator, împreună cu programele colaterale de sănătate și educație, Special Olympics luptă împotriva pasivității, a nedreptății și a intoleranței. În România, din 2003, Special Olympics a ajutat, până în prezent, peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale să fie cetățeni activi ai comunității. Special Olympics România își dorește să ajungă la fiecare dintre acestea și la familiile lor prin competiții sportive, activități educative în şcoli, cursuri de formare pentru antrenori, evaluari ale stării de sănătate, evenimente de strângere de fonduri și prin soluții sustenabile pentru creșterea angajabilității persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale.

Special Olympics România publică informații actualizate pe website-ul oficial  (www.specialolympics.ro), pagina de Facebook – https://www.facebook.com/specialolympicsromania/),

Instagram https://www.instagram.com/specialolympicsromania/

Youtube – https://www.youtube.com/channel/UCPfXJR-u5g8H5yiH1aFjMfw.

Articolul Clădiri emblematice din Bucureşti şi din ţară au fost iluminate în roşu, în semn de incluziune pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale apare prima dată în Jurnal Social.

În urma petiţiei făcute de către Asociaţia Rebeca Faith Hope Love privind lipsa adaptării pentru copiii cu dizabilităţi a locurilor de joacă din parcurile sectorului 2, în data de 12.01.2021, a avut loc la Primăria sector 2 întâlnirea cu consilierii primarului, Radu Mihaiu, dar şi cu reprezentanţi ai Administraţiei Domeniului Public Sector 2, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Faith Hope Love.

Conform sursei citate, la discuţii au participat reprezentanţi ai ONG-urilor, Cotolea Adnana (Asociaţia Rebeca Faith Hope Love şi mamă copil cu dizabilitate neuromotorie), Ruxandra Mateescu (Supereroi printre noi şi mamă copil cu dizabilitate neuromotorie), Albert Nicoleta Larisa (psiholog, fondator Asociaţia Proacta Edu şi mamă 4 copii tipici).

Petiţia a fost susţinută de către Adela Antoniu, mamă copil special, Asociaţia Umanitară Marta Maria şi Joyplace, primul loc de joacă interior adaptat pentru copiii cu nevoie speciale din Bucureşti.

,,În cadrul discuţiei a fost prezentată necesitatea locurilor de joacă incluzive. A fost luată în calcul realizarea unui loc de joacă incluziv în Parcul Tei (proiect pilot), dotarea cu un leagăn pentru scaun rulant şi un ansamblu de tobogane în Parcul Plumbuita, dar şi realizarea de alei senzoriale în cât mai multe parcuri din sectorul 2.

Un loc de joacă ar trebui să ofere copiilor posibilitatea de a participa la jocurile sociale şi de a interacţiona cu alţi copii. Este important pentru toţi copiii deopotrivă cu dizabilităţi şi neurotipici jocul cooperativ, interacţiunea socială, jocul dramatic şi imaginativ”, transmite Asociaţia Rebeca Faith Hope Love.

Potrivit comunicatului, jocul incluziv subliniază importanţa includerii tuturor copiilor: a celor cu dizabilităţi şi a copiilor tipici. Incluziunea permite tuturor copiilor indiferent de abilităţi şi vârste să se joace împreună. Toate spaţiile de joacă trebuie create pentru a oferi oportunităţi de joc de înaltă calitate, indiferent de nevoile şi abilităţile copiilor.

Este nevoie de o signalistică adecvată. Parcul sa fie semnalizat ca fiind unul incluziv şi adaptat, atât la intrare, cât şi în dreptul fiecărui loc de joacă. Semnalizarea se va face prin pictogramele aferente, inclusiv cele reprezentative pentru autism şi dizabilitate intelectuală, pentru creşterea nivelului de conştientizare şi schimbarea percepţiei populaţiei.

Prin locuri de joacă adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi, în special copiii, nu vor mai fi obligaţi să privească din cărucioare la cei care se relaxează legănându-se în leagăne imposibil de accesat pentru ei.

,,Pentru copiii cu mobilitate scăzută sau alte deficienţe, un loc de joacă incluziv le permite să se joace ca şi ceilalţi copii. Pentru ceilalţi copii care nu au aceste provocări, echipamentele speciale le pot oferi şi lor mari beneficii. Conectarea cu copiii de diferite medii şi abilităţi încurajează empatia, precum şi abilităţile sociale şi emoţionale de care vor beneficia copiii pe parcursul vieţii. Copiii care pot coopera şi se pot juca cu copii speciali, vor fi mai pregătiţi pentru o lume şi un loc de muncă diversificat ca adulţi. Practic, aceşti micuţi nu au unde să iasă în parc, printre alţi copii de vârsta lor, cu care să socializeze şi să se împrietenească. Părinţii şi persoanele care însoţesc copiii cu dizabilităţi la locul de joacă, vor găsi timpul de joc mult mai distractiv”,  a declarat Adnana Cotolea, vicepreşedinte Asociaţia Rebeca-Faith-Hope-Love şi mama Rebecăi, un copil cu dizabilităţi fizice şi cognitive.

Adnana Cotolea precizează că realizarea unui spaţiu de joacă pentru copiii cu dizabilităţi va produce efecte pozitive asupra vieţii acestora din punct de vedere fizic, psihic şi emoţional. Ea consideră că toţi copiii merită cel mai înalt nivel de distracţie.

Articolul Locuri de joacă incluzive – Și copiii cu dizabilități vor să se joace! apare prima dată în Jurnal Social.

Peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități trăiesc în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, majoritatea campaniilor electorale nu țin cont de nevoile de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale sau psihosociale.

Persoanele cu handicap sunt private de dreptul de a vota și de a participa la alegeri din cauza numeroaselor bariere privind accesibilitatea: scări în secțiile de votare, informații greu de înțeles, lipsa subtitrărilor și instrucțiuni de vot care nu sunt accesibile (fonturi mici, fără să fie în Braille etc).

Delegații celei de-a patra ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), reprezentând mișcarea europeană pentru persoanele cu dizabilități, au adoptat la Bruxelles, pe 6 decembrie 2017, un manifest privind alegerile europene din 2019.

Acest manifest solicită:

• Alegeri accesibile și inclusive

EDF solicită liderilor politici ai UE să se asigure că persoanele cu dizabilități își pot exercita dreptul de a vota și de a candida la alegeri, prin intermediul următoarelor acțiuni:

• Asigurarea dreptului persoanelor cu dizabilități de a vota și de a candida la alegeri, așa cum este garantat de art. 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), care prevede că toate persoanele cu dizabilități, indiferent de tipul și gradul lor de handicap, pot participa la viața politică și publică, prin participarea la alegeri atât ca alegători, cât și în calitate de candidați, în condiții egale cu ceilalți.

• Înlocuirea legislației existente privind capacitatea juridică, pentru a se conforma articolului 12 al CRPD și Comentariului general nr. 1 al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

• Asigurarea faptului că secțiile de votare și procedurile de vot (inclusiv pentru votul de la distanță) sunt accesibile tuturor persoanelor cu handicap.

• Asigurarea faptului că facilitățile și materialele pentru campania electorală, dezbaterile politice, programele partidelor politice și site-urile web sunt accesibile persoanelor cu dizabilități.

• Asigurarea faptului că toate persoanele cu handicap, inclusiv cele care trăiesc în instituții, își pot exercita dreptul de vot independent.

• Asigurarea colectării și analizării datelor privind participarea politică a persoanelor cu dizabilități.

• Strategie europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități

EDF solicită liderilor politici ai UE să adopte Strategia europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități care:

• Să îndeplinească toate prevederile CRPD, cu un buget alocat pentru punerea sa în aplicare și un mecanism de monitorizare bine finanțat;

• Să fie integrată în acțiunile întreprinse în urma Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a Pilonului european al drepturilor sociale;

• Să fie în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

• Să se bazează pe observațiile finale către UE ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap;

• Să implice toate instituțiile, organismele și agențiile UE în implementarea și monitorizarea Strategiei.

Strategia ar trebui să devină forța motrice a unei noi Agende privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 2020-2030. Acesta ar trebui să includă anul 2021 ca următorul An european al drepturilor persoanelor cu handicap, pentru a sărbători cea de-a zecea aniversare a semnării CRPD de către UE.

În centrul Strategiei, ar trebui să fie stabilirea unui dialog structurat cu persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative, cu o linie bugetară independentă. Aceasta va permite consultarea și participarea semnificativă a persoanelor cu handicap și a organizațiilor lor reprezentative, inclusiv a femeilor, a fetelor și a băieților cu dizabilități, așa cum sunt consacrate în articolele 4.3 și 33.3 din CRPD.

• Finanțarea UE pentru a asigura egalitatea de șanse și nediscriminarea

EDF solicită conducerii politice a UE:

• Să asigure un buget adecvat pentru politica de coeziune în următorul cadru financiar multianual;

• Să asigure implicarea structurată și semnificativă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în negocierile privind fondurile europene și viitorul buget al UE;

• Să mențină principiile generale ale egalității între femei și bărbați și a nediscriminării, inclusiv principiul accesibilității persoanelor cu handicap în procesul de planificare și implementare a tuturor programelor finanțate de UE.

• Un Pilon european al drepturilor sociale care să îmbunătățească condițiile de viață ale persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora

ED solicită liderilor politici ai UE și statelor membre:

– Asigurarea implicării structurate a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și a inițiativelor conexe. Aceasta include alocarea de resurse adecvate pentru a asigura accesibilitatea și integrarea deplină a persoanelor cu handicap;

– Stabilirea unui nivel de protecție socială care să asigure tuturor persoanelor cu dizabilități și familiilor lor un nivel de trai adecvat și demn;

– Adoptarea măsurilor care să includă angajarea persoanelor cu handicap în toate politicile, programele și legislațiile care vizează creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în UE. Dreptul la muncă ar trebui promovat pe baza egalității de șanse cu ceilalți pe o piață a forței de muncă deschisă, incluzivă și accesibilă persoanelor cu dizabilități, așa cum se prevede în art. 27 CRPD;

– Să se asigure că toate persoanele cu handicap au acces la un loc de muncă incluziv pe piața muncii deschisă, cu un salariu echitabil, cazare rezonabilă și acces la un sistem eficient de protecție socială;

– Să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se pot bucura de dreptul la o educație incluzivă, cu sprijin individualizat în cadrul sistemului de învățământ general;

– Să pună capăt segregării persoanelor cu dizabilități în instituții. În plus, să se garanteze măsuri adecvate pentru a se face tranziția de la viața instituțională la cea comunitară, un proces care să permită participarea deplină și eficientă a persoanelor cu dizabilități la viața comunității.

• O Europă accesibilă

EDF solicită liderilor politici europeni:

– Să adopte, să pună în aplicare și să asigure respectarea Actul european privind accesibilitatea;

– Să se asigure că Tratatul de la Marrakesh este implementat pe deplin în cadrul UE și în cooperare cu țările partenere din întreaga lume, astfel încât persoanele cu deficiențe de vedere să aibă acces la aceleași cărți, reviste și materiale de lectură ca toate celelalte persoane;

– Să se abțină de la impunerea unei compensații economice pentru cărți în formate accesibile pentru persoanele cu handicap;

– Să pună în aplicare și să adopte politicile necesare pentru a se asigura că dezvoltările tehnologice actuale și viitoare nu lasă pe nimeni în urmă și sunt concepute pentru toți, astfel încât persoanele cu dizabilități să le poată folosi și să se bucure de ele în condiții de egalitate cu ceilalți, îmbunătățind viața independentă și participarea deplină la toate aspectele vieții;

– Aplicarea legislației UE privind drepturile pasagerilor, consolidarea dispozițiilor privind accesibilitatea pentru a se asigura că pasagerii cu handicap se bucură de libertatea de mișcare în aceleași condiții cu ceilalți.

• O Europă a Drepturilor Omului

EDF solicită liderilor politici europeni:

– Adoptarea unei legislații orizontale a UE privind tratamentul egal;

– Asigurarea că drepturile femeilor și ale fetelor cu dizabilități sunt luate în considerare în cadrul tutror măsurilor legislative și administrative privind egalitatea de gen;

– Ratificarea și punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv prin interzicerea practicării sterilizării forțate.

În plus, EDF a lansat, pe 19 noiembrie 2018, petiția ,,Alegeri europene pentru toți”, care spune liderilor că e nevoie de o Europă mai democratică, în care toți să fie egali și că vocile celor 80 de milioane de europeni contează.

Articolul Manifestul și petiția EDF privind alegerile europene din 2019 apare prima dată în Jurnal Social.