Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că a lansat platforma prin care persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal care desfășoară activități casnice în gospodărie. În plus, prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații, dacă optează pentru această platformă.

,,Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal pentru activitățile casnice. Prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații. Platforma electronică destinată beneficiarilor și prestatorilor de activități casnice, care introduce un concept nou pe piața muncii, este funcțională și poate fi accesată pe adresa tichete.anofm.ro. Conceptul presupune achiziționarea tichetelor cu care pot fi remunerate persoanele care desfășoară activități ocazionale în gospodărie. Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Conform sursei citate, o altă funcționalitate a platformei este că facilitează interacțiunea dintre beneficiar și prestatorul casnic. Beneficiarii pot posta în secțiunea „Marketplace” serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii serviciile pe care le pot oferi, fiind asigurată în acest fel medierea între cerere și ofertă în ceea ce privește desfășurarea activităților casnice.

Platforma poate fi utilizată de lucrători (prestatori), de beneficiari casnici și de către angajatori și reprezintă o formă de suport pentru persoanele subocupate care nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de stat, informează ministerul.

,,Avantajul pe care îl aduce înrolarea în platformă și furnizarea serviciilor în baza tichetelor valorice este faptul că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate cu condiția preschimbării a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți”, se mai arată în comunicat.

Convenția care se încheie între prestator și beneficiarul casnic în vederea prestării activităților, deși nu este obligatorie forma scrisă, va stabili:

• activitățile şi numărul de ore sau volumul de muncă;
• faptul că plata prestatorului casnic se face cu tichete de activități casnice;
• volumul de muncă zilnic, care nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste cuprinse între 16-18 ani.

Potrivit Ministerului Muncii, se poate înscrie ca prestator casnic orice persoană care a împlinit 16 ani și care dorește să aibă sau să-și suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activități casnice necalificate, fie că este șomer, pensionar, elev, student sau angajat.

,,Angajatorii care se înscriu în platformă pot achiziționa și distribui propriilor angajați tichete pentru activități, transformându-i pe aceștia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activități casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activități casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziționarea a cel puțin 600 de tichete într-un an, angajatorii și beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 de tichete”, transmit reprezentanții Ministerului Muncii.

Printre activitățile casnice care pot fi remunerate cu tichete se numără: aranjarea și servirea mesei; curățarea/întreținerea piscinei; curățenia/igienizarea locuinței; călcatul rufelor; debarasarea și spălarea vaselor; hrănirea/îngrijirea animalelor de companie, plimbarea animalelor de companie; prepararea hranei; plantarea pomilor/arbuștilor; plantarea răsadurilor; realizarea cumpărăturilor pe bază de listă; recoltarea fructelor și legumelor; spălarea covoarelor; spălarea geamurilor și a tâmplăriei; spălarea rufelor; spălarea și curățarea autovehiculelor; strângerea resturilor vegetale din natură.

Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea digitală a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (achiziționare, înregistrarea orelor de lucru), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată), precum și interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituții.

Platforma onlină destinată beneficiarilor și lucrătorilor de activități casnice poate fi accesată aici: tichete.anofm.ro.

Articolul Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal pentru activitățile casnice. Prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a lansat, marţi, 19 decembrie 2023, cea mai amplă platformă de monitorizare, anticipare şi corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii din România.

,,ReConect – platforma informatică ce înglobează un mecanism integrat de corelarea sistemului de educaţie cu cererea forţei de muncă din România a fost lansată, astăzi, în prezenţa ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Florin Cotoşman.

Platforma îşi propune anticiparea nevoii de competenţe de pe piaţa muncii şi crearea unui mecanism de monitorizare a inserţiei absolvenţilor din programele de educaţie şi formare profesională”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, într-un comunicat de presă.

Mai exact, angajatorii ar urma să poată transmite Ministerului Educației ce nevoi de calificări profesionale au la locurile de muncă pe care le au libere sau pe care le estimează că le vor avea.

Potrivit MMSS, proiectul prin care s-a dezvoltat această platformă a fost implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și a fost finanțat din Fondul Social European cu aprox. 4 milioane de euro.

Platforma informatică are trei componente:

• Un mecanism care monitorizează inserția absolvenților din mediul preuniversitar și universitar pe piața muncii
• Un mecanism care anticipează nevoia de calificare pe termen scurt, mediu și lung
• Un mecanism de evaluare şi monitorizare a politicilor publice privind măsurile active şi formarea profesională.

Platforma ReConect va oferi, prin aplicațiile informatice care stau la baza programulu,i și o imagine de ansamblu a trasabilității de la absolvire până la încadrarea pe piața muncii, astfel încât să fie create politici publice care să ducă la o corelare cât mai bună a cererii angajatorilor cu oferta pe care o asigură sistemul de educație, mai informează reprezentanții Ministerului Muncii.

„Această platformă va aduce beneficii semnificative, în special pentru tinerii din România, pentru că se vor putea forma în domeniile care au cea mai mare căutare pe piața muncii. Vom oferi date extrem de relevante sistemului de educație care va putea lua decizii cu privire la domeniile în care există cerere. Platofma ReCONECT unește cei trei actori importanți: tinerii în formare, sistemul de educație și angajatorii din toate sferele”, a declarat Simona BUCURA-OPRESCU, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Proiectul „ReCONECT – Adaptare la Schimbare – Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației”, în valoare 19.119.659,39 lei / aprox. 4 milioane euro, implementat de ANOFM, a fost o condiționalitate favorizantă pentru finanțarea domeniilor ocupare, educație și formare profesională din Fondurile Structurale Europene 2021-2027 și s-a implementat în cadrul unui larg parteneriat între ANOFM,  în calitate de beneficiar, MMSS, Ministerul Educației, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

De altfel, pentru a contribui la creșterea ocupării, ANOFM a valorificat oportunitățile oferite de Uniunea Europeană prin contractarea a peste 1,2 miliarde de euro din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, devenind unul dintre cei mai mari beneficiari POCU din România.

Articolul Ministerul Muncii lansează o platformă de monitorizare, anticipare și corelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii din România apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: Forumului European al Dizabilității

În cadrul celei de-a cincea ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), desfășurată la Bruxelles, pe 23 mai, au avut loc trei paneluri ce au dezbătut problemele stringente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.

Potrivit Forumului European al Dizabilității (EDF), unul dintre paneluri s-a axat pe problemele cauzate de lipsa incluziunii sociale și a egalității persoanelor cu dizabilități, cum ar fi: creșterea gradului de sărăcie, creșterea costului vieții, bariere în calea vieții independente și a incluziunii în educație și pe piața muncii.

Dezbaterea a fost moderată de Nadia Hadad, membră a Comitetului executiv al EDF, și de europarlamentarul Marc Angel, vicepreședinte al Parlamentului European. Printre vorbitori s-au numărat: Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, Tamara Byrne, reprezentanta Comitetului pentru Tineret al EDF, Markus Schefer, membru al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și reprezentanți ai Rețelei europene de combatere a sărăciei și ai Equinet.

Principalele concluzii au fost următoarele:

• Importanța accesibilității ca mijloc de realizare a drepturilor omului și a incluziunii sociale;
• Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Rolul instituțiilor UE în acest sens nu este doar de a aloca fonduri, ci și de a efectua audituri pentru a asigura respectarea convenției.
• Guvernele nu trebuie să reducă sau să elimine pensiile de invaliditate atunci când persoanele cu dizabilități se angajează. Aceste indemnizații acoperă costurile suplimentare legate de traiul într-o societate inaccesibilă și inegală.
• Autoritățile trebuie să acorde o atenție deosebită problemelor femeilor cu handicap și ale persoanelor cu  dizabilități care fac parte din alte grupuri marginalizate.
• Trebuie colectate date defalcate pe handicap.
• Trebuie consolidate programele care vizează scoaterea din sărăcie a persoanelor cu dizabilități.
• Persoanele cu dizabilități și organizațiile lor pot contacta organismele de promovare a egalității și Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a raporta problemele și a contribui la o mai bună responsabilizare a guvernului.

Vicepreședintele Parlamentului European, Marc Angel, a deschis sesiunea, exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul crizei costului vieții asupra persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește locuințele accesibile și la prețuri rezonabile. El a cerut participanților să avertizeze Parlamentul, în cazul în care fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.

Foto: Klaus Tontsch

Comisarul Dalli a subliniat numeroasele bariere cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, de la educație și locuri de muncă accesibile, până la găsirea de locuințe la prețuri accesibile și sprijin pentru a trăi independent:. ,,Inegalitățile din societățile noastre stau la baza excluziunii sociale și a sărăciei”.

Ea a lăudat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a explicat modul în care aceasta a influențat actuala strategie a UE privind persoanele cu handicap:

Sprijinirea vieții independente: Comisia va prezenta orientări privind viața independentă în 2023. În 2024, aceasta va defini standardele minime de calitate pentru serviciile de sprijin.

Stimularea ocupării forței de muncă: în 2022, Comisia a prezentat pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Comisarul a declarat: ,,Nu ne mai putem permite pierderea de capital uman care rezultă din barierele structurale care împiedică persoanele cu handicap să intre pe piața muncii.”

Accesibilitate: Comisarul a explicat că reprezentanții Comisiei sprijină punerea în aplicare a legislației existente prin intermediul fondurilor UE, verificarea legilor naționale și susțin noul centru european de resurse pentru accesibilitate, AccessibleEU, care ajută țările să aplice normele.

Tamara Byrne i-a urmat comisarului Dalli, subliniind modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale sunt adesea ignorate. Ea a explicat că ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu a condus adesea la îmbunătățiri reale.

Tamara a vorbit despre experiența sa în învățământul de masă și despre faptul că aceasta a fost un exemplu rar de bune practici, datorită sprijinului adecvat și profesorilor care nu aveau prejudecăți. Cu toate acestea, chiar și atunci, guvernul nu a văzut potențialul ei și a trebuit să-și susțină cauza pentru a se putea înscrie la facultate. ,,Nu cred că oamenii își dau seama cum modul în care este structurată societatea poate să îmi răpească posibilitatea de a alege atât de multe lucruri, cum ar fi unde vreau să lucrez, ce fel de slujbă vreau, unde vreau să locuiesc și cu cine vreau să locuiesc”, a afirmat ea.

Ea și-a împărtășit visul de a călători în Europa în mod independent și de a avea o viață fără a fi nevoită să se bazeze pe sprijinul membrilor familiei: ,,Merit să fiu tratată ca un adult, nu ca un copil. Părinții mei nu mă pot întreține pentru tot restul vieții mele”.

Aceasta a solicitat guvernelor să se asigure că pensiile de invaliditate nu vor fi eliminate atunci când persoanele cu handicap vor avea un loc de muncă remunerat.

Nadia Hadad a încheiat sesiunea, subliniind faptul că persoanele cu dizabilități trebuie să lupte în continuare pentru fiecare drept din viața de zi cu zi: ,,O luptă pentru a fi respectate și pentru a fi considerate și văzute ca ființe umane”. Ea a solicitat sancțiuni și norme de aplicare pentru statele membre care nu respectă drepturile persoanelor cu handicap.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a explicat că indemnizația de handicap din România este insuficientă și a vorbit despre stereotipurile prejudiciabile care afectează persoanele cu dizabilități. Ea a solicitat o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european.

,,Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro. Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței. Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.

Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?

Fără o îndemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități. Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității”, a declarat Daniela Tontsch.

Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD) a fost organizat de EDF și de Parlamentul European și a reunit peste 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități, factori de decizie politică și alte părți interesate. Acest eveniment a fost găzduit în hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles.

Articolul Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități: Combaterea inegalității, a excluziunii sociale și a sărăciei apare prima dată în Jurnal Social.

Reforma sistemului de asistență socială și piața muncii, reforma sistemului public de pensii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități au fost principalele subiecte pe agenda ministrului Muncii, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a întâlnit luni, 28 august 2023, la Bruxelles, cu Joost Korte, director general al Directoratului General pentru Ocupare, Servicii Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Temele de discuție au vizat reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

,,Vom face din politicile de ocupare o prioritate a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Aici avem în vedere și integrarea Ministerului Educației și a tuturor actorilor – sindicate și patronate – în acest proces. Nu văd ANOFM doar ca pe o agenție de plăți, ci ca pe cel mai important jucător pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și adecvarea competențelor și abilităților persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nevoile angajatorilor”, a spus ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Pe de altă parte, reforma în domeniul asistenței sociale implică o serie de măsuri pentru a spori capacitatea și eficiența Inspecției Sociale și pentru a îmbunătăți statutul inspectorilor sociali.

,,Pentru asta avem nevoie de formare pentru inspectorii sociali, mărirea numărului de asistenți sociali, creșterea resurselor logistice și de echipamente pentru aceștia, finanțarea unor registre actualizate ale furnizorilor de servicii sociale și ale beneficiarilor de asistență socială și implementarea unui mecanism național de petiții pentru asistență și servicii sociale. Întregul sistem de îngrijire pentru vârstnici trebuie întărit, atât prin servicii de îngrijire la domiciliu, cât și prin centre de zi adaptate nevoilor, dar și cămine pentru vârstnici”, a subliniat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a declarat că „situaţiile grave din ultima vreme pe care le cunoaştem cu toţii sunt în zona persoanelor cu dizabilităţi”.

 ,,Acționăm ferm pentru ca acestea să nu se mai repete. Pentru persoanele cu dizabilități, finanțarea pe care o solicităm este pentru locuințe în comunitate”, a adăugat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În urma întâlnirii s-a convenit ca directorul general Joost Korte să efectueze o vizită oficială în România la finalul lunii noiembrie a anului în curs.

Articolul Reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, discutate de ministrul Muncii, la Bruxelles apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, implementează proiectul ,,Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, proiect cofinanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

Potrivit unui comunicat al ANPDPD, obiectivul specific al proiectului este creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu nivel redus de educație.

Durata proiectului este de 53 luni, iar obiectivul general este reprezentat de asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informațional și comunicațional, în vederea creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a muncii.

Activități desfășurate în cadrul proiectului:

• ANOFM: Măsuri active de ocupare pentru facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;
• ANDPDCA: Acordarea de sprijin angajatorilor în vederea asigurării accesibilizării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități;
• ANDPDCA: Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în vederea creșterii șanselor de integrare pe piața muncii prin acordarea de subvenții în vederea achiziționării de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces.

Activitățile derulate în cadrul proiectului sunt menite să ducă la atingerea rezultatelor așteptate: 7000 persoane cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă informate, consiliate și mediate în vederea angajării, 200 persoane cu dizabilități, non-NEET pentru care se finanțează subvenții conform art.80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, 200 spații de muncă adaptate, o campanie de informare a beneficiarilor cu privire la achiziționarea produselor asistive, solicitări de decontare a voucherului și vouchere decontate pentru persoane cu dizabilități non-NEET.

,,Persoanele cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care beneficiază de măsuri active de ocupare pot beneficia la cerere de sprijin, prin acordarea de subvenții sub formă de vouchere pentru achiziționarea de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate. Voucherele au o valoare de maxim 23.000 lei”, informează ANPDPD.

Astfel, printre altele, pot fi achiziționate cititoare şi bastoane inteligente pentru nevăzători, tehnologii asistive pentru persoane cu mobilitate redusă: proteze pentru membrele superioare și inferioare,  scaune rulante, elevatoare, proteze audio, diferite instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen, precum şi instrumente manipulatoare robotizate.

Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare se găsește în Ordinul Ministerului Muncii 721/2019.

Potrivit ANPDPD, în perioada 23 mai 2019 – 31 Martie 2023, au fost înregistrate următoarele rezultate ale proiectului:

• 4505 persoane cu dizabilități incluse în grupul țintă care au beneficiat servicii de informare și consiliere profesională, de medierea muncii sau de formare profesională;
• 700 persoane cu dizabilități care au primit un loc de muncă, din care pentru 181 se finanțează subvenții conform art. 80 și  art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;
• 2243 vouchere eliberate;
• lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, actualizată, disponibilă pe site-ul www.anpd.gov.ro, incluzând, în prezent, un număr de 28 furnizori;
• 125 de audiențe telefonice acordate persoanelor cu dizabilități cu privire la modalitatea prin  care pot să beneficieze de voucher, care sunt documentele necesare, care sunt instituțiile cărora se pot adresa;
• alocarea unui număr de telefon mobil destinat potențialilor beneficiari de voucher;
• distribuirea de materiale informative referitoare la proiect;
• un material video elaborat despre angajatorul de top și experiența personală cu voucherul și persoanele cu dizabilităţi angajate;
• text promoțional pentru videoclipul cu povestea de succes a angajatorului de top;
• promovarea clipului pe rețelele de socializare – Facebook și website-ul instituției;
• realizarea și transmiterea de Buletine Informative lunare destinate comunicării către asociațiile persoanelor cu dizabilități a informațiilor referitoare la progresul realizat în derularea proiectului;

Proiectul se derulează în perioada 23.05.2019 – 31.07.2023.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 111.978.816,40 lei, din care 94.549.862,89  lei cofinanțare UE.

ANPDPD invită persoanele cu dizabilități, șomere și inactive non – NEET să se adreseze agențiilor județene de ocupare a forței de muncă sau direcțiilor generale de asistență sociale de protecția copilului unde au domiciliul pentru a beneficia de oportunitățile din cadrul proiectului.

Mai multe informații pot fi accesate pe site-ul https://anpd.gov.ro/web/.

Articolul Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Indiferent de veniturile pe care le au, persoanele cu dizabilități vor putea primi, începând din acest an, un stimulent de inserție pe piața muncii, bani destinați facilitării ocupării sau păstrării unui loc de muncă, potrivit unei legi ce a intrat în vigoare pe 9 ianuarie 2023. Acești bani se vor acorda la cerere, în baza evaluării nevoilor individuale de dezvoltare a deprinderilor vocaționale și de muncă ale persoanei încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a ținut să sublinieze că în programele de mediere pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități implementate de Ability HUB, partenerul CNDR, s-a confruntat cu situații în care unele persoane cu dizabilități nu puteau participa la cursurile de pregătire din cauza problemelor legate de sărăcia extremă, precum și din cauza lipsei de acces la mijloacele de transport.

,,În programele de mediere pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, pe care le implementează Asociația Ability HUB, partenerul Consiliului Național al Dizabilității, ne-am confruntat cu situații în care unele persoane cu dizabilități nu puteau participa la cursurile de pregătire din cauze legate de sărăcia extremă în care se aflau: lipsa hainelor, a încălțămintei, hranei, dispozitivelor medicale și, în unele cazuri, chiar lipsa igienei.

Un alt factor care-i împiedica să participe la cursuri era imposibilitatea deplasării: nu cunoșteau legislația, nu aplicaseră pentru legitimațiile de călătorie gratuită, nu puteau utiliza transportul public, acesta fiind, în marea majoritate, neaccesibil”,  a declarat Daniela Tontsch.

Ea a adăugat că, prin introducerea art. 78^1 în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, „persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.”

„LEGEA nr. 7 din 4 ianuarie 2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” COMPLETEAZĂ și MODIFICĂ o serie de articole din „Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008”:

„18. După articolul 78 se introduce un nou articol, art. 78^1, cu următorul cuprins: Articolul 78^1(1) În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.

(2) Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

(3) Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.”

Articolul Stimulent de inserție pe piața muncii pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu apare prima dată în Jurnal Social.

Yousef Ayyash, în vârstă de 22 de ani, născut în Râmnicu-Vâlcea, este un tânăr luptător și ambițios, care nu a permis ca dizabilitatea să-i definească viața. Prin perseverență și determinare, dovedește că orice provocare poate fi cucerită. El este student în anul III la Psihologie, în cadrul SNSPA, și lucrează în prezent la Abilityhub, ca recrutor. Este pasionat de IT, de zona de gaming și de psihologie.

Yousef povestește că a avut o copilărie destul de conflictuală, primind încredere doar din partea unei singure persoane, mama lui, care l-a împins spre versiunea pe care el și-o dorește, ajutându-l să învețe, dându-i lecții de viață și oferindu-i sprijin emoțional în situațiile stresante, ,,toate acestea în timp ce ea era capabilă să înfrunte răutățile din partea celorlalți membri ai familiei (tata și bunica) care au fost mereu aspri la adresa sa și a ei, mereu cu așteptări nerealiste și critici” asupra faptului că ea îl cocoloșa prea mult.

,,Datorită mamei mele am reușit să ajung omul care sunt astăzi, un om care să își dorească să ajute în continuare alți oameni și care să își dorească din tot sufletul să sprijine societatea în propria ei dezvoltare (acolo unde am posibilitatea să fac asta). În copilăria mea, atât eu, cât și mama, am oferit ocazia să ni se spună din partea altora că «nu suntem buni de nimic!» și că suntem «vai de capul nostru!», pentru ca ulterior să devenim extrem de rezistenți la propriile greșeli, să ne dorim să ne perfectionăm în fiecare zi, iar toate acestea au fost posibile în timp ce mama mea avea grijă de încă o persoană, fratele meu mai mare”, mărturisește Yousef.

Yousef spune că dizabilitatea sa a fost cauzată de o hipoxie cerebrală, la naștere, adică o deprivare de oxigen, ceea ce a dus la apariția diagnosticului de tetrapareză spastică. Cu toate astea, el consideră că handicapul său l-a determinat să privească viața dintr-o altă perspectivă, una adâncă, găsind sens și forță în miezul situațiilor grele.

,,Fără acest diagnostic nu aș fi putut să ajung unde sunt astăzi, o problemă îți deschide întotdeauna perspective. Consider că datorită acestui lucru, am ajuns la concluzia că scopul meu final este să ofer sprijin oamenilor prin ceea ce fac, să ajut prin orice mijloace oamenii al căror potențial consider că merită efortul. Sigur că au existat și situații nefericite, dizabilitatea venind la pachet cu obiceiul celor din jur de a mă împinge la o recuperare constantă, prin mijloace nerealiste, mesaje de tipul «dacă aș fi fost ca tine, aș fi muncit non-stop» sau «nu vrei și tu să fii ca ceilalți?», mesaje care nu m-au făcut decât să mă simt prost cu starea mea la momentul respectiv, iar astăzi nu sunt decât un subiect pe care pot să îl explic pe îndelete și care face prilejul unei discuții plăcute și interesante la cafea. Sigur că au existat și momente în care m-am simțit diferit, dar acestea nu sunt decât amintiri, care mă fac să vreau să devin din ce în ce mai bun, atât cât pot în fiecare zi”, mai spune Yousef.

În ceea ce privește experiența de elev cu dizabilități, el spune că a fost una destul de stresantă, confruntându-se cu marginalizare în primii ani de școală, fiind îndepărtat din activitățile de grup de către colegi.

,,Marginalizat pot spune că am fost în primii ani de școală, clasele I-VI, pentru că după aceea m-am mutat la altă școală. În acea perioadă, am avut parte de un colectiv care îmi spunea clar și răspicat: «chiar dacă te înscrii în activitățile cu clasa, noi nu vom sta cu tine», iar o persoană care avea și ea o dizabilitate, în loc să ne împrietenim, se purta de parcă voiam să îi fur din atenția pe care i-o acordau ceilalți, dar cu toate astea am reușit să găsesc doi, trei colegi în acel colectiv, pe care și astăzi îi numesc prieteni și cu care încă țin legătura”, explică Yousef.

Abia în liceu lucrurile s-au schimbat, Yousef reușind să găsească echilibru într-un colectiv în care s-a integrat. ,,Ne întelegeam între noi, ba chiar le mulțumesc pe această cale pentru suportul, înțelegerea și momentele plăcute alături de ei”, adaugă el.

În ceea ce privește profesorii, Yousef afirmă: ,,Am avut parte de neplăceri doar din partea directoarei școlii respective, care a spus în curtea școlii, de față cu toți părinții, că vrea «să curețe școala de handicapați», mutând clasa noastra la etajul trei. Problema a fost soluționată relativ ușor, prin intermediul unor inspecții venite de la Ministerul Educației, sub pretextul discriminării”.

El consideră experiența de student una plăcută și interesantă, având oportunitatea de a învăța la facultate lucruri inedite, care-i plac, participând fizic la cursurile din anul trei, după doi ani de zile de online, din cauza pandemiei de COVID-19.

,,Despre interacțiunea dintre mine și colegii de grupă pot spune că aceasta este una plăcută, discutăm tot felul de lucruri, de la lucruri legate de facultate (cursuri, profesori, notare) până la aspecte ce țin de locurile noastre de muncă și chiar cum ne petrecem timpul liber, iar greutatea cea mai mare pentru mine, în momentul de față, este să mă obișnuiesc cu Bucureștiul și cu naveta aferentă”, mai afirmă Yousef.

Yousef spune că lucrul la care aspiră cel mai mult este să facă o schimbare semnificativă în societate, prin munca de psiholog, să ajute cât mai mulți oameni să își atingă scopurile, să progreseze, precum și să ajute persoanele cu dizabilități să se adapteze puțin mai ușor în societatea româneasca, și anume acestea să își găsească un loc de muncă, să devină independente și să își dorească să se dezvolte.

,,Psihologia este evident pasiunea mea în toată puterea cuvântului, aceasta derivă atât din plăcerea de a învăța lucruri interesante din domeniu, despre comportamentul și gândirea oamenilor, cât și din plăcerea de a oferi sprijin oamenilor”, menționează el.

Întrebat cu ce bariere se confruntă ca persoană cu dizabilități, Yousef a răspuns: ,,Lăsând la o parte lucruri ce nu țin de mine, precum accesibilizarea sau acordarea dispozitivelor asistive/medicale, poate cea mai importantă barieră o reprezintă acordarea de oportunități pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilități. Deși lucrez, susțin în continuare că am avut noroc să fiu observat la momentul potrivit, și acest lucru a contat, în caz contrar am avut parte și de refuzuri (cam pe la vârsta de 16 ani) când mă oferisem să lucrez remote undeva, pe jumătate din salariul oferit, și fără să am nevoie de echipament suplimentar, persoana nu doar că a refuzat, dar că să îmi comunice acest lucru a fost nevoie să îl contactez eu din nou”.

În data de 29 septembrie, Yousef a participat la dezbaterea despre problemele presante ale persoanelor cu dizabilităţi, din cadrul Ability Club, organizată de către Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, în parteneriat cu Asociaţia Abilty Hub. De mai bine de cinci ani, Ability Hub (abilityhub.ro) este unicul partener al Consiliului Național al Dizabilității din România şi se ocupă de integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Așadar, de ajutorul celor de la Ability Hub a beneficiat și Yousef.

Foto by Peter Klaus Tontsch

,,Este destul de dificil ca o persoană cu dizabilități să obțină un loc de muncă în societatea noastră. La momentul actual încerc să sprijin eforturile de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, alături de Ability Hub, unde, zilnic, fiecare dintre noi încearcă să mulțumească atât necesitățile angajatului, cât și cerințele angajatorului și, astfel, să ajutăm cât mai multe persoane cu dizabilități să ducă o viață cât mai activă din punct de vedere profesional”, spune Yousef.

Pe lângă obținerea unui loc de muncă, Yousef a subliniat și alte nevoi esențiale ale persoanelor cu dizabilități, precum accesul la dispozitive asistive, la tratamente adecvate și indemnizația de handicap insuficientă pentru a acoperi costurile legate de dizabilitate.

,,Personal consider că nevoile unei persoane cu dizabilități sunt relative aceleași cu ale unei persoane care nu prezintă nicio deficiență, cu deosebirea faptului că este nevoie de mai mult efort, pentru a compensa acea deficiență (dacă vorbim de o deficiență fizică), și de anumite dispozitive medicale (de exemplu: scaun rulant, cârje, proteze, aparat auditiv etc), iar dacă vorbim de alte tipuri de deficiențe, sunt necesare controale regulate la medic, investigații frecvente și tratament medicamentos.

În ceea ce privește indemnizația de handicap, aceasta are valoarea de 368 de lei (la care se adaugă bugetul complementar de 158 de lei), sumă față de care mi se pare firesc să afirm că nu este suficientă, fără a fi completată de venituri actuale, în special în contextul economic de față”, a punctat Yousef.

Foto by Peter Klaus Tontsch

El subliniază faptul că pentru a schimba mentalitatea și viața persoanelor cu dizabilități este nevoie de implicare și de eforturi atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

,,Schimbarea mentalității și a vieții persoanelor cu dizabilități va începe în momentul în care nu vom mai aștepta compensare pentru problemele noastre și vom depune eforturi în a suplini deficiențele, prin propriile noastre puteri. Din punctul acesta, trebuie să evidențiez o diferență, nu spun că nu trebuie schimbate anumite lucruri legate de viziunea asupra persoanelor cu dizabilități, dar până să reușim să schimbăm felul în care ne vede lumea, să încercăm fiecare dintre noi să schimbăm lucrurile care nu ne plac la propria persoană. În momentul în care vom face schimbări reale asupra propriei persoane, vom reuși să ne susținem punctele de vedere în fața altora. Să nu mai așteptăm schimbări majore la nivelul societății până nu suntem pregătiți să facem ceva în privința asta. Schimbați fiecare dintre voi ceea ce nu vă place la voi, iar după ce vom reuși să ne schimbăm în bine, să încercăm să îi facem și pe alții să vadă”, afirmă el.

Referitor la planurile sale de viitor, Yousef spune că acestea includ psihologia, dorindu-și să se specializeze pe zona de psihologie clinica și psihoterapie și să facă o schimbare semnificativă în cadrul societății.

,,Fiți prima schimbare pe care doriți să o faceți, schimbați-vă pe voi înainte să schimbați alte aspecte din viața voastră”, mai transmite el.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul <strong>Yousef Ayyash: </strong><strong>Schimbarea mentalității și a vieții persoanelor cu dizabilități va începe în momentul în care vom depune eforturi în a suplini deficiențele, prin propriile noastre puteri</strong><strong></strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), implementează proiectul ,,Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, Cod MySMIS2014+: 130164, proiect cofinanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, Obiectivul specific 3.1. Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu nivel redus de educație.

Potrivit unui comunicat al ANPDPD, durata proiectului este de 50 luni, iar obiectivul general este reprezentat de asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informațional și comunicațional, în vederea creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a muncii.

Data de începere a proiectului: 23.05.2019

Data de finalizare a proiectului: 31.07.2023

Valoarea totală a proiectului se ridică la 111.978.816,40 lei, din care 94.549.862,89 lei cofinanțare UE.

Activități desfășurate în cadrul proiectului:

• ANOFM: Măsuri active de ocupare pentru facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;
• ANPDPD: Acordarea de sprijin angajatorilor în vederea asigurării accesibilizării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități;
• ANPDPD: Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în vederea creșterii șanselor de integrare pe piața muncii, prin acordarea de subvenții în vederea achiziționării de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces.

Rezultatele așteptate ale proiectului:

• 7000 persoane cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă informate, consiliate și mediate în vederea angajării; Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Program Operațional Capital Uman 2014-2020 www.fonduri-ue.ro;
• 200 persoane cu dizabilități, non-NEET pentru care se finanțează subvenții conform art.80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;
• 200 spații de muncă adaptate;
• o campanie de informare a beneficiarilor cu privire la achiziționarea produselor asistive;
• solicitări de decontare a voucherului;
• vouchere decontate pentru persoane cu dizabilități non-NEET.

,,Persoanele cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care beneficiază de măsuri active de ocupare pot beneficia la cerere de sprijin, prin acordarea de subvenții sub formă de vouchere, pentru achiziționarea de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate. Voucherele au o valoare de maxim 23.000 lei”, transmit reprezentanții ANPDPD.

Potrivit sursei citate, în perioada 23 mai 2019 – 31 august 2022, au fost înregistrate următoarele rezultate ale proiectului:

• 2903 persoane cu dizabilități incluse în grupul țintă care au beneficiat servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională;
• 587 persoane cu dizabilități care au primit un loc de muncă, din care pentru 181 se finanțează subvenții conform art. 80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;
• 1210 vouchere eliberate;
• 517 vouchere decontate;
• 1210 angajamente ale beneficiarilor de a nu înstrăina produsul achiziționat în baza voucherului încheiate;
• lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, actualizată, disponibilă pe site-ul www.anpd.gov.ro, incluzând, în prezent, un număr de 28 furnizori;
• 831 de audiențe telefonice acordate persoanelor cu dizabilități cu privire la modalitatea prin care pot să beneficieze de voucher, care sunt documentele necesare, care sunt instituțiile cărora se pot adresa;
• alocarea unui număr de telefon mobil destinat potențialilor beneficiari de voucher;  
• distribuirea de materiale informative referitoare la proiect;  
• elaborarea de infograme ce includ informații despre furnizori și pașii necesari de urmat în vederea obținerii voucherului au fost postate pe site-ul anpd.gov.ro;
• un material video elaborat despre etapele de parcurs în vederea obținerii voucherului;  
• finalizarea activității de promovare prevăzută în proiect, respectiv două producții publicitare (spot video și spot audio) în scopul asigurării suportului de comunicare și publicitate al proiectului și activităților de comunicare cu partenerii;
• difuzarea cele două producții publicitare (spot video la postul TVR 1 și N24, respectiv spotul audio la Radio România și Digi FM);
• realizarea și transmiterea de Buletine Informative lunare destinate comunicării către asociațiile persoanelor cu dizabilități a informațiilor referitoare la progresul realizat în derularea proiectului;

ANPDPD invită persoanele cu dizabilități, șomere și inactive non – NEET să se adreseze agențiilor județene de ocupare a forței de muncă sau direcțiilor generale de asistență sociale de protecția copilului unde au domiciliul, pentru a beneficia de oportunitățile din cadrul proiectului.

Mai multe detalii pot fi accesate pe site-ul ANPDPD: www.anpd.gov.ro pe site-ul ANOFM: https://www.anofm.ro/

Articolul <strong>Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a anunțat, marți, noul pachet de angajare a persoanelor cu dizabilități, în cadrul „Conferinței privind integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii”, organizată de președinția cehă a Consiliului UE la Praga, în perioada 20-21 septembrie 2022.

Acest pachet reprezintă una dintre cele șapte inițiative emblematice anunțate în Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, ce își propune să sprijine îmbunătățirea diferitelor domenii care împiedică incluziunea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, în UE. El a fost anunțat și consultat în cadrul Platformei pentru persoanele cu dizabilități, chiar dacă conținutul și titlurile domeniilor nu erau flexibile, informează Forumul European al Dizabilității (EDF).

Acest sprijin nu este dezvoltat printr-o nouă legislație și nici prin alte oportunități de finanțare, ci printr-o serie de măsuri care, potrivit Comisiei, ajută la implementarea legislației deja existente în șase domenii. Aceste domenii și măsurile aferente sunt:

• ,,Consolidarea capacităților serviciilor de ocupare a forței de muncă și de integrare socio-profesională”, prin publicarea de orientări pentru statele membre, cu scopul a îmbunătăți accesibilitatea și incluziunea serviciilor de ocupare a forței de muncă.

• „Promovarea perspectivelor de angajare prin acțiune afirmativă și combaterea stereotipurilor”, printr-un catalog de acțiuni pozitive pentru facilitarea angajării persoanelor cu dizabilități, care să implice angajatori.

• „Asigurarea de adaptare rezonabilă la locul de muncă”, prin pregătirea liniilor directoare pentru angajatori.

• „Prevenirea dizabilităților asociate bolilor cronice”, prin publicarea unui manual pentru gestionarea bolilor cronice și prevenirea riscului de dobândire a dizabilităților, emis de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

• „Asigurarea schemelor de reabilitare profesională, în caz de boli cronice sau accidente”, prin emiterea de orientări.

• „Explorarea locurilor de muncă de calitate în cadrul unităților protejate și tranziția către locuri de muncă adaptate pe piața liberă a muncii”, prin lansarea unui studiu privind îmbunătățirea ocupării forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv recomandări pentru condiții de muncă echitabile și dezvoltarea carierei în forme alternative de angajare, precum și tranziția spre piața liberă a muncii, care respectă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

,,Unele dintre aceste măsuri vor deveni instrumente utile pentru promovarea piețelor de muncă favorabile incluziunii, în special liniile directoare pentru adaptarea rezonabilă la locul de muncă, catalogul de acțiuni pozitive pentru a facilita angajarea, precum și studiul și recomandările pentru condiții de muncă echitabile cu privire la formele alternative de angajare. Cu toate acestea, lipsa finanțării și a cerințelor legale aferente reprezintă un obstacol important și va necesita un efort uriaș atât din partea instituțiilor, cât și a societății civile, pentru a asigura aplicarea măsurilor la nivel național și, prin urmare, pentru a obține rezultate”, transmite EDF.

Potrivit sursei citate, există, de asemenea, multe deficiențe pe piața muncii care nu sunt abordate de noul pachet. Mai exact, este îngrijorător faptul că perspectiva de gen, intersecționalitatea și dizabilitatea nu au fost incluse. Ar trebui ca atât Comisia, cât și organizațiile responsabile cu dezvoltarea măsurilor să includă această perspectivă.

Alte aspecte relevante, evidențiate de EDF în cadrul Conferinței, sunt: necesitatea de a schimba legislația națională, care împiedică persoanele cu dizabilități să intre pe piața muncii, axarea asupra calității locurilor de muncă create, și nu exclusiv asupra ratelor de ocupare, precum și lipsa programelor care vizează activarea persoanelor cu dizabilități considerate în prezent inactive, dar care pot participa pe piața liberă a muncii.

În plus, odată cu viitorul Card european pentru dizabilitate, statele membre trebuie să asigure recunoașterea statutului de persoană cu handicap în rândul lor, pentru a facilita mobilitatea legată de ocuparea forței de muncă și de educație.

Aceste șase domenii și măsurile aferente vor fi publicate pe parcursul următorilor doi ani. EDF menționează că va colabora cu instituțiile europene, guvernele naționale și membrii lor pentru a disemina instrumentele și a susține implementarea acestora.

Sursa: https://www.edf-feph.org/the-disability-employment-package-reinforcing-the-european-labour-market/

Articolul Comisia Europeană anunță noul pachet de angajare a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat, miercuri, 7 septembrie 2022, că a lansat în consultare publică ghiduri pentru trei apeluri cu o alocare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile.

,,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru trei apeluri de proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), care sunt menite să sprijine accesul pe piața muncii pentru anumite categorii vulnerabile”, se arată într-un comunicat transmis de MIPE.

Potrivit sursei citate, apelurile au următoarele obiective: sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază și integrarea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii.

„Nu este o noutate că România se confruntă cu mari provocări pe piața muncii în ceea ce privește atât ocuparea, cât și combaterea sărăciei. Pregătim apeluri de proiecte care vor reprezenta o sursă importantă de investiții în acest sens. Mai concret, ele vor ajuta românii să își găsească un loc de muncă, va sprijini perpetuarea meseriilor de bază și va susține perfecționarea serviciilor sociale și a instituțiilor de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită tineretului, minorităților și populației rurale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Unul dintre apelurile de proiecte vizează „Îmbunătăţirea nivelului de competenţe profesionale şi creşterea gradului de ocupare a şomerilor şi persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieţei muncii” şi dispune de o alocare financiară de 60 de milioane de euro, cu o valoare maximă a proiectului de un milion de euro.

Calendarul acestui apel de proiecte a fost aprobat miercuri, 7 septembrie, în ședința de Guvern. Apelul va fi lansat în data de 20 septembrie, cererile urmând a fi depuse între 20 septembrie și 20 octombrie, iar contractarea proiectelor fiind programată pentru perioada 5 – 30 decembrie.

Grupul țintă cuprinde aproximativ 6.000 de beneficiari, șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Potrivit MIPE, programele de formare țin cont de nevoile pieței muncii și vizează derularea de programe de formare necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

În cadrul acestor proiecte, sunt eligibile activităţi precum servicii de informare şi consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale.

Pot solicita finanţare furnizorii acreditaţi de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, furnizorii autorizaţi de formare profesională, centrele autorizate de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, universităţile, camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi patronale, asociaţiile şi fundaţiile.

„Angajatorii care angajează persoane din grupul ţintă se pot adresa structurilor teritoriale ale ANOFM pentru a beneficia de subvenţiile acordate conform art. 85 Legea 76/2002, respectiv: angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni”, se mai arată în comunicat.

Conform MIPE, principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata șomajului în rândul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează vreo formă de educație (NEETs) sunt: nivelul scăzut de educație și pregătire a tinerilor la momentul tranziției spre piața muncii, neconcordanța dintre calificările tinerilor și abilitățile cerute de angajatori, impactul încă redus al schemelor de ucenicie şi al stagiilor profesionale, așteptările ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă (salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitată de locuri de muncă.

Un alt set de măsuri stabileşte implementarea unor ,,Măsuri pentru tinerii NEET II – Subvenţionarea locurilor de muncă” şi beneficiază de o alocare de 7 milioane de euro. Proiectele se adresează tinerilor NEETs absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistraţi şi profilaţi de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural şi pe cei aparţinând minorităţii rome.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare tânăr NEET absolvent, o sumă în cuantumul precizat de art. 80 din Legea nr. 76/2002, informează MIPE.

Cel de-al treilea apel de proiecte vizează ,,Stimularea mobilităţii şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri şi persoane inactive, persoane de etnie romă, persoane din mediul rural” din regiunile mai puţin dezvoltate. El va finanţa măsuri de ocupare, stimularea angajatorilor, prin acordarea de stimulente financiare (subvenţii), pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, sprijinirea persoanelor care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune să se adapteze la noul lor mediu, prin acordarea de prime de mobilitate (de instalare şi încadrare) şi de activare.

Finanţarea pentru acest tip de proiecte este de 50 milioane de euro.

Grupul ţintă pentru acest proiect cuprinde: şomeri şi persoane inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie; cetăţeni români aparţinând minorităţii rome; persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă.

Acest apel finanţează următoarele tipuri de acţiuni: subvenţionarea locurilor de muncă (acordarea subvenţiilor angajatorilor care angajează persoane din grupul ţintă) – activitate obligatorie şi relevantă și monitorizarea obligaţiilor asumate de angajator şi/sau persoanele din grupul ţintă, ca urmare a intervenţiei şi a sprijinului primit – activitate obligatorie şi relevantă. 

Articolul MIPE anunță apeluri de proiecte în valoare de 117 milioane de euro, menite să sprijine accesul pe piața muncii pentru anumite categorii vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.