Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 16 septembrie 2021, decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 7 septembrie, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că va fi aplicată începând cu data de 1 noiembrie 2021.

Proiectul de Lege promulgat stabilește că persoanele cu venituri mici pot primi mai multe ajutoare bănești, printre care ajutorul pentru încălzire, pe parcursul sezonului rece, și ajutorul suplimentar pentru consumul de energie, care se va acorda pe toată perioada anului.

„Legea va avea două componente. Una, de subvenție la factură, în funcție de consumul de energie pe care și-l asumă consumatorul, se va face diferit, în funcție de prețul de referință pentru diferitele tipuri de energie – energie electrică, termică, gaz sau combustibil solid. În același timp, va exista un supliment, care se va acorda pe toată perioada în care consumatorul accesează surse de energie”, a explicat Ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Potrivit Legii, persoanele cu venituri de până la 1.386 lei pe membru de familie şi de 2.053 lei pentru persoanele singure vor putea să ceară ajutor de la stat pentru  încălzire.

În momentul de față, se acordă ajutorul de încălzire pentru familiile şi persoanele singure ale căror venituri sunt de până la 800 lei pe membru de familie şi 1.082 lei pentru persoanele singure, aşa cum prevede OUG 208/2020.

În plus, au fost adoptate amendamente şi cu privire la valoarea de referinţă (nivelul maxim al ajutorului pentru încălzirea locuinței aferent unei luni) în funcţie de sistemul de încălzire utilizat. Dacă în textul iniţial se ofereau 250 lei pe lună pentru gaze naturale, 500 de lei pe lună pentru energie electrică şi 160 lei pe lună pentru combustibili solizi sau petrolieri, un amendament adoptat majorează sumele la 375 lei, 650 de lei, respectiv 320 lei.

Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

• în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;
• în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;
• în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;
• în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;
• în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;
• în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;
• în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;
• în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;
• în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;
• în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;
• în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

Ajutorul pentru încălzire se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat, documente ce trebuie depuse, individual sau prin asociaţiile de proprietari/ locatari, la primăria din localitate, de regulă, până la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Cei care au venituri lunare mai mici de 1.386 lei/membru din familie sau 2.053 lei/persoană singură vor putea beneficia de un supliment financiar, acordat pe tot timpul anului, pe lângă ajutorul pentru căldură, în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate: (a) 30 lei pentru consumul de energie electrică; (b) 20 lei pentru consumul de combustibili solizi şi petrolieri; (c)10 lei pentru consumul de gaze naturale şi energie termică.

În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună. Acest supliment pentru încălzire va fi acordat pe tot parcursul anului, nu doar în perioada noiembrie – martie, așa cum se-ntâmplă în cazul ajutorului acordat pentru încălzire.

Potrivit Legii 226/2021, consumator vulnerabil este considerată persoana singură sau familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.

Consumatorii vulnerabili din motive de sănătate sunt persoanele care fie necesită aparate electrice pentru menținerea în viață sau menținerea stării de sănătate, fie au probleme de sănătate care împiedică sau restricționează mobilitatea și/sau deplasarea.

„Pentru un pensionar cu o pensie minimă în momentul de față, dacă pentru sezonul rece, sprijinul la factura de energie era de aproximativ 100 de lei, acum, pe noua lege a consumatorului vulnerabil, sprijinul va fi de aproximativ 600 de lei în perioada sezonului rece plus extrasezon, prin cele două tipuri de sprijin: subvenție și supliment”, a mai precizat Raluca Turcan.

Articolul Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, promulgată apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 2 aprilie 2021, decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă. 

Conform legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de lucru a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă în caz de stare de urgență, alertă sau asediu, dar numai cu acordul scris al salariaților, salariile scăzând cu 25% în perioada respectivă.

„Prin derogare de la prevederile art.112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…), în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinată de instituirea stării de urgenţă/ alertă/ asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/ alertă/ asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/ alertă/ asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă”, prevede legea.

Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii martie de Parlament. Se așteaptă ca, prin implementarea legii cunoscute drept ,,Kurzarbeit”, să se aducă o gură de oxigen extrem de importantă în economie, cu beneficii importante sociale.

Aplicarea modelului nemțesc ,,Kurzarbeit” oferă angajatorilor  a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID -19, posibilitatea de a reduce timpul de muncă al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri.

Printre statele membre UE care au implementat modelul Kurzarbeit, ce oferă măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă, se numără Germania, Austria, Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

Concret, angajatorii aflați în condiții excepționale pot reduce timpul de lucru al angajaților cu până la 80%, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul  pentru program de muncă redus. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

,,Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru”, menționează legea.

Pentru a beneficia de acest ajutor, un angajator trebuie să îndeplinească două condiții:  să își fi diminuat cifra de afaceri cu 10% și să poată aplica măsuri pentru minimum 10% din totalul de angajați.

În plus, pe perioada de aplicare a acestei facilități sunt prevăzute unele restricții. Prin urmare, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective.

Multe companii așteaptă aceste măsuri de sprijin, începând cu cele afectate grav de criză – din industria ospitalității, a evenimentelor sau din domeniul culturii.

În vederea decontării indemnizaţiei, angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente:

• copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii;
• declaraţie pe propria răspundere a angajatorului;
• copia acordului încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților;
• lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţie.

Articolul A fost promulgată legea Kurzarbeit, prin care timpul de muncă al salariaților poate fi redus cu până la 80%, ca alternativă la concediere apare prima dată în Jurnal Social.