Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 8 octombrie, un proiect de lege care prevede ca familiile sau reprezentanţii legali care au în îngrijire minori ori adulţi cu handicap accentuat să beneficieze de scutire de la plata chiriei locuinţei deţinute de stat.

Proiectul legislativ modifică în acest sens art. 20 alin.(4) din Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Deputatul PNL Laurențiu Dan Leoreanu, inițiatorul proiectului de lege, a subliniat că această măsură include în categoria persoanelor cu dizabilități care beneficiază de scutirea de la plata chiriei în cazul locuințelor oferite de stat și persoanele cu handicap accentuat, familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil sau un adult cu handicap accentuat. Până la această inițiativă, doar persoanele cu handicap grav, familia sau reprezentantul legal beneficiau de această facilitate.

,,Am bucuria să vă anunț că încă două proiecte la care sunt inițiator au primit vot favorabil. Până în prezent, doar persoanele cu handicap grav, familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil sau un adult cu handicap grav beneficiau de scutirea de la chiria pentru locuițele oferite de stat sau de către primării. Proiectul, pe care l-am inițiat și l-am adoptat, prevede că această regulă să se aplice și pentru persoanele cu handicap accentuat”, a declarat Laurențiu Dan Leoreanu.

Astfel, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede în prezent că persoanele cu handicap grav și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:

• acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale acestuia;
• scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.

Prin urmare, potrivit prezentei legii, de ultimul drept menționat beneficiază și adultul cu handicap accentuat.

Inițiatorii proiectului legislativ consideră că, atât timp cât Legea 448/2006 prevede că poate beneficia de scutirea de la plata chiriei adultul cu handicap accentuat, e ,,inechitabil și injust de a nu oferi acest drept și familiei sau reprezentantului legal al adultului (date fiind situaţiile când acesta nu își poate derula activităţile privind traiul), cât și familiei sau reprezentantului legal al unui copil cu handicap accentuat (raportat la faptul că un minor nu se poate îngriji singur, iar familia ori reprezentantul legal sunt nevoiţi a face eforturi deosebit de mari în vederea oferirii unui tratament, educaţiei etc)”.

Articolul Familiile sau reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap accentuat vor beneficia de scutire de la plata chiriei, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 22 noiembrie 2023, în calitate de for decizional, un proiect care modifică și completează Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Principala modificare este adăugarea, pe lista serviciilor de care beneficiază pacienții cu autism, a serviciilor de medicină dentară și tratamentelor stomatologice.

Potrivit inițiatorilor, modificarea Legii 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist (TSA) a vizat eliminarea inechităților. Totodată, au fost luate în considerare și problemele financiare pe care le pot întâmpina familiile persoanelor diagnosticate cu autism.

,,264 de deputați au spus astăzi ,,DA” proiectului, așa că cei peste 13.000 de copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist vor putea beneficia în curând de tratamente stomatologice gratuite. Le mulțumesc colegilor deputați pentru votul pozitiv! Votul lor favorabil pentru acest proiect nu este doar o decizie politică, ci o declarație morală despre valorile la care ne raportăm ca societate, un angajament pentru construcția unei societăți echitabile pentru toți cetățenii noștri”, a declarat senatorul Claudiu Mureșan, ințiatorul proiectului.

În prezent, pacienții cu tulburări de spectru autist (TSA) beneficiază în mod gratuit de următoarele servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere psihologică a părinţilor şi a familiei, precum şi servicii educaţionale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

De asemenea, noua lege adaugă stomatologii pe lista furnizorilor de servicii specializate pentru pacienții cu TSA.

,,Furnizarea serviciilor specializate integrate pentru persoane cu tulburări din spectrul autist și tulburări de sănătate mintală asociate se realizează de o echipă multidisciplinară formată, după caz, din: medici de familie, medici specialiști, asistenți sociali, psihologi acreditați în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, logopezi, analiști comportamentali, kinetoterapeuți, fiziokinetoterapeuți, profesori de cultură fizică medicală, psihopedagogi speciali, terapeuți ocupaționali, psihologi atestați în terapii bazate pe evidențe științifice care și-au dovedit eficacitatea în evaluarea și intervențiile în TSA, consilieri psihologici, psihopedagogi, cadre didactice, manager de caz, alți specialiști cu atribuții în domeniul intervenției specializate în tulburări din spectrul autist și tulburări de sănătate mintală asociate”, prevede proiectul de lege.

Conform proiectului, „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specialitate integrate de sănătate, educaţiei şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, aprobate prin Ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 968/5.1945/714/2016, cu modificările ulterioare, vor fi modificate în mod corespunzător”.

Pe 7 noiembrie a.c., Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei Deputaţilor fiind decizional.

De la 1 octombrie 2023 a fost înființat un nou subprogram național de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist. Acest subprogram vizează dezvoltarea de abilităţi cognitive şi competenţe emoţionale, dezvoltarea limbajului şi comunicării sociale, gestionarea comportamentelor patologice şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate vârstei, cu scopul creşterii funcţionalităţii persoanei cu TSA.

Potrivit actului normativ, se estimează că de acest subprogram ar putea beneficia circa 13.471 copii și 2.660 adulți, diagnosticați de medicul psihiatru cu tulburări din spectrul autist.

Articolul Persoanele diagnosticate cu autism vor beneficia de tratamente stomatologice gratuite apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) anunță că va organiza vineri, 22 septembrie 2023, începând cu ora 10:00, dezbaterea publică cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale.

Proiectul de lege care corectează, actualizează şi eficientizează ecosistemul asistenţei sociale în România a fost pus în transparenţă decizională de MMSS, începând din data de 8 septembrie 2023. 

Potrivit MMSS, la ședința publică pentru dezbaterea proiectului de lege au acces instituțiile publice, organizațiile civice, precum și toate persoanele interesate.

Ședința publică va fi organizată în sistem hibrid, atât fizic la sediul instituției din str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sala 205, cât și online, în sistem videoconferință, pentru cei interesați.

Ministerul Muncii precizează că persoanele interesate pot confirma participarea prin înregistrarea în formularul ce poate fi accesat, utilizând link-ul  https://forms.gle/DBUea7J8KDiaUfVk9, și la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro, până joi, 21 septembrie 2003, ora 16:30. De asemenea, acestea sunt rugate să transmită numele și prenumele persoanelor participante, precum și datele de contact (telefon mobil și adresa de e-mail funcțională pentru cazurile în care doresc să participe online).

Principalele modificări ale proiectului de act normativ, care urmează a fi pus în dezbatere publică, sunt:

• Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali;
• Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și va fi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare;
• Se introduc controalele inopinate pentru ca furnizorii de servicii sociale să respecte drepturile beneficiarilor în permanență, nu doar atunci când sunt în procedura de obținere a acreditării sau a licenței de funcționare;
• Este introdus conceptul de „client misterios”. Voluntarii contractați de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială vor putea fi prezenți în aceste centre. În baza constatărilor sunt inițiate controalele în teren ale inspectorilor;
• Se introduc sancțiuni penale pentru încălcările noii legislații, iar amenzile cresc de cinci ori, respectiv până la 100.000 de lei. Cele mai mari sancțiuni sunt aplicate în cazul în care centrul funcționează fără licență sau în cazul în care este refuzat accesul inspectorilor sociali aflați în misiune de control;
• Doar întreprinderile de economie socială, ONG-urile, cultele recunoscute de lege și instituțiile statului vor mai furniza astfel de servicii. Entitățile înființate în scopul obținerii de profit nu mai pot oferi servicii sociale;
• Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS, astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.

Proiectul de act normativ și expunerea de motive pot fi consultate la adresa:  https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7027-20230908_proiect-lege-modific-completare-acte-normative-asistenta-sociala

Articolul ANUNŢ privind ședința publică organizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarităţii Sociale a lansat, marți, 6 septembrie 2022, în dezbatere publică, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă.

,,Având în vedere particularităţile de ordin medical şi socio-profesional care intervin frecvent în evaluarea capacității de muncă, vasta experiență în domeniul asigurărilor sociale și, nu în ultimul rând, modificările legislative survenite pe parcursul ultimilor 10 ani, medicii experți din cadrul sistemului au constatat faptul că normele și criteriile de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate, stabilite prin Anexa la Hotărârea Guvernului nr.155/2011, nu mai sunt în concordanță cu standardele medicale naționale și internaționale actuale și nici nu mai reflectă cu acuratețe evoluția/structura morbidității din România”, se arată în documentul emis de Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, proiectul de Hotărâre de Guvern constituie un sistem de referinţă standardizat, structurat într-un mod care să ofere medicilor experţi ai asigurărilor sociale o modalitate obiectivă şi reproductibilă de analiză a cazurilor. Noile criterii si norme de diagnostic clinic, diagnostic funcţional si de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate au fost elaborate, astfel încât să corespundă recomandărilor CIF (Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, OMS, 2007) de a fi utilizate în mod complementar ambele ramuri ale clasificărilor internaţionale OMS (respectiv CIM – Clasificarea Internaţională a Maladiilor – CIM 10 şi CIF), acestea se bazează pe definiţii, scale şi metode de diagostic standardizate, aplicate la nivel internaţional.

,,Evaluarea pacientului conform noilor criterii aduce un plus de viziune medicală, în sensul eliminării cât mai mult posibil a subiectivității și reducerii baremelor medicale impuse, lăsând o mai mare libertate judecății medicale și evaluării persoanei, respectiv a tuturor afecțiunilor prezentate de către acesta”, se mai precizează în document.

Astfel, proiectul de act normativ propune criterii medicale îmbunătățite si actualizate, pentru o evaluare complexă, obiectivă și actualizată a stării de sanatate a persoanei, folosind proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practică medicală naționale și internaționale.

Conform Anexei la Proiectul de Hotărâre, invaliditatea este o noţiune medico-juridică care exprimă statutul particular al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care beneficiază de drepturi conform legii. Invaliditatea este cuantificată în raport cu posibilitatea desfăşurării activităţilor legate de viaţa profesională şi/sau cotidiană, astfel:

1. invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cât şi a capacităţii de autoservire, necesitând asistenţă permanentă din partea altei persoane;

2. invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, dar cu conservarea capacităţii de autoservire;

3. invaliditate de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activităţi profesionale cu program redus şi în condiţii adecvate de solicitare.

Gradele de deficiențe funcționale

Fără deficiență funcțională: Fără limitarea activităţilor. Pot fi efectuate activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă.

Fără restricţii de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament şi de prevenire a unor posibile complicaţii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educaţie şi formare, consiliere vocaţională şi de angajare în muncă.

Deficienţă funcţională uşoară: Fără limitarea sau limitare uşoară a activităților. Pot fi efectuate activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă.

Fără restricţii de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament şi de prevenire a unor posibile complicaţii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educaţie şi formare, consiliere vocaţională şi de angajare în muncă.

Deficiență funcțională medie: Limitarea moderată a activităților fizice. Pot fi efectuate activități profesionale organizate, zilnice, cu implicare în unele aspectele ale muncii, cu finalizarea acestora, independent și în grup, cu jumătate de normă, dacă acestea presupun solicitări energetice medii și dacă se desfășoară în mediu fără noxe, și în condiții corespunzătoare de microclimat. În unele cazuri activitatea profesională se poate desfășura doar în condiții speciale, în funcție de natura afectării și tipul de raport de muncă.

Fără restricții sau restricții ușoare de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament curativ și recuperator. Pot fi necesare servicii de educație și formare, de consiliere vocațională și de angajare în muncă.

Deficiență funcțională accentuată: Limitarea moderată/severă a activităților. Pot fi efectuate activități fizice ușoare/sedentare. În general, nu pot fi efectuate activități profesionale; este păstrată capacitatea de autoservire. În unele cazuri activitatea profesională se poate desfășura doar în condiții speciale ,în funcție de natura afectării și tipul de raport de muncă.

Restricții moderate de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament curativ și al complicațiilor, servicii de îngrijire și reabilitare pe termen lung. Pot fi necesare și unele servicii generale de suport social.

Deficiență funcțională gravă: Limitarea severă/completă a activităților: capacitate de muncă și capacitate de autoservire pierdute.

Restricții complete de participare la viață socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament, eventual furnizarea de tehnologii ajutătoare și a altor echipamente adaptate. Pot fi necesare servicii de asistență socială pentru activitățile instrumentale ale vieții cotidiene, eventual de îngrijire personală pentru activitățile de bază.

Relația deficiență funcțională-incapacitate adaptativă-capacitate de muncă/ autoservire și gradele de invaliditate corespunzătoare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ pot fi transmise la adresa de e-mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de zece zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 06.09.2022-15.09.2022.

Articolul Proiect de lege inițiat de Ministerul Muncii, care prevede noi criterii pentru stabilirea gradului de invaliditate apare prima dată în Jurnal Social.

Bancomatele, automatele pentru bilete ori serviciile de comunicații electronice vor trebui accesibilizate din 2025, pentru a dezvolta o societate favorabilă incluziunii și a facilita o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități, potrivit unui proiect de lege care fost promulgat, marți, 19 iulie 2022, de către președintele statului.

Printre altele, proiectul de lege are în vedere ca serviciul de comunicații de urgență către numărul european unic 112 să fie modificat pentru a permite persoanelor cu dizabilități acces facil.

Astfel, apelurile efectuate către 112 se vor realiza prin „includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și modificări menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități”, potrivit proiectului de lege.

Mai precis, apelul de urgență va fi preluat corespunzător și se vor folosi aceleași mijloace de comunicare ca cele prin care a fost inițiat apelul. Astfel, în plus față de funcția vocală, se va utiliza și funcția text în mod sincronizat, iar în cazul în care se folosește funcția video, conversația va fi sincronizată sub formă de conversație totală, urmând ca apelul să fie transmis mai departe către cel mai adecvat centru de preluare a apelurilor de urgență.

Aceste cerințe sunt necesare pentru transpunerea Directivei (UE) 882/2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor în legislația națională.

Conform Directivei (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și se preconizează că numărul de persoane cu dizabilități va crește semnificativ.

Cerințele de accesibilitate naționale diferă în prezent de cele ale statelor din Uniunea Europeană, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și la nivelul detaliilor, iar aceste diferențe afectează negativ competitivitatea și creșterea, din cauza costurilor suplimentare suportate pentru elaborarea și comercializarea unor produse și servicii accesibile pentru fiecare piață națională.

Transpunerea Directivei UE în legislația românească va asigura ,,buna funcționare a pieței interne, în scopul de a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerțul transfrontalier și mobilitatea, precum și de a ajuta operatorii economici să își concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru acoperirea cheltuielilor generate de legislația fragmentată din Uniune”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Printre produsele care se vor supune noilor condiții de accesibilitate se numără:

• sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware;
• terminale pentru autoservire (bancomate, automate pentru bilete, automate de check-in, terminale pentru autoservire interactive care furnizează informații etc.);
• echipamente terminale utilizate pentru servicii de comunicații electronice și pentru acces la serviciile mass-media audiovizuale;
• e-readere.

În ceea ce privește serviciile furnizate consumatorilor, vor trebui accesibilizate, după 28 iunie 2025, următoarele:

• servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine);
• servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale;
• servicii bancare destinate consumatorilor;
• cărți electronice și software dedicat;
• servicii de comerț electronic.
• elemente ale serviciilor de transport aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul pentru pasageri, respectiv site-uri web, aplicații mobile, bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor etc., cu excepția serviciilor urbane și suburbane de transport, precum și a serviciilor regionale de transport.

Prevederile viitoarei legi se vor aplica efectiv din data de 28 iunie 2025, cu excepția celor ce vizează serviciul de urgență 112, care se vor aplica din 28 iunie 2027.

Așadar, produsele introduse după 2025 vor trebui să fie proiectate și fabricate în vederea maximizării utilizării acestora de către persoanele cu dizabilități și să fie însoțite de informații accesibile privind funcționarea lor. 

Totodată, există unele cerințe privind furnizarea de informații. Acestea vor trebui puse la dispoziție prin intermediul mai multor canale senzoriale și prezentate într-un mod ușor de înțeles. De asemenea, vor trebui prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceștia le pot percepe și prezentate cu ajutorul unor caractere de dimensiuni și tipuri adecvate, ținând cont de condițiile de utilizare previzibile și folosind un contrast suficient, precum și o spațiere ajustabilă între litere, rânduri și paragraf.

Proiectul include și câteva exemple ce cuprind cerințele de accesibilizare a produselor. Prin urmare, pentru a indica locul în care se introduce un card într-un bancomat, de exemplu, se vor utiliza informații vizuale și tactile sau vizuale și auditive, astfel încât persoanele nevăzătoare și persoanele cu deficiențe de auz să poată utiliza terminalul.

Mai multe detalii despre Legea privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor aici:

Articolul Noile cerințe de accesibilitate pentru produsele și serviciile destinate persoanelor cu dizabilități au fost promulgate apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaţilor a adoptat, în ședința de miercuri, 22 iunie 2022, un proiect de lege care prevede posibilitatea ca victimelor violenţei domestice să le fie acordate locuinţe de necesitate şi locuinţe sociale.

Proiectul legislativ, inițiat de deputații USR Oana Țoiu și Oana Cambera, a fost adoptat cu majoritate de voturi și pleacă la promulgare.

Legea pentru modificarea și completarea Legii locuinţei nr. 114/1996 prevede includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale, pe termen lung, şi posibilitatea de acordare a locuinţelor de necesitate ca măsură temporară adiţională, la cererea acestora, pe perioada ordinului de protecţie. Locuinţele de necesitate sunt cele prevăzute pentru victimele inundaţiilor, care nu puteau fi folosite pentru alte scopuri în cadrul legal existent, nici măcar atunci când riscul inundaţiilor nu exista.

,,Locuința de necesitate este locuința destinată cazării temporare: (i) a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuințe sunt supuse demolării, în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari; (ii) a victimelor violenței domestice, ca măsură complementară celor prevăzute de lege în domeniul asistenței sociale și protecția victimelor violenței domestice”, se arată în legea recent adoptată.

Conform sursei citate, locuinţele sociale vor putea fi repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale, pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, şi victimelor violenţei domestice. Acestea vor putea ,,beneficia de locuinţe sociale numai până la data finalizării partajului, prin una din modalităţile prevăzute de lege”.

Potrivit unui comunicat de presă al Camerei Deputaților, acest lucru va fi de un real folos, întrucât infrastructura dedicată de adăposturi de urgenţă şi locuinţe protejate acoperă în prezent mai puţin de jumătate din necesar. Posibilitatea de a fi încadrate în categoria beneficiarilor de locuințe sociale va fi o măsură de sprijin pentru victimele violenței domestice, accesul la locuire fiind un element care le va asigura un parcurs mai ușor către o viață de independență față de abuzator.

„În 2021, au fost 18.303 cazuri de pericol iminent, sesizate de poliţiştii care au intervenit şi, din păcate, aproape unul din trei ordine de protecţie este încălcat, iar 84% dintre faptele de loviri sau violenţe s-au întâmplat la domiciliu. Combaterea violenței împotriva femeilor înseamnă includerea victimelor în categoria celor care pot cere locuințe sociale sau de necesitate. Prin această lege, victimele vor avea acces la un spațiu sigur, în locuințe sociale (pe termen lung, inclusiv dacă se relochează în alt județ) sau în cele de necesitate (pe durata ordinului de protecție). Vor avea un spațiu care le oferă posibilitatea ieșirii din situația de vulnerabilitate și transferul către o viață independentă”, a declarat deputata Oana Țoiu, coiniţiatoare a proiectului de lege și Președinta Comisiei pentru Tineret și Sport.

În 2021, în România au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, dintre care 4.870 provin din ordine de protecţie provizorii. Faptele au fost comise atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în proporţii aproape egale, conform unui raport al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, bazat pe datele IGPR.

„Pentru a avea curajul de a porni pe un drum nou, fără abuzuri, victimele au nevoie în primul rând de un loc sigur unde să se poată simți încrezătoare în viitor. Un loc care să le ofere stabilitate. Putem oferi soluţii suplimentare alternative pentru a facilita accesul la locuire pe termen scurt și lung, iar administraţiile ce deţin locuinţe în fondul locativ vin astfel în sprijinul victimelor. Acest pas poate însemna începutul unei vieți independente pentru multe femei. Vrem să le oferim această mână de ajutor”, a  afirmat deputata USR Oana Cambera, coiniţiatoare a proiectului de lege.

Mai multe detalii despre acest proiect de lege aici:

Articolul Victimele violenței domestice vor avea acces la locuințele de necesitate sau la cele sociale apare prima dată în Jurnal Social.

Proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat, miercuri, 27 octombrie, de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie, după ce legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis. Proiectul a trecut cu 285 de voturi „pentru” și unul ,,împotrivă”.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2021 stabilește pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru clienții casnici, IMM-uri, cabinete medicale și alte profesii liberale, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, spitale publice și private, unităţi de învăţământ publice și private, ONG-uri, precum și unități de cult.

,,Schema de sprijin prevăzută cuprinde următoarele măsuri pentru clienții casnici: acordarea unei compensații unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice și în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale”, se arată în proiectul de Lege.

Virgil Popescu, ministrul interimar al Energiei, a precizat că românii nu vor plăti mai mult decât în decembrie 2020 pentru facturile la energie, datorită plafonării preţului şi a schemei de compensare a facturilor.

,,Românii nu vor da mai mulți bani decât în decembrie 2020 pentru plata facturilor la energie. Asta datorită plafonării prețului și a schemei de compensare a facturilor la energie, de care vor beneficia 70% dintre români, măsuri care se aplică în perioada noiembrie 2021 – martie 2022. Vreau să le mulțumesc colegilor parlamentari pentru munca depusă, că am reușit să venim cu măsuri concrete pentru a-i ajuta pe români să treacă peste această iarnă”, a scris ministrul Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit sursei citate, preţurile plafonate, 0,37 lei KWh pentru gaze naturale şi 1 leu KWh pentru energie electrică, sunt preţurile finale care pot fi facturate de către furnizori celor care beneficiază de prevederile referitoare la plafonare,

,,Prețul de referință al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh și include tarifele reglementate pentru servicii de rețea, contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, contravaloarea certificatelor verzi, acciză și TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021. Preţul de referinţă al gazelor naturale este de 125 lei/MWh şi nu include TVA”, se mai precizează în prezenta Lege.

Pe de altă parte, de schema de compensare a facturilor la electricitate vor beneficia clienţii casnici. Astfel, cantităţile de energie pentru care se acordă compensaţie sunt 300 kwh/lună-1500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă (noiembrie 2021-martie 2022) şi echivalentul în kWh a 1000 m3 de gaze naturale tot pentru întreaga perioadă.

Ministrul Energiei a subliniat că se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensaţiei de maximum 10%.

Pentru IMM-uri se exceptează, în cazul energiei electrice, plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din rețea, tariful de distribuție, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum și de la plata certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență şi accizei.

În cazul gazelor naturale, se exceptează plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuție și accizei.

,,În cazul CET-urilor, pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităților administrativ teritoriale o subvenție pentru acoperirea creșterii prețului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferența rezultată între prețul de achiziție al gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh”, a mai declarat ministrul.

Mai jos puteți consulta Proiectul de lege adoptat.

Articolul Plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor, adoptate de Parlament apare prima dată în Jurnal Social.

Un proiect de lege ce prevede reducerea cu 15 ani a vârstei de pensionare pentru avocații cu handicap grav a fost adoptat miercuri, 15 septembrie, cu votul final, în Parlament. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie semnat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial. 

Proiectul se află la a doua trecere prin Parlament, la prima adoptare fiind întors de Curtea Constituțională, deoarece conținea o condiționare contrară legii fundamentale.

„Persoanele cu handicap grav care au realizat, în profesia de avocat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap grav beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr.1”, se arată în textul proiectului de lege, aflat pentru a doua oară în Parlament. 

La prima formă adoptată, CCR a spus că e neconstituțională condiția preexistenței handicapului dobândirii calității de asigurat în baza Legii nr. 72/2016.

Proiectul de lege ,,corectat” vizează modificarea Legii nr. 72/2016, document ce stabilește, de acum cinci ani, cadrul legal al sistemului de pensii şi al altor drepturi de asigurări sociale pentru avocaţi. 

Conform Legii nr. 72/2016, pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2021, vârsta standard de pensionare a avocaților este, în cazul femeilor, de 61 de ani și opt luni, în timp ce, în cazul bărbaților, aceasta este de 65 de ani. 

Începând din ianuarie 2035, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. 

Articolul Avocații cu handicap grav pot ieși la pensie cu 15 ani mai devreme apare prima dată în Jurnal Social.

Senatorul USR PLUS Remus Negoi a iniţiat un proiect de lege menit să asigure accesul facil  al persoanelor cu dizabilităţi pe plaje, precum și un număr minim de șezlonguri de plajă, lângă apă.

Senatorul Remus Negoi susține că în România nu există alei speciale amenajate care să permită accesul persoanelor cu dizabilități care ar dori să vină la plajă. În plus, accesul persoanelor cu dizabilități la luciul de apă este deosebit de dificil, în foarte puține cazuri fiind amenajate căi de acces pentru ei.

,,Inițiativa noastră este susținută inclusiv din dorința de a nu mai exista discriminări între cetățenii români cu dizabilități în diferite sectoare de activitate. Potrivit acestui principiu, conform OG.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, constatăm în cazul de față și încălcarea principiului egalității între cetățenii români cu dizabilități care doresc acces pe plajele din România și cei care au facilitățile prevăzute de lege, acordate în alte segmente de activitate, prin faptul că în anumite domenii li se creează condițiile de acces, iar în sectorul plajelor li se refuză acest drept”, afirmă Remus Negoi.

Sursa citată precizează că mulți turiști străini ocolesc litoralul românesc, din cauză că nu există o infrastructură care să permită accesul persoanelor cu dizabilități pe plajă.

,,Este nevoie să corelăm reglementările Uniunii Europene cu legislația noastră. Este imperios necesară facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități pe plajele din România și încurajarea participării și integrării în societate, depline și efective, prin acordarea de locuri rezervate, accesibile persoanelor cu dizabilități și însoțitorilor lor. În acest moment, plajele din România nu sunt conforme Deciziei nr. 48/2010 a Consiliului Uniunii Europene”, a declarat Remus Negoi.

Conform inițiativei, operatorii economici sau administrațiile publice locale care dețin sau gestionează plaje amenajate pentru agrement vor rezerva pentru persoanele cu dizabilități 4% din numărul total, dar nu mai puțin de două șezlonguri pe primul rând spre luciul apei, pe toată durata sezonului estival și vor amenaja o cale de acces către acestea, potrivită scaunelor rulante.

Amenajările de acces vor trebui făcute din materiale ecologice, ușoare, astfel încât să nu existe un impact negativ asupra mediului înconjurător. Amenajarea unor asemenea căi de acces vine şi în sprijinul părinților cu cărucioare pentru copii, precum și al vârstnicilor care se deplasează ajutați de bastoane.

Articolul Proiect de lege menit să asigure accesul facil al persoanelor cu dizabilități pe plaje apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentarii USR PLUS Robert Zob și Radu Panait au inițiat un proiect de lege, care prevede ca persoanele cu handicap ireversibil să beneficize de certificate de handicap cu valabilitate nelimitată și să nu mai fie nevoite să se prezinte la reevaluări periodice pentru eliberarea acestor documente.

Proiectul de lege a fost adoptat, miercuri, 23 iunie, și urmează să meargă pentru vot final la Camera Deputaților, care este forul decizional.

Persoanele care vor putea primi certificate cu valabilitate nelimitată vor fi cele ,,a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/ sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare”.

Această prevedere există și în prezent în Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar fiindcă nu este sub formă de obligație, în practică nu se respectă.

 ,,De multe ori, în practica de zi cu zi, comisiile nu aplică și în mod unitar cadrul legal care prevede ca permanent termenul de valabilitate al acestor certificate. Vom vota pentru ca aceste situații să nu se mai repete, să eliminăm această problemă din viața unor persoane greu încercate. Până la urmă, este vorba de respectul și compasiunea pe care trebuie să le avem unii față de alții”, a declarat senatorul USR PLUS Claudiu Mureşan.

Senatorul Claudiu Mureşan, care este şi membru în comisia de sănătate, a cerut tuturor partidelor să susțină această propunere legislativă, prin votul lor.

În plus, pentru a se asigura că prevederea va fi respectată, senatorii au propus sancționarea dură a comisiilor de evaluare care nu emit certificate de handicap cu termen de valabilitate nelimitat. Acestea vor putea fi sancționate cu amenzi cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei.

Articolul Persoanele cu handicap ireversibil nu vor mai fi nevoite să meargă la reevaluări periodice pentru eliberarea certificatelor de handicap apare prima dată în Jurnal Social.