O propunere legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav a primit marți, 1 octombrie, vot favorabil în Senat, astfel că aceste categorii ar putea primi salariul minim brut pe țară.

Prezenta propunere legislativă vizează modificarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care prevede majorarea salariului de bază, de la 2.535 lei la 3.500 lei.

Iniţiatorii proiectului de lege au fost parlamentarii USR: Ștefan Pălărie, Irineu Darău, Virgil Marius-Bob, din partea Senatului, și Oana Țoiu, Cristian Seidler, Monica-Elena Berescu, din partea Camerei Deputaților.

Conform legislației în vigoare, asistenții personali au fost omişi de la recentele majorări salariale, în ciuda contribuției lor esențiale la îngrijirea şi asistența persoanelor cu handicap grav.

În Legea nr.153/2017, la nr. crt. 45 sunt prevăzuți ,,părintele social, îngrijitorul la domiciliu, asistentul personal, asistentul personal profesionist.

În OUG nr.19/2024 – Anexa nr.II: Unități de asistență socială/Servicii sociale cu sau fără cazare, pct.2 – Salarii de bazã pentru personalul de specialitate din instituțile şi unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică – la pozițiile 45 și 46 se regăsesc următoarele categorii de personal: părintele social, îngrijitorul la domiciliu și asistentul personal profesionist. Prin urmare, asistenții personali au fost omiși de la aceste creșteri salariale.

,,Această omisiune constituie nu doar o neglijare a contribuției lor esențiale la îngrijirea și asistența persoanelor vulnerabile, ci și o formă de discriminare în ceea ce privește recunoașterea valorii și importanța muncii lor. Prin excluderea lor de la aceste creșteri salariale, asistenții personali sunt tratați inechitabil și sunt supuși unei discriminări evidente în comparație cu alte categorii de personal din același domeniu. Această discriminare nu numai că subminează demnitatea și statutul profesional al asistenților personali, dar și afectează negativ calitatea serviciilor de asistență socială oferite comunităților. Astfel, este imperativă adoptarea unei măsuri legislative pentru a remedia această injustiție și pentru a asigura tratament egal și just pentru toți angajații din domeniul asistenței sociale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Prezenta propunere legislativă corectează Ordonanţa de Urgenţă 19/2024, adoptată în urma protestelor angajaţilor din sănătate. Această ordonanţă prevedea creşterea cu 20% a salariilor de bază pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi pentru personalul TESA din unităţile şi centrele de asistenţă socială, începând cu luna decembrie 2023. În mod nejustificat, asistenţii personali au fost excluşi din acest act normativ.

În prezent, în lege, salariile de bază pentru asistenții personali se situează sub nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, în valoare de 2.535 lei. Modificarea propusă consta în majorarea salariului de bază de la 2.535 lei la 3.500 lei.

,,O serie de petiții din partea a peste 1000 de asistenți sociali, cât și a organizațiilor sindicale și neguvernamentale implicate în activități de asistență a persoanelor vulnerabile (Federația Națională Sindicală din Asistență Socială și Protecția Copilului FNS ,,PRO.ASIST”, Asociația Dăruiește și Ajută din Iași, Asociația Casa Theo din Orăștie) susțin eliminarea discriminării salariale realizată prin adoptarea OUG nr. 19/2024. Această susținere masivă evidențiază impactul negativ al deciziei guvernamentale în domeniul asistenței sociale. Autoritățile trebuie să ia în considerare preocupările exprimate în petițiile și demersurile acestor grupuri, recunoscând necesitatea și urgența corectării acestei discriminări salariale. Revizuirea legislației în conformitate cu aceste cerințe este esențială pentru a asigura respectarea drepturilor și a demnității angajațiilor din domeniul asistenței sociale și pentru a menţine integritatea și eficacitatea sistemului de îngrijire și asistență socială în ansamblul său”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a subliniat că în România sunt peste 90.000 de persoane cu dizabilităţi grave care au nevoie de asistenţi personali, a căror muncă nu se opreşte după opt ore şi care trebuie să beneficieze de aceleaşi creşteri salariale ca asistenţii profesionişti.

„Am transformat un vot negativ de comisie într-un vot unanim favorabil pentru o lege de corecţie a legii unice a salarizării. Prin această nouă lege se elimină o inechitate groaznică, condamnarea la sărăcie şi suferinţă a asistenţilor personali care au grijă acasă de copii sau vârstnici cu dizabilităţi şi care astăzi au un nivel de salarizare aflat sub pragul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Prin votul aproape unanim al Senatului, această inechitate semnalizată de petiţii semnate de mii de asistenţi sociali, dar şi de Avocatul Poporului a fost eliminată. Legea merge mai departe în Camera Deputaţilor de unde ne dorim sa fie adoptată cât mai repede, încheind definitiv un mic efort al parlamentarilor, dar o mare suferinţă a celor afectaţi”,  a declarat senatorul Ştefan Pălărie.

Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, „această măsură reprezintă un pas esenţial pentru recunoaşterea şi recompensarea muncii asistenţilor personali, care joacă un rol vital în susţinerea persoanelor cu dizabilităţi şi în oferirea unui sprijin de calitate acestora. Egalizarea veniturilor între asistenţii personali şi cei profesionişti corectează o nedreptate majoră şi asigură condiţii echitabile pentru toţi lucrătorii din domeniul asistenţei sociale, mai ales că majoritatea asistenţilor personali sunt de cele mai multe ori membri ai familiei, care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână”.

Pentru prezentul proiect de lege, au votat 95 de senatori, cinci au votat împotrivă și unul s-a abținut. Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa merge acum pentru dezbateri și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.

Articolul Propunerea legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav, adoptată de Senat apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 6 septembrie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care introduce un card european pentru dizabilitate standardizat și îmbunătățește actualul card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Ambele carduri vor fi recunoscute pe întreg teritoriul UE, anunță Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceste carduri vor facilita accesul la diverse servicii publice și private pentru persoanele cu dizabilități. 

,,Propunerea va facilita accesul la dreptul persoanelor cu dizabilități la libera circulație, garantând că aceste persoane pot avea acces, în condiții de egalitate, la condiții speciale, la tratament preferențial și la drepturi de parcare atunci când vizitează un alt stat membru”, se arată în comunicat.

Propunerea de directivă de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități a fost anunțată în Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030. 

Această inițiativă se bazează pe rezultatele proiectului-pilot al UE privind cardul european pentru dizabilitate, desfășurat în Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia, între 2016 și 2018. În plus, ea integrează informații rezultate în urma unei consultări publice recente, care a adunat peste 3 300 de răspunsuri, dintre care 78 % de la persoanele cu dizabilități.

Forumul European al Dizabilității (EDF) consideră propunerea Comisiei Europene de a înființa un card european pentru dizabilitate o îmbunătățire reală a liberei circulații pentru persoanele cu handicap.

,,Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități salută călduros această inițiativă – o prezentată pentru prima dată de noi acum mai bine de 10 ani. Apreciem, de asemenea, implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap în faza pilot și în elaborarea acestei propuneri”, au transmis reprezentanții EDF.

Cardul european pentru dizabilitate

Cardul va servi ca un document de recunoaștere a dizabilității în toată UE și va permite accesul egal la condiții speciale și tratament preferențial în diferite servicii publice și private, inclusiv transport, evenimente culturale, muzee, centre de agrement și parcuri de distracții. Acest card va fi emis de autoritățile competente naționale și va completa cardurile sau certificatele naționale existente.

Îmbunătățirea cardului european de parcare

Pentru multe persoane cu dizabilități, transportul cu mașina personală rămâne cea mai bună sau singura posibilitate de a călători și de a se deplasa în mod independent. Îmbunătățirile propuse pentru actualul card european de parcare vor permite persoanelor cu handicap să aibă acces la aceleași drepturi de parcare disponibile în alt stat membru. Acesta va avea un format standardizat care va înlocui cardurile naționale de parcare pentru persoanele cu dizabilități și va fi recunoscut în întreaga UE, informează Comisia Europeană.

Conform sursei citate, pentru a asigura accesibilitatea acestor carduri, statele membre vor trebui să furnizeze carduri în format fizic și digital, să ofere informații despre condițiile de eliberare și retragere a cardurilor în formate accesibile și să se asigure că prestatorii de servicii oferă informații privind condițiile speciale și tratamentul preferențial pentru persoanele cu dizabilități în formate accesibile.

Reprezentanții EDF și-au exprimat bucuria pentru faptul că propunerea extinde domeniul de aplicare al cardului în conformitate cu cererile mișcării persoanelor cu dizabilități, subliniind că apreciază în mod deosebit ,,interpretarea corectă, potrivit căreia persoanele care nu sunt cetățeni UE și care vizitează o altă țară vor beneficia de aceleași avantaje ca și locuitorii respectivei țări, în cadrul unei game largi de servicii, inclusiv reduceri pentru transport sau reduceri comerciale”.

,,De asemenea, am remarcat în mod pozitiv faptul că, pe lângă cardul european pentru diabilitate, propunerea Comisiei consolidează legislația actuală a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, transformând-o dintr-o recomandare într-o directivă, asigurând o viață mai ușoară și mai puțină anxietate pentru numeroase persoane cu handicap.

Pe de altă parte, ne îngrijorează faptul că propunerea UE privind cardul pentru dizabilitate a luat forma unei directive și nu a unui regulament. Un regulament, fiind pe deplin obligatoriu pentru statele membre, ar fi dus la o punere în aplicare mai coerentă și mai eficientă a cardului”, au precizat reprezentanții EDF.

EDF reamintește, de asemenea, că această propunere este insuficientă pentru a asigura pe deplin faptul că persoanele cu dizabiltăți pot trăi și munci într-o altă țară a UE, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, deoarece exclude unele dintre principalele lor solicitări, și anume:

• Recunoașterea egală a beneficiilor pentru persoanele care utilizează programele de mobilitate ale UE, cum ar fi Erasmus+. Acest lucru înseamnă că studenții care studiază în străinătate câteva luni ar trebui să aibă dreptul la aceeași asistență și sprijin ca și studenții naționali. În plus, universitățile ar trebui să recunoască statutul de persoană cu handicap și să ofere același nivel de sprijin studenților cu dizabilități care beneficiază de un schimb Erasmus +.
• Să faciliteze tranziția în cazul în care se mută în alt stat membru al UE pentru a munci, permițând accesul temporar la indemnizațiile de handicap în statul membru în cauză, în timp ce se trece printr-un proces de ,,reevaluare”.

În cele din urmă, Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități constată că trebuie luate mai multe măsuri concrete pentru a aborda lipsa de accesibilitate, aceasta fiind o problemă larg răspândită: ,,Numai dacă vom avea deplina accesibilitate a transportului, a mediului construit, a tehnologiilor digitale și a altor bunuri și servicii, libertatea de circulație va deveni o realitate pentru persoanele cu dizabilități din UE.”

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului European al Dizabilității, a subliniat importanța acestei propuneri, dar și neajunsurile liberei circulații a persoanelor cu dizabilități.

,,Deși recunoaștem că acest card reprezintă un pas important, solicităm Parlamentului European să consolideze cardul, astfel încât acesta să fie un instrument care să faciliteze drepturile noastre de a trăi și de a munci oriunde în UE – așa cum este și în cazul celorlalți cetățeni. Faptul că trebuie să vă fie ,,reevaluat” handicapul atunci când vă mutați în străinătate reprezintă o povară nejustificată pentru persoanele cu dizabilități – ca să nu mai vorbim de faptul că este un afront adus demnității noastre. Dizabilitatea noastră nu dispare atunci când trecem granițele”, a declarat Yannis Vardakastanis.

Propunerea prevede că, după adoptare, statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune dispozițiile directivei în legislația națională.

În prezent, în România, persoanele cu dizabilități sau reprezentanții legali ai acestora pot beneficia, la cerere, de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare, eliberat de autoritățile publice locale. De asemenea, mașina care transportă o persoană cu dizabilități posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită, chiar dacă nu aparține acesteia.

Mai multe detalii despre acest card aici: https://jurnal-social.ro/a-fost-publicat-ordinul-privind-implementarea-formatului-unic-al-cardului-legitimatie-de-parcare-pentru-persoanele-cu-handicap/

Articolul Comisia Europeană propune introducerea unui card european pentru dizabilitate standardizat și îmbunătățirea actualului card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia anual de şase tichete valorice pentru terapie bazată pe sport, acordate la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, potrivit unei propuneri legislative adoptate în unanimitate, marți, 6 septembrie 2022, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Așadar, în vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la șase tichete de valoare anual pentru terapia bazată pe sport, în funcţie de diagnosticul principal şi de fiecare dizabilitate.

Inițiatorii precizează că acest lucru este necesar pentru operaționalizarea unei prevederi deja existente în această Lege a drepturilor persoanelor cu handicap, respectiv cea care obligă autoritățile publice să dezvolte programe care să includă și să recunoască sportul ca mijloc de recuperare.

Contravaloarea tichetelor se stabileşte şi se actualizează anual prin Hotărâre a Guvernului şi se suportă integral din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin Casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana cu dizbilități.

,,Tichetele se acordă la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap, conform Metodologiei de acordare, utilizare şi decontare a tichetelor aprobată, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se arată în actul normativ.

Prevederile propunerii legislative ar urma să intre în vigoare din 2023.

Potrivit Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în anul 2021, numărul total al persoanelor cu dizabilități era de 856.069 persoane cu dizabilități în România. Dintre acestea, 98,04% se aflau în îngrijirea familiei, iar 1,96% (16.756 persoane) sunt instituționalizate. La sfârșitul anului trecut, a mai fost inițiat un proiect de lege, prin care aceste persoane să aibă mai multe beneficii din partea statului.

Printre măsurile propuse atunci de parlamentari se număra majorarea cuantumului indemnizației lunare la nivelul de 100% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) pentru adulții cu dizabilitate gravă și 75% pentru cei cu dizabilitate accentuată. În plus, era introdusă indemnizația de handicap pentru adulții cu dizabilitate medie, la nivelul de 50% din ISR.

Articolul Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia anual de şase tichete valorice pentru terapie bazată pe sport apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri,  3 februarie 2021, propunerea legislativă care prevede ca persoanele cu handicap grav să fie reevaluate periodic la domiciliu, fără a se mai deplasa la comisia de evaluare, așa cum stipula legea până acum.

S-au înregistrat 280 de voturi ,,pentru” şi o abţinere.

Deputata PNL Mara Calista, una dintre susținătoarele proiectului, a precizat că evaluarea se va face la domiciliul bolnavului, la cererea acestuia sau a reprezentantului legal. Comisia de evaluare se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi informare a acesteia cu privire la data şi ora efectuării evaluării periodice.

,,Nu de puține ori am văzut şi ştim situaţii în care persoane cu dizabilități încadrate în grad de handicap accentuat sau grav au fost puse pe drumuri, au fost aduse cu tărgile, personal, numai să se reînnoiască acele certificate care nu erau acordate cu titlu definitiv. Este vorba doar despre posibilitatea pentru acele persoane care sunt încadrate în grad accentuat sau grav să poată fi evaluate la domiciliu de către comisia de evaluare, pe baza unei programări anterioare, pentru a nu mai pune aceste persoane și așa greu încercate în niște situații și mai sensibile”, a declarat Mara Calista.

Sursa citată a adaugat că, alături de colegii de la Comisia de Muncă, a adoptat această inițiativă pentru completarea art.87 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pentru care le mulțumește colegilor deputați care au votat pentru adoptarea ei.

„Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap a creat un cadru legal destul de adecvat pentru protecţia şi sprijinul persoanelor aflate în dificultate şi în risc real de excluziune socială. Chiar dacă în decursul timpului legea a suferit numeroase modificări şi completări, aceasta a menținut unele prevederi care nu sunt în spiritul protecției şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap accentuat şi grav.

De pildă, chiar dacă legea distinge între mai multe tipuri de handicap, în funcţie de complexitatea acestora şi de afectarea persoanelor după cum urmează uşor, mediu, accentuat și grav”, legea nu prevede, în mod corespunzător, un tratament de protecție a persoanelor încadrate în grad de handicap accentuat şi grav, atunci când vine vorba despre reevaluările periodice. (…) Legiuitorul a pierdut din vedere faptul că persoanele cu handicap accentuat şi grav se pot deplasa cu greutate sau nu se pot deplasa la reevaluările periodice, tocmai pentru că suferă de un handicap accentuat sau grav! Art. 87 intră în contradicţiei chiar cu prevederile art. 6 unde se stipulează clar că „evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.” Ori, acest articol a fost interpretat doar în sensul că prin persoane nedeplasabile se înţeleg persoanele cu handicap locomotor, excluzându-se persoanele cu alte tipuri de handicap grav sau accentuat care intră tot în categoria „nedeplasabil: handicap psihic, handicap de vedere etc.”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit expunerii de motive menționate mai sus, în imposibilitatea deplasării persoanei cu handicap accentuat sau grav, aceasta poate pierde drepturile conferite prin aceeaşi lege. Mai mult, din punct de vedere birocratic, comisiile de evaluare sunt suprasolicitate cu mii de dosare de handicap, în cea mai mare parte uşor si mediu, ceea ce obligă persoanele cu cu handicap accentuat sau grav să aştepte și zile întregi la cozile formate la comisiile de evaluare.

Propunerea legislativă, adoptată miercuri, are scopul de a restabili spiritul Legii nr. 448/2006, în care persoanele încadrate în grad de handicap accentuat și grav trebuie tratate în mod corespunzător și protejate.

Deputata UDMR Csép Éva-Andrea a subliniat că este vorba despre o modificare importantă.

,,Din anul 2012 deja s-a modificat legea, şi acele persoane care au handicap ireversibil acelea au o permanență deja pe certificatele acestea, așa că vorbim doar de acele cazuri în care trebuie și necesită gradul de handicap o reevaluare periodică, și aici se deplasează acasă doar pentru cazurile cu handicap grav, restul se duc în fața comisiei, în unitățile sanitare, care sunt la îndemâna contribuabililor”, a explicat Csép Éva-Andrea.

Articolul Persoanele cu handicap accentuat sau grav vor putea fi reevaluate periodic la domiciliu apare prima dată în Jurnal Social.

Joi, 25 noiembrie, de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor, deputata USR Oana Ţoiu a anunțat că, alături de colega sa, deputata Oana Cambera, a depus o propunere legislativă care vizează includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi posibilitatea de acordare a locuinţelor de necesitate. Statisticile sumbre din România arată că se impune suplimentarea măsurilor de protecţie şi sprijin pentru victimele violenţei domestice.

Pandemia COVID-19 a determinat o creștere a numărului de cazuri de violență domestică, acutizându-se nevoia de a găsi soluții suplimentare urgente, pe termen scurt, dar și pe termen lung, pentru oferirea unui spațiu în care victimele să se retragă și, ulterior, să își refacă viața. Comisia Europeană atrage atenția asupra acestui fenomen și recomandă statelor membre să ofere soluții alternative pentru adăposturi.

,,Imaginați-vă că sunt victime care nu au încredere în autorități și nu depun plângere împotriva agresorului din diferite motive, printre care frica. Frica de faptul că oricum vor fi trimise acasă, în mâinile agresorului. Mai mult, din martie 2020, odată cu instituirea stării de urgență, victimele violenței domestice au fost închise în casă alături de abuzatori, fără a li se oferi nicio soluție. (…) Este necesar să căutăm soluții suplimentare alternative pentru cazarea pe termen scurt și lung, iar administrațiile locale trebuie să rămână apropiate de cetățeni și inechitățile sociale. Administrațiile ce dețin locuințe în fondul locativ pot să vină astfel firesc în sprijinul victimelor pentru a le facilita reintegrarea în viața societății”, a afirmat Oana Țoiu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook.

Proiectul USR modifică și completează Legea locuinței nr. 114/1996 în sensul introducerii victimelor violenței domestice în categoria persoanelor care au dreptul să beneficieze de locuință de necesitate, respectiv locuințe sociale. Posibilitatea de a utiliza locuințe de necesitate pe perioada ordinului de protecție va oferi victimelor violenței domestice un sprijin pentru a face demersurile necesare ieșirii din situația de abuz.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, în anul 2019 au fost înregistrate 14.074 de victime ale violenței domestice, în creștere cu 848 față de anul anterior, iar în semestrul I al anului 2020 au fost raportate 2269 de cazuri.

Oana Țoiu precizează că, în perioada 16 martie 2020 și 30 aprilie 2020 au fost efectuate 436 de apeluri către linia telefonică deschisă pentru victimelor violenței domestice, aproape de trei ori mai multe apeluri decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Unul dintre motivele pentru care persoanele vulnerabile aflate în situații de violență domestică ezită să raporteze abuzurile este și faptul că nu au o altă locuință unde se pot muta pentru a-și reface viața. Astfel, găsirea unor soluții de lungă durată este imperativă pentru punerea la dispoziție a unui spațiu în care victimele să poată să-și continue viața și să își (re)dobândească independența prin integrare/reintegrare socio-profesională.

„Acasă trebuie să fie un loc sigur, și victimele violenței domestice au nevoie de un acoperiș asupra capului și de soluții pe termen mediu, pentru că adesea agresorii revin și revin violent. Este ireal că în acest moment victimele violenței domestice nu fac parte din lista de potențiali beneficiari pentru locuințele sociale și de necesitate și doar arareori unele administrații locale au decis sa le includă. Reparăm asta și dăm dreptul victimelor să aplice pentru locuințe sociale și locuințe de necesitate. Avem speranța că declarațiile politicienilor pe acest subiect vor fi urmate și de votul și susținerea lor, pentru că până acum mai mult victimele însele și organizațiile non-guvernamentale au găsit soluțiile care au lipsit de la stat„, a mai declarat Oana Țoiu.

Ea a menționat că proiectul de lege, care prevede monitorizarea agresorilor prin brățări electronice, a fost un prim pas făcut spre a învinge teama și că în perioada următoare vor avea loc dezbateri publice, întâlniri cu ONG-uri, instituții abilitate, reprezentanți ai autorităților locale și alți actori interesați pentru a identifica și alte direcții de acțiune în susținerea persoanelor care se află într-un moment dificil al vieții și sprijinirea acestora pentru a fi reintegrate social.

,,Tot astăzi am lansat și o invitație la consultare publică „Locuințe pentru victimele violenței domestice” către toți actorii interesați și cei care ar trebui să fie interesați de această realitate absurdă a României (administrații locale, județene, ONG-uri etc.). Ne propunem să aducem în atenția publicului modificarea actului normativ menționat anterior, să identificăm cele mai bune soluții pentru prevenirea și reintegrarea socială a celor ce trec prin experiențe de violență familială, precum și să identificăm vulnerabilităților sociale și culturale care contribuie la perpetuarea fenomenului”, a transmis Oana Țoiu.

Articolul Potrivit unei propuneri legislative, victimele violenței domestice pot beneficia de locuințe de necesitate apare prima dată în Jurnal Social.

Alocaţia de stat pentru copii o vor primi și tinerii care au împlinit 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului special, până la terminarea acestora, potrivit unei propuneri legislative adoptate luni, 20 septembrie 2021, în unanimitate de plenul Senatului. Totuși, pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie adoptată și de către Camera Deputaților, în calitate de For decizional, promulgată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial.

,,Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani care urmează cursurile învăţământului special gimnazial, liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora”, se arată în prounerea legislativă amintită, care vizează modificarea Legii nr. 61/1993.

Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, obiectivul acestei modificări a Legii nr. 61/1993 este de a sincroniza dreptul la alocație și obligația de a merge la școală pentru cei care urmează o formă de învățământ special. 

,,În continuare, analizând art. 3 lit. c) din Legea 61/1993, se poate observa cum copilul cu handicap cu vârsta între 3 – 18 ani primește o alocație de 600 lei, mai exact, handicapul este justificarea pentru o indemnizație mai mare decât indemnizația copilului fără handicap. Așadar, pentru simetrie de formă, propunem ca alocația elevilor din învățământul special care împlinesc 18 ani și nu au finalizat studiile obligatorii să fie acordată în oglindă cu alocația elevilor din învățământul de masă care împlinesc 18 ani și nu au finalizat studiile obligatorii, plus ajutorul acordat copilului cu handicap, rezultând un cuantum de 600 lei”, se menționează în expunerea de motive.

Astfel, acordarea unei alocații în acest sens va contribui la motivarea acestor tineri de a rămâne în școală cel puțin până la încheierea ciclului liceal, care, în practică, nu are întotdeauna loc la împlinirea vârstei de 18 ani.

„Există un vid legislativ în ceea ce priveşte elevii care împlinesc 18 ani şi sunt înregistraţi în sistemul de învăţământ special. Din cauza acestui vid, aceşti elevi nu primesc alocaţia de stat pentru copii, deşi au legal în continuare obligaţia de a merge la şcoală. Există o vădită discriminare a elevilor majori din învăţământul special, discriminare pe care iniţiativa de faţă o corectează. Ei trebuie încurajaţi şi ajutaţi, nu pedepsiţi”, a precizat senatorul USR PLUS Ştefan Pălărie, unul dintre inițiatorii propunerii legislative.

Senatorul a subliniat faptul că elevii din învăţământul special sunt copii cu grave probleme de sănătate, motiv pentru care ei sunt încadraţi în şcoală mult mai târziu decât cei care nu se confruntă cu astfel de probleme.

„Astfel că, în învăţământul special, există copii care împlinesc 18 ani în clasa a 6-a sau a 7-a sau a 8-a, moment în care nu li se mai acordă deloc alocaţia de stat pentru copii. Totuşi, ei sunt obligaţi să meargă la şcoală în continuare. Acest lucru ne-a fost semnalat de către foarte mulţi părinţi care se află într-o situaţie cât se poate de disperată şi urgentă, având acasă un copil care necesită o îngrijire aparte şi care nu mai beneficiază de un drept conferit tuturor elevilor prin Constituţie”, a mai spus senatorul Ştefan Pălărie.

Așadar, conform proiectului legislativ ce a fost adoptat de Senat, dacă acesta va intra în vigoare, din ianuarie 2022, tinerii care urmează cursurile învățământului special vor beneficia de o alocație de 486 de lei pe lună, până la absolvirea formelor de învățământ cu pricina. Prin urmare, aceștia vor avea o alocație similară cu cea oferită de stat pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și celei acordate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

Puteți consulta propunerea legislativă aici: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=23660.

Articolul Alocaţia de stat se acordă și tinerilor care au împlinit 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului special, au votat senatorii apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 10 martie, s-a votat Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.96 din Legea nr.448/2006 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Propunerea legislativă, inițiată de doamna deputat PNL Claudia Boghicevici, a fost respinsă de către Camera Deputaților, cu 297 de voturi pentru,  un vot contra și o abținere.

Partidul de guvernământ a respins propunerea de accesibilizare, motivul fiind Art.138, alin.5, unde se menționează că ,,fără stabilirea sursei de finanțare” nu poate fi aprobată nicio cheltuială.

,,Semnalăm faptul că propunerea legislativă nu respectă prevederile art.138, alin. (5) din Constituție, potrivit cărora ,,Nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare” și nici pe cele ale art.15, alin.(1) ale Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, acestea pot fi aprobate, dar cu precizarea surselor de acoperire a acestora, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul”, se arată în motivarea deciziei de respingere a propunereii legislative.

Conform Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de UE în 2011, statele se obligă să ia o serie de măsuri, pentru protejarea persoanelor cu handicap, precum creșterea accesibilității: ,,Statele Părți vor lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transport, informație și mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile și sistemele informatice și de comunicații și la alte facilități și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și rurale. Aceste măsuri, care includ identificarea și eliminarea obstacolelor și barierelor față de accesul deplin, trebuie aplicate, printre altele la:

Clădiri, drumuri, mijloace de transport și alte facilități interioare sau exterioare, inclusiv școli, locuințe, unități medicale și locuri de muncă; “

Cu toate acestea, se observă o serie de probleme grave în ce privește creșterea accesibilității. În România, mediul public încă nu este încă accesibil în mare parte persoanelor cu dizabilități. De exemplu, instituții publice importante nu au o rampă de acces în clădire, un lift sau minime facilități de comunicare cu persoanele cu dizabilități.

Deputatul PNL Claudia Boghicevici subliniază că Legea 448/2006 conține prevederi care ar trebui să conducă la implementarea normelor europene privind accesibilizarea mediului public, însă, în practică, aceasta nu se apropie de aceste standarde.

,,A vorbi de integrarea persoanelor cu dizabilități este total lipsit de credibilitate, atât timp cât nu asigurăm nici măcar acele condiții minime de accesibilitate a mediului fizic, astfel încât aceste persoane să nu mai fie dependente de însoțitori.

Necesitatea accesibilizării tuturor instituțiilor, a clădirilor publice, dar și a celorlalte spații publice dintr-o comunitate, este pe departe una din nevoile care trebuie prioritizate la nivelul cheltuielilor publice”, a declarat  Claudia Boghicevici.

Articolul A fost respinsă propunerea legislativă privind accesibilizarea apare prima dată în Jurnal Social.