Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, anunță aprobarea a 68 de proiecte în cadrul apelurilor „Primul student din familie”, finanțate prin Programul Educație și Ocupare.

Acest program are ca scop sprijinirea tinerilor proveniți din medii defavorizate să acceseze învățământul superior, contribuind astfel la reducerea inegalităților în educație.

Valoarea totală a proiectelor depășește 104 milioane de euro, o sumă dublă față de bugetul programului anterior. Majoritatea fondurilor, aproximativ 103 milioane de euro, sunt alocate regiunilor mai puțin dezvoltate, în timp ce 1,5 milioane de euro sunt destinate regiunii București-Ilfov, informează Ministerul Educației.

,,Cel puțin 10.000 de elevi vor avea șansa de a merge la facultate, chiar dacă provin din familii cu resurse financiare limitate. În colaborare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vom reuși să susținem nu mai puțin de 68 de proiecte dedicate acestui scop prin programul «Primul student din familie». Succesul acestui program a fost atât de mare încât a necesitat dublarea bugetului alocat inițial. Este responsabilitatea noastră să creăm condiții propice pentru dezvoltarea tinerilor și să înlăturăm orice barieră financiară sau socială care i-ar putea împiedica să își atingă potențialul. Acești tineri sunt viitorul României, iar noi investim în acest viitor.”

Măsuri-cheie ale proiectului includ:

• Măsuri de tip „punte” pentru a facilita tranziția de la liceu la universitate, cum ar fi sprijinul pentru elevii cu risc de a nu promova Bacalaureatul sau proveniți din promoțiile anterioare. Aceste măsuri cuprind consilierea elevilor privind programele de studiu din universități și promovarea ofertelor educaționale în liceele cu o rată scăzută de participare în învățământul superior.
• Măsuri de prevenire a abandonului universitar: Prin crearea unor mecanisme de identificare și monitorizare a nevoilor studenților în cadrul Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC), studenții cu risc de abandon vor primi sprijin pentru a-și continua studiile. Vor fi implementate programe remediale pentru cei cu dificultăți în învățare, iar cheltuielile pentru cazare și masă vor fi susținute pentru a facilita accesul la educație.
• Accesibilizarea învățământului superior pentru studenții cu dizabilități: Prin achiziționarea de echipamente IT și dezvoltarea de instrumente educaționale accesibilizate, universitățile vor asigura accesul fizic și digital al studenților cu dizabilități. De asemenea, vor fi oferite servicii de suport, precum interpreți și tehnologii asistive, și consiliere personalizată pentru acești studenți.

Elevii care fac parte din grupul țintă al programului vor beneficia de o bursă de tranziție, acordată lunar pe o perioadă de minimum 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 9 luni, excluzând vacanțele de vară. Valoarea bursei a fost stabilită inițial la 300 de lei pe lună, echivalentă cu bursa socială, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

,,Prin aceste investiții de peste 104 milioane de euro, ne asigurăm că tinerii din medii defavorizate, atât din mediul rural, cât și din mediul urban, vor avea acces la resursele necesare pentru a finaliza studiile universitare, contribuind astfel la un viitor mai echitabil și mai prosper pentru România”, a transmis Ministerul Educației.

Potrivit sursei citate, procesul de contractare a proiectelor va începe în perioada următoare, asigurând accesul la studii universitare pentru cât mai mulți tineri din medii defavorizate.

Articolul Măsuri de accesibilizare a învățământului superior pentru studenți cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Fotografie din arhiva personală

Există oameni înarmați cu ambiție, determinare, pasiune și voință de fier, care demonstrează că nicio provocare nu este de neînvins. Un astfel de om este doamna Lucia Dinică, din Râmnicu Vâlcea, care a avut puterea de a o lua de la capăt în fiecare zi și abilitatea de a găsi soluții optime la provocările vieții. Prin viziune, efort și implicare, și-a (re)construit visurile, luptând pentru semenii săi. Împreună cu fiul său, Bogdan, a înființat Fundația ,,Soul to Soul”, pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități, prin inițierea unor proiecte de ,,suflet”.

Așadar, i-am luat un interviu doamnei Lucia Dinică pentru a afla mai multe despre provocările, temeriile și bucuriile trăite în călătoria vieții, precum și pentru a ne lua doza de motivație și inspirație din povestea sa.

Lavinia Elena Niculicea: Mulțumesc pentru disponibilitatea de a-mi acorda acest interviu! Aș dori să ne spuneți câte ceva despre dumneavoastră.

Lucia Dinică: Sunt mama unui băiat care, în urma unui accident – plonjon cu capul în apă – a fost diagnosticat cu tetrapareză spastică. Din acel moment, mi-am dat seama câte emoții, câtă forță și voință supraomenească se pot aduna în sufletul unei mame cu copilul rămas țintuit în scaunul cu rotile. Au urmat șase luni petrecute în spital. Am participat la niște cursuri făcute de o echipă de medici voluntari din America pentru aparținătorii persoanelor cu handicap – metode și tehnici manuale de sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Nu înțelegeam de ce trebuie să iau parte la aceste cursuri. De ce trebuie să învăț eu aceste tehnici? Credeam că paralizia lui Bogdan este de scurtă durată. Nu acceptam ca acest curs să mi se adreseze și mie, iar aceste întrebări îmi străfulgerau dureros sufletul. Până când am înțeles că viața mea a devenit o provocare, dar și o poveste, o poveste de viață trăită. O poveste care începe, așa cum încep toate poveștile, cu ,,A fost odată…”

Foto din arhiva personală

L.E.N.: Când și cum a luat naștere Fundația ,,Soul to soul”?

L.D.: Înființarea fundației ,,Soul to soul” este, de fapt, continuarea acestei povești de viață. În 1996, am pus bazele înființării unei filiale în cadrul ASCHF-R, la inițiativa doamnei Monica Stanciu, președinta ASCHF-R București, actualmente președinte onorific al acestei organizații. Așa că, în 10 ianuarie, 1997, a luat ființă filiala ASCHF-R Râmniu-Vâlcea. La stăruințele lui Bogdan, care și-a înțeles menirea de a-și ajuta semenii aflați în dificultate, în 1998, ne-am desprins ca fundație, tocmai pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități, indiferent de vârstă, de la copii până la adulți.

L.E.N.: Spuneți-mi care este misiunea fundației? Cui se adresează ea?

Misiunea acestei fundații, încă de la înființarea ei, a fost aceea de a-i scoate din anonimat pe cei cu nevoi speciale, de a veni în sprijinul lor, de a iniția proiecte de suflet care să le amelioreze suferința, de a crea oportunități pentru familiile acestor persoane, pentru aparținători. Să lăsăm această grijă doar pe umerii părinților deja împovărați de perspectiva unui viitor nesigur pentru copilul cu dizabilități este un efort prea mare. Stâlpii noștri de susținere sunt înțelegerea, empatia, iubirea, credința, colaborarea, acceptarea și respectul. I-am promis fiului meu, atunci când a trecut spre lumea cea nevăzută de noi, că o să-i duc acest vis mai departe. De aceea, misiunea acestei fundații nu s-a încheiat încă.

L.E.N.: Ce proiecte ați desfășurat și desfășurați în cadrul fundației?

L.D.: Proiectele noastre sunt de suflet și din suflet, cu propriile valori, sentimente, vise și credințe. Au trecut mai mult de două decenii de când a luat ființă fundația ”Soul to soul” și este uimitor câtă muncă, câtă determinare au fost în spatele fiecărei realizări mărunte. Dacă semenii noștri au atâta nevoie de înțelegere, datoria noastră este să creăm o armonie între persoanele normale și cele cu nevoi speciale. Cum a reușit Bogdan să realizeze acest lucru? Cu blândețe și înțelepciune, cu voință și, mai ales, cu iubire față de oameni. Din scaunul lui cu rotile, a fost inițiatorul unor proiecte salutare:

– între 1998-2006, am înfiintat prima sală de gimnastică la Casa Științei pentru copiii cu dizabilități, o sală încropită din eforturi proprii. Gimnastica este prima hrană a persoanelor cu handicap, am făcut asta timp de 25 de ani fiului meu, știu, deci, cât de greu trebuie să le fie familiilor nevoite să facă, fără niciun sprijin, aceste exerciții zilnic.

– în 2003, un an simbolic, care a marcat și Anul Internațional al Persoanelor cu Handicap, la Gura Văii, în parteneriat cu un ONG din Suedia, am amenajat o clădire veche, o fostă școală, cu grad de uzură căreia i-am dat destinația și utilitatea unui  centru de zi – Centru de Recreere și Terapie Ocupațională, prin surse proprii. Am amenajat aici miniateliere ocupaționale. În parteneriat cu primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea, a fost asigurat transportul copiilor cu dizabilități de atunci, actualmente adulți. În acest centru, în cadrul terapiilor ocupaționale, copiii și-au găsit o motivație, și-au descoperit și dezvoltat aptitudini, au dat un sens vieții lor în mod creativ. Timp de patru ore pe zi, petrecute în acest centru, părinții puteau să fie liberi, să se odihnească, să-și recapete energia pentru a doua zi. Din păcate, după încetarea contractului de concesionare, acest spațiu nu ne-a mai fost încredințat, deși am lăsat acolo frânturi de suflet, atâta dăruire, atâtea amintiri.

– în 1999, am inițiat concursul maraton ,,Totul merge ca pe roate” pentru persoanele cu handicap, cu mesajul că barierele imposibilului pot fi depășite. Am continuat acest maraton, în memoria lui Bogdan, în 2018, cu participare națională. La sugestia unui concurent, David Răulea din Sibiu, am organizat acest maraton și în parteneriat cu Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea, prin participarea elevilor de la clasele cu profil sportiv care au alergat alături de persoanele în căruciorul cu rotile. A fost un schimb de mesaje interumane, tinerii valizi au înțeles că nimic nu este imposibil, iar cei cu nevoi speciale s-au bucurat de incluziune și de încurajare.

– am organizat evenimente dedicate Sărbătorilor de iarnă și pascale, când am împărțit daruri, felicitări, ornamente  confecționate de către membrii fundație; am derulat activități și ateliere de pictură, modelaj, de creație,  cu titulatura ,,Mâini îndemânatice” adaptate nevoilor pe care le au persoanele cu nevoi speciale.

–  am organizat tabere de integrare socială la Voineasa, unde am avut în anul 2000 și o activitate ecologică, copiii bcurându-se să planteze brăduți după puterile lor.

Fotografie din arhiva personală

L.E.N.: Cu ce bariere se confruntă persoanele cu dizabilități?

L.D.: În primul rând, legislația nu este sigură. Există o discriminare între beneficiarii sistemului de protecție socială, sunt persoane care beneficiază de o pensie socială de 1000 de ron, după legea 263 din 16 decembrie/2010. După modificări legislative, multe persoane cu handicap nu au mai putut beneficia de aceasta din 2018. Vin părinți și îmi spun că ei nu primesc pensia minimă de 1000 de lei, în timp ce alții primesc acest ajutor, deoarece s-au încadrat atunci cînd legea a fost activă. Cred că ar trebui elucidate aceste nedreptăți și corectate.

În al doilea rând, nu este reglementat un plan de asistență socială pentru persoanele cu handicap grav care au nevoie de trei asistenți personali, 24 din 24 de ore, în trei schimburi. Cum poate fi asigurată remunerarea acestor trei asistenți personali? Sunt tot mai mulți tineri rămași fără aparținători, pentru că vine vremea când și părinții lor mor, iar ei rămân vulnerabili, nevoiți să-și găsească singuri asistenți personali pe care să-i plătească.

L.E.N.: Care sunt îngrijorările în ceea ce privește funcționarea organizației? Cu ce provocări vă confruntați și cum le abordați?

L.D.: Acum, când Bogdan nu mai e, când puterea mea nu mai e încurajată de prezența lui, când simt că nu mai pot lupta singură, părinții acestor tineri din fundație să fie mai implicați, să mă susțină mai mult pentru ca, împreună, să ne preocupăm de calitatea vieții perosoanelor din organizație. 

L.E.N.: De ce e nevoie pentru ca lucrurile să se schimbe în societatea noastră?

L.D.: De mai multă educație, de mai multă empatie. Societatea este cea care izolează, nu boala în sine, acești oameni nu au nevoie de milă, ci de  empatie și  înțelegere.Mai mult, autoritățile, statul trebuie să se implice mai mult, legile să fie protectoare, aplicate corect. Trebuie să privim comparativ gradul de adecvare a politicilor naționale cu bunele practici europene. Pot să vă spun că, în Germania, am vizitat un Centru destinat persoanelor speciale. Calitatea vieții persoanelor cu handicap, măsurile de protecție socială din țările europene sunt incomparabile cu realitățile românești. 

L.E.N.: Ce vă motivează în activitatea dvs. și ce vă bucură în munca pe care o faceți?

L.D.: Îmi dă satisfacție tot ce fac în această fundație, este refugiul meu, în felul acesta simt și știu că vorbesc și comunic cu fiul meu. Cât de mult rezonam cu el, cât de mult l-am susținut în toate proiectele lui și cât de fericit era când ducea la bun sfârșit câte o acțiune pentru semenii lui! Îmi lipsește Bogdan și, prin tot ce fac, încerc să-i simt prezența, continuându-i proiectele.

L.E.N.: Care a fost cel mai dificil moment din viața dvs și cum l-ați depășit?

L.D.: Sunt două momente dureroase: vestea că Bogdan va rămâne paralizat și trecerea lui, după ani de suferință, acolo unde nu mai este durere. Între cele două momente, viața a fost un șir de suferințe, de lupte și de speranțe, dar Bogdan a fost cel care a pus bazele multor acțiuni, fiind un tânăr creativ, energic, plin de umor, empatic. După accident, s-a reconstruit, a terminat din cărucior Facultatea de Psihologie, tocmai pentru că avea această aptitudine de a empatiza cu semenii săi, avea pentru fiecare dintre ei un cuvânt de încurajare, considera că fericirea este o stare interioară pe care o poți crea, în ciuda infirmității fizice, zâmbea mereu, și umorul lui inteligent era molipsitor. Fiecare zi începea cu un dialog motivațional, cu o povață, cu un proiect creativ.

Fotografie din arhiva personală

L.E.N.: Ce ați învățat în acești ani? Regretați ceva? Sunt lucruri pe care le-ați face diferit?

L.D.: Mă uit înapoi și îmi dau seama că mi-am dedicat o viață de om acestor oameni speciali. Regret, poate, că nu am implementat la timp modele pe care le-am descoperit în Germania, în timpul vizitei la două centre de acest gen. Îmi doream ca, împreună cu Bogdan, în anul când el s-a îmbolnăvit, în 2017, să mergem în schimb de experiență în Germania, să ne inspirăm din modele lor de viață, având acolo o prietenă în scaun cu rotile, Cristina, care s-a oferit să ne fie un ghid de bune practici și pentru proiectele noastre din România. Nu am mai apucat să descopăr aceste modele de protecție socială, alături de fiul meu, iar atunci îmi spun că niciodată nu e prea târziu să duc la bun sfârșit acest proiect.

E atât de simplu și de frumos să simți cum din fiecare chip răsare câte o rază de lumină, cum munca ta, dăruirea ta, viața ta se dedică și faptelor de suflet.

L.E.N.: Ce activități sau proiecte aveți pentru viitor și de ce aveți nevoie?

L.D.: Planurile de viitor în ceea ce privește fundația sunt foarte mari, cu beneficii sufletești extrem de importante.

Acum avem un spațiu concesionat de la Primăria municipiului, o centrală termică pe care am amenajat-o, am utilat-o, i-am dat o înfățișare nouă, de spațiu cald, primitor pentru toți membrii fundației și mulți alți oaspeți – voluntari, oameni valizi care vor să ajute, autorități care ne trec pragul. Am primit atâtea felicitări și încurajări pentru ceea ce este acest spațiu acum. Vrem să facem o minibucătărie, cursuri de gătit, avem spațiul utilat corespunzător. Ar fi o acțiune cu valoare terapeutică, dar și utilă, destinată tinerilor pentru a-i învăța să-și pregătească masa.

Ar mai fi nevoie de o lege mai bună, de o concesionare pe cel puțin 49 de ani a unui spațiu mai mare pe care să-l transformăm într-un centru de sprijin, multifunctional pentru viitorul acestor tineri. Ne străduim ca, în prezent, acesta să aibă o locație mai mare și să funcționeze ca un centru ”respiro” pentru părinți. Exemplele de bună practică din țările europene demonstrează, în mod practice, importanța acestor centre. E ușor să visezi că îți poți permite să îți duci copilul într-un centru și, după aceste ore, și părinții să își poată recăpăta energia. Noi am identificat un teren la limita județului, la Fețeni, ar fi un început promițător, am dori să creăm un campus, un exemplu de bune practici și pentru județele din țară.

L.E.N.: Care este, în final, gândul pe care ați dori să îl transmiteți cititorilor noștri?

L.D.: E nevoie de un forum activ și dinamic, al tuturor ONG-urilor destinate persoanelor speciale, de o voce care să reprezinte scopul comun, să facă cunoscute temerile părinților care au în îngrijire copilul sau tânărul cu handicap. Pare surprinzător sau imposibil pentru România, dar prin efortul nostru comun putem să sensibilizăm autoritățile și comunitățile, în vederea integrării persoanelor speciale, să topim zidurile de indiferență. Putem organiza seminarii și evenimente cu scop de informare, de educare, de înțelegere a diversității. Diversitatea suntem toți, fiecare dintre noi putem fi oricând în locul unui om cu nevoi speciale. Putem să ne sprijinim unii pe alții, să ne inspirăm reciproc, să luptăm împreună pentru un cadru legislativ mai bun, să aducem insistent în atenția autorităților doleanțele noastre pănă la finalizarea lor, ținând cont că ne apropiem de 3 decembrie, o dată care marchează Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Putem crea, în prag de sărbători, miracole din bucuria sufletului, din faptul că dăruind bucurie, primim bucurie. Pare greu, dar nu imposibil, și când vom vedea că lupta noastră și unitatea noastră nu sunt zadarnice, nu va mai conta nimic, decât acest adevăr.

Îți mulțumesc că m-ai invitat în acest dialog, că pot astfel, să fiu alături de voi, de tine, Lavinia, cea care te confrunți cu realitatea și care ești un exemplu viu pentru semenii tăi.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Pe doamna Lucia Dinică, am cunoscut-o luna trecută la Olănești, în județul Vâlcea, unde a participat la o dezbatere despre problemele presante ale persoanelor cu dizabilități, organizată de Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociația Ability Hub, în cadrul uneia dintre activitățile Ability Club.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul Lucia Dinică: Putem să ne sprijinim unii pe alții, să ne inspirăm reciproc, să luptăm împreună pentru un cadru legislativ mai bun, să aducem insistent în atenția autorităților doleanțele noastre până la finalizarea lor apare prima dată în Jurnal Social.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a ajunţat, joi, 13 octombrie 2022, că va implementa, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, două noi proiecte pentru încadrarea în muncă a șomerilor, în valoare totală de aproximativ 57 milioane de euro.

,,La începutul lunii octombrie 2022, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a contractat două noi proiecte finanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, care vor fi implementate până în luna decembrie 2023. Proiectele au fost depuse în cadrul apelurilor non-competitive lansate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la finele lunii septembrie 2022, pe Axele prioritare 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs, respectiv 3 – Locuri de muncă pentru toți.”, se arată într-un comunicat al ANOFM.

Potrivit sursei citate, sumele alocate de MIPE în cadrul celor două apeluri menționate au fost aproape integral contractate de ANOFM pentru finanțarea măsurilor (subvenții pentru angajatori), care vizează ocuparea tinerilor cu vârsta între 16 și 29 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională, precum și a șomerilor non-NEET.

ANOFM precizează că 972 tineri absolvenți cu domiciliul sau reședința în regiunile de dezvoltare eligibile, Nord-Est, Nord-Vest și Vest, înregistrați și profilați de Serviciul Public de Ocupare (SPO), vor fi sprijiniți prin intermediul proiectului PRO NEETs RMPD – Stimularea integrării absolvenților NEETs pe piața muncii, în valoare de aprox. 7 milioane de euro.

De asemenea, 8.444 de șomeri non-NEETs cu domiciliul sau reședința în regiunile mai puțin dezvoltate, în mod special persoanele pentru care identificarea unui loc de muncă ridică unele dificultăți, sunt principalii beneficiari ai proiectului PROACCES 4 – Subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri, în valoare de aprox. 50 milioane de euro.

Prezentul proiect vizează cu precădere următoarele categorii: șomerii care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (45-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație, membrii minorității rome, persoanele din mediul rural.

„Pornind de la măsurile active pe care le acordă clienților, care de-a lungul timpului și-au demonstrat utilitatea, valorificând oportunitățile pe care Uniunea Europenă le oferă, ANOFM își dorește să contribuie la menținerea unui mediu economic echilibrat. Cele două proiecte cu finanțare nerambursabilă întregesc portofoliul ANOFM în materie, ridicând suma contractată la aprox. 1,2 miliarde de euro, instituția menținându-și, astfel, poziția în rândul celor mai mari beneficiari POCU din România”, a declarat Florin Cotoșman, președintele ANOFM.

Și ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, transmite că ministerul pe care îl conduce va implementa două proiecte finanţate din fonduri europene destinate angajării tinerilor, dar şi a persoanelor peste 45 de ani.

,,Banii sunt destinați angajatorilor care încadrează în muncă persoane din aceste categorii de persoane, iar prin aceste proiecte venim atât în sprijinul mediului de afaceri, cât și în cel al șomerilor”, a menționat ministrul.

Articolul ANOFM implementează două noi proiecte destinate încadrării în muncă a șomerilor apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat, miercuri, 7 septembrie 2022, că a lansat în consultare publică ghiduri pentru trei apeluri cu o alocare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile.

,,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru trei apeluri de proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), care sunt menite să sprijine accesul pe piața muncii pentru anumite categorii vulnerabile”, se arată într-un comunicat transmis de MIPE.

Potrivit sursei citate, apelurile au următoarele obiective: sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază și integrarea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii.

„Nu este o noutate că România se confruntă cu mari provocări pe piața muncii în ceea ce privește atât ocuparea, cât și combaterea sărăciei. Pregătim apeluri de proiecte care vor reprezenta o sursă importantă de investiții în acest sens. Mai concret, ele vor ajuta românii să își găsească un loc de muncă, va sprijini perpetuarea meseriilor de bază și va susține perfecționarea serviciilor sociale și a instituțiilor de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită tineretului, minorităților și populației rurale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Unul dintre apelurile de proiecte vizează „Îmbunătăţirea nivelului de competenţe profesionale şi creşterea gradului de ocupare a şomerilor şi persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieţei muncii” şi dispune de o alocare financiară de 60 de milioane de euro, cu o valoare maximă a proiectului de un milion de euro.

Calendarul acestui apel de proiecte a fost aprobat miercuri, 7 septembrie, în ședința de Guvern. Apelul va fi lansat în data de 20 septembrie, cererile urmând a fi depuse între 20 septembrie și 20 octombrie, iar contractarea proiectelor fiind programată pentru perioada 5 – 30 decembrie.

Grupul țintă cuprinde aproximativ 6.000 de beneficiari, șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Potrivit MIPE, programele de formare țin cont de nevoile pieței muncii și vizează derularea de programe de formare necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

În cadrul acestor proiecte, sunt eligibile activităţi precum servicii de informare şi consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale.

Pot solicita finanţare furnizorii acreditaţi de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, furnizorii autorizaţi de formare profesională, centrele autorizate de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, universităţile, camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi patronale, asociaţiile şi fundaţiile.

„Angajatorii care angajează persoane din grupul ţintă se pot adresa structurilor teritoriale ale ANOFM pentru a beneficia de subvenţiile acordate conform art. 85 Legea 76/2002, respectiv: angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni”, se mai arată în comunicat.

Conform MIPE, principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata șomajului în rândul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează vreo formă de educație (NEETs) sunt: nivelul scăzut de educație și pregătire a tinerilor la momentul tranziției spre piața muncii, neconcordanța dintre calificările tinerilor și abilitățile cerute de angajatori, impactul încă redus al schemelor de ucenicie şi al stagiilor profesionale, așteptările ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă (salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitată de locuri de muncă.

Un alt set de măsuri stabileşte implementarea unor ,,Măsuri pentru tinerii NEET II – Subvenţionarea locurilor de muncă” şi beneficiază de o alocare de 7 milioane de euro. Proiectele se adresează tinerilor NEETs absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistraţi şi profilaţi de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural şi pe cei aparţinând minorităţii rome.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare tânăr NEET absolvent, o sumă în cuantumul precizat de art. 80 din Legea nr. 76/2002, informează MIPE.

Cel de-al treilea apel de proiecte vizează ,,Stimularea mobilităţii şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri şi persoane inactive, persoane de etnie romă, persoane din mediul rural” din regiunile mai puţin dezvoltate. El va finanţa măsuri de ocupare, stimularea angajatorilor, prin acordarea de stimulente financiare (subvenţii), pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, sprijinirea persoanelor care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune să se adapteze la noul lor mediu, prin acordarea de prime de mobilitate (de instalare şi încadrare) şi de activare.

Finanţarea pentru acest tip de proiecte este de 50 milioane de euro.

Grupul ţintă pentru acest proiect cuprinde: şomeri şi persoane inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie; cetăţeni români aparţinând minorităţii rome; persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă.

Acest apel finanţează următoarele tipuri de acţiuni: subvenţionarea locurilor de muncă (acordarea subvenţiilor angajatorilor care angajează persoane din grupul ţintă) – activitate obligatorie şi relevantă și monitorizarea obligaţiilor asumate de angajator şi/sau persoanele din grupul ţintă, ca urmare a intervenţiei şi a sprijinului primit – activitate obligatorie şi relevantă. 

Articolul MIPE anunță apeluri de proiecte în valoare de 117 milioane de euro, menite să sprijine accesul pe piața muncii pentru anumite categorii vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

CursDeGuvernare a organizat, marți, 15 iunie 2021, între orele 15.00 – 17.30, conferința online ,,Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor”.

Lansate în 2013, Conferințele CursDeGuvernare se bazează pe temele puternice, puse pe agenda actorilor publici de redacția CursDeGuvernare, și pe abordarea lor în profunzime. În cadrul Conferințelor, sunt aduși  la masa dezbaterilor decidenții momentului din domeniul public, lideri ai industriilor și cei mai influenți experți din domeniile esențiale ale societății: economie și finanțe, capital autohton, capital unam, digitalizare și tehnologizare a societății, educație, sănătate, politică externă, agricultură, energie și mediu.

Evenimentul s-a axat pe găsirea modalităților de trecere de la digitalizarea basic la nivelul următor: cel al administrației digitalizate și al ecosistemului digital funcțional. Autorități și agenții oficiale implicate în desenarea și implementarea strategiei au dezbătut alături de companii de top din domeniul digital planurile de adecvare la viitor. Printre vorbitori s-au numărat: Ciprian Sergiu Teleman, ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), Dan Cîmpean, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și alții.

,,Suntem înaintea unui șantier foarte important pentru România, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația din România. Un șantier important, pentru că la finalul lui spațiul digital românesc va arăta cu totul și cu totul diferit, în sens bun. Vă prezint patru convingeri limitative pentru planurile pe care le avem în continuare: gândirea teritorială, adică nevoia, dorința de a avea lucrul tău, care a dus la acest spațiu insular pe care îl reprezintă mediul digital din România; reactivitatea, anume căutarea de soluții atunci când nevoia devine acută și nu gândirea proactivă care ar duce la conceperea unor soluții în tihnă, punând accent pe calitatea experienței utilizatorului, lucru care se obține prin consultarea celor care vor fi beneficiarii acelor aplicații; competitivitatea, și anume dorința de a avea ceva mai bun. Această convingere limitativă generează costuri foarte mari pentru administrație or acest lucru ar trebui înlocuit cu colaborativitatea, cu înțelegerea faptului că digitalizarea este un subiect transversal care privește întreaga societate, nu doar administrația, și atunci în conceperea arhitecturii trebuie implicați toți actorii afectați; opacitatea instituțională, modul în care administrația și-a conservat datele pe care le-a obținut în timp din interacțiunea cu cetățenii, mediul de afaceri sau alte categorii de date pe care le deține și care, o parte dintre ele, ar trebui să se întoarcă către societate, către terți, către diverse entități care din analiza lor să genereze politici publice mult mai coerente, bazate pe date și să ajungem să avem o guvernare bazată pe date”, a declarat ministrul cercetării inovării și digitalizării, Ciprian Sergiu Teleman.

Ministrul Ciprian Sergiu Teleman a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este în etapa de detaliere a costurilor cu echipe de experți de la Comisia Europeană, etapă care va fi încheiată în câteva luni, și apoi vor avea un acord final pe cele patru axe pe care ministerul le coordonează în privința digitalizării.

,,Între timp nu stăm degeaba, pentru că unele lucruri nu depind de banii din PNRR, cum ar fi îmbunătățirea și completarea legislației care să ne ajute să avem un spațiu digital corespunzător și, de asemenea, unele proiecte care sunt de mult așteptate. Există o echipă interinstituțională care lucrează la proiectul e-facturare. Sunt mulțumit de modul în care avansăm și promisiunea este că începând cu ianuarie 2022 România va avea un sistem de facturare electronică, funcțional cel puțin pe axa business-to-business”, a adăugat el.

Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), a explicat că Guvernul, prin ADR și SGG, a adoptat politica publică de e-guvernare, care vine la pachet cu foaia de parcurs a transformării digitale a administrației în următorii 10 ani.

,,Am lucrat împreună cu instituțiile ale căror proiecte sunt prinse în această strategie, și România nu mai are nicio scuză dacă nu va performa în acest domeniu. Avem toate instrumentele, foarte important – avem și programe de finanțare europene care ne ajută să investim în acest proces de digitalizare. Avem obiective clare. ADR împreună cu SGG, sub înaltul patronaj al prim-ministrului, a înființat Comitetul Național de digitalizare și debirocratizare, care va inventaria toate serviciile publice din România și actele normative care guvernează aceste servicii. (…) Ca proiecte din strategia de dezvoltare digitală: un proiect fundamental este platforma software pentru identificare digitală, PSCID, care va oferi mecanisme sigure de identificare. Apoi,  Punctul de contact unic, prin intermediul căruia cetățenii vor interacționa cu autoritățile centrale și, ulterior, cu cele locale. Important este și proiectul MAI care va prinde viață începând cu 2 august: cartea electronică de identitate. Alte proiecte importante sunt cele în colaborare cu cu CNAS: dosarul electronic al pacientului și proiectul ATI, de monitorizare a paturilor din ATI”, a spus Octavian Oprea.

Potrivit sursei citate, alt proiect important este HUB de servicii la Ministerul Muncii, unul dintre cei mai mari depozitari de date din România, date cu care vor putea stabili politici publice în domeniul ocupării. Este vorba despre proiecte care vor revoluționa interacțiunea instituțiilor statului, dar și a statului cu cetățenii.

Octavian Oprea consideră că toate aceste proiecte au un obiectiv principal, acela de recăpătare a încrederii oamenilor în instituțiile publice, iar asta nu se poate face decât prin transparență, cum se întâmplă în orice țară civilizată.

Articolul Conferința online ,,Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor” apare prima dată în Jurnal Social.

Există oameni care fac România mai bună prin implicare și dorința de a ajuta și a face bine. Există creatori de oportunități pentru oamenii defavorizați, care au ca numitor comun iubirea pentru semeni. Un astfel de om este Dan Patzelt, membru fondator al Asociației pentru Dezvoltare Urbană. Dan Patzelt a absolvit UNATC și a lucrat ca director de imagine la Pro TV.  Dincolo de activitățile profesionale, el este preocupat să caute soluții la problemele persoanelor din jur. Alături de alți oameni cu inimă mare, Dan Patzelt inițiază proiecte sociale pentru persoanele cu dizabilități, dorind să creeze un viitor mai bun. Povestea sa este o sursă de inspirație, care merită spusă. Așadar, i-am luat un interviu pentru a afla mai multe despre acțiunile sale menite să mobilizeze și să schimbe comunități.

Lavinia Elena Niculicea: Ce te-a determinat să inițiezi proiecte sociale, cum ar fi proiectul ,,Imagini tactile”?

Dan Patzelt: Am crezut mereu că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Așa că, în urmă cu 13 ani, am pornit în călătoria numită Asociația pentru Dezvoltare Urbană, ONG-ul care a inițiat „Imagini Tactile”.

Când tatăl meu a început să-și piardă vederea, am devenit tot mai preocupat de lumea nevăzătorilor. Am accesibilizat muzee și am organizat expoziții tactile. „Imagini Tactile” s-a născut în urma acestor expoziții, unde am devenit tot mai conștient de dependența pe care persoanele cu deficiențe de vedere o au dacă vor să studieze imagini. De faptul că dacă nu există un specialist lângă ei, care să le ghideze mâna pe un desen reliefat, ei nu pot afla cum arată obiectele pe care nu pot pune mâna în realitate. 

Așa că am hotărât să mă folosesc de tehnologie, ca să creez un asistent personal care să-i ajute pe nevăzători să exploreze planșe tactile – desene simplificate și reliefate – de unii singuri, unde vor și cât vor. 

Lavinia Elena Niculicea: Spune-ne mai multe despre acest proiect. În ce constă el? Cum îi ajută pe cei care au deficiențe de vedere sau sunt nevăzători?

Dan Patzelt: Imaginile tactile sunt planșe tactile care vorbesc cu nevăzătorii prin intermediul unei aplicații de mobil. Practic, aplicația identifică poziția degetului pe desen și oferă simultan descrieri audio. Exact ca un specialist. 

În platforma de e-learning Imagini Tactile există 800 astfel de planșe cu descrieri multilingve, pe care oricine le poate descărca gratuit. Mai mult decât atât, profesorii și părinții pot adăuga descrieri planșelor proprii și pot crea desene noi, chiar dacă nu au abilități artistice. 

În acest fel, proiectul rezolvă două mari probleme educaționale – lipsa materialelor personalizate, atât de necesare persoanelor cu dizabilități, și lipsa specialistului. Acum avem în plină dezvoltare și o imprimantă tactilă DIY, pe care oricine o va putea confecționa acasă, pentru a reliefa o cantitate mare de planșe la preț redus. Această infrastructură permite profesorilor să predea remote, iar elevilor să continue studiul imaginilor acasă. 

Accesul facil la educație va duce după sine acces la joburi și comunități noi. Acces la un stil de viață mai bun. 

Lavinia Elena Niculicea: Cum este perceput acest proiect de publicul larg?

Dan Patzelt: Cred că misiunea noastră este, în primul rând, aceea de a face oamenii conștienți în legătură cu problemele nevăzătorilor. Aceștia sunt o parte „nevăzută” a societății pentru publicul larg. 

Punctual, am fost în școli speciale, am vorbit cu elevi nevăzători, dar și cu profesorii lor, și cu toții sunt entuziasmați de idee. Acum încercăm să ajungem la cât mai mulți specialiști din întreaga lume pentru a obține feedback și a îmbunătăți soluția. 

Lavinia Elena Niculicea: Cu ce bariere se confruntă persoanele nevăzătoare în România?       

Dan Patzelt: Să privim situația din perspectivă educațională. Deși nevăzătorii pot citi independent de aproximativ 200 de ani, pentru studiul imaginilor au nevoie, pe lângă materiale costisitoare, și de un specialist care să le ghideze mâna, să le contextualize fiecare parte a desenului. Și aici intervenim noi. 

Pentru a putea rupe barierele de orientare și mobilitate, dar și pentru educație sau entertainment, nevăzătorii folosesc foarte mult telefonul mobil. Paradoxal, sunt dependenți de el pentru a se putea descurca independent. De aceea, am și lansat o petiție către Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru a solicita decontul smartphone-urilor pentru ajutorul persoanelor cu dizabilități vizuale.

Lavinia Elena Niculicea: Cum a afectat pandemia COVID-19 activitatea ta? Care sunt provocările cu care te confrunți în această perioada și cum le abordezi?

Dan Patzelt: Fiindcă este un proiect online, Tactile Images și-a continuat parcursul chiar și în pandemie. Mai mult decât atât, am folosit contextul izolării ca un imbold. Când am văzut că toți copiii nevăzători vor fi izolați de profesorii lor, am realizat că e mai important ca oricând ca ei să aibă acasă propriul specialist. Așa că am lansat platforma de e-learning. 

Acum, când toate companiile sunt axate pe adaptare și restructurare internă, cea mai mare provocare este aceea de a găsi parteneri sau finanțatori. Dar eu îmi păstrez vie credința că oamenii își doresc să ajute și poate că pandemia a trezit și ea o astfel de reacție, de nevoie de unitate. 

Lavinia Elena Niculicea: Care este sursa ta de motivatie și ce te ajută să mergi mai departe?

Dan Patzelt: Am învățat că nimic nu se schimbă peste noapte. Știu că dacă îmi doresc ca nevăzătorii din întreaga lume să aibă acces la studiu independent, trebuie să am răbdare și să lupt. Asta ca să nu spun că sunt încăpățânat din fire. 

Lavinia Elena Niculicea: Ce activități sau proiecte aveți pentru viitor și de ce aveți nevoie?

Dan Patzelt: Acum că platforma de e-learning a fost lansată, dorința noastră este să ajungem la cât mai mulți profesori, părinți, persoane cu deficiențe de vedere. Doar așa vom reuși să facem o schimbare vizibilă în societate, să avem impact. 

Deocamdată, aplicația asistent este disponibilă doar pentru iOS, dar majoritatea persoanelor cu deficiențe de vedere au Android, deoarece este varianta accesibilă. De aceea, pasul următor ar fi să realizăm varianta pentru Android, însă pentru aceasta avem nevoie de sprijin, donații, finanțări. Oricine își dorește să ajute persoanele cu deficiențe de vedere, o poate face aici. 

Chiar zilele trecute m-a contactat reprezentanta unui ONG din Turcia, întrebându-mă dacă planșele din bibliotecă pot fi folosite și acolo. De aceea, am avea nevoie de voluntari care să traducă descrierile – în principal, în engleză, fiind limbă de circulație internațională. Tot de voluntari am avea nevoie și pentru desenarea de planșe noi. 

Lavinia Elena Niculicea: Care este mesajul tău pentru cititorii publicației Jurnal Social?

Dan Patzelt: Le-aș spune tuturor să se încăpățâneze în a face bine. Societatea are nevoie de oameni hotărâți să își ofere sprijin unii altora, persoane deschise să împărtășească din dorințele și cunoștințele lor pentru a trăi într-o comunitate unită, o comunitate fără bariere. 

Articolul Dan Patzelt: Schimbarea începe cu fiecare dintre noi apare prima dată în Jurnal Social.