Măsura reală a unei civilizații nu se vede în PIB sau în graficele de creștere economică, ci în modul în care își tratează cetățenii vulnerabili  – copiii, vârstnicii și bolnavii.

În România, acest etalon moral pare să fi devenit, din nou, o simplă frază de discurs. În locul empatiei și al responsabilității, decidenții au ales economia de hârtie și eficiența birocratică.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilități se tem că vor fi „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma riscă să devină o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități va scădea artificial, iar bugetul statului va „economisi” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori – pot pierde sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În schimb, alocările pentru pensii speciale, subvențiile partidelor politice și salariile din administrația de vârf rămân intacte.

E o formă de cinism instituțional: statul își protejează privilegiile, dar „vindecă” bolnavii prin simpla modificare a unei anexe legislative.

La final de 2025, România are la fel de multe structuri bugetare în subordinea ministerelor pe câte avea la începutul anului – dacă nu și mai multe. Reforma s-a făcut doar în conferințe de presă.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat.

Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Problemele fundamentale ale Ordinului 2300/1457/2025

1. Ignorarea standardelor internaționale

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității¹.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010².

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai ceficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Prin excluderea acestui model, România riscă creșterea costurilor bugetare prin:

• acutizarea patologiilor cronice, cauzată de lipsa sprijinului adecvat;

• creșterea numărului de internări prelungite în spitale, în lipsa unui suport social;

• nevoia de instituționalizare, de zece ori mai costisitoare decât o pensie de invaliditate sau un asistent personal.

Așadar, măsura care pretinde că „economisește” fonduri riscă, în fapt, să genereze costuri mai mari și să agraveze suferința celor afectați.

 2. Încălcarea drepturilor omului

Ordinul nu creează un cadru normativ pentru deinstituționalizare și integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale.

România continuă să ignore hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au sancționat statul pentru condițiile degradante și lipsa alternativelor comunitare oferite persoanelor internate în centre rezidențiale³.

În locul reformei reale a serviciilor, s-a preferat o reducere administrativă a numărului de beneficiari, sub pretextul „eficienței”.

3. Abandonarea celor fără ajutor

Noile criterii riscă să lase mii de persoane care nu se pot îngriji singure fără dreptul la asistent personal  – un sprijin vital, fără de care viața independentă devine imposibilă.

Această decizie afectează nu doar persoanele cu dizabilități, ci și familiile lor, care devin singure responsabile de îngrijirea, tratamentul și supraviețuirea celor dragi, adesea fără resurse și fără sprijin instituțional.

Rezultatul previzibil este creșterea sărăciei, a marginalizării și a numărului de persoane instituționalizate – exact ceea ce România s-a angajat să combată prin strategiile europene și angajamentele asumate în fața Consiliului Europei.

Referinţe

1. World Health Organization. International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF). Disponibil online: https://www.who.int/…/international-classification-of… World Health Organization+1

2. World Health Organization. Classifications and terminologies – ICF. Disponibil online: https://www.who.int/standards/classifications/icf World Health Organization+1

3. Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Monitorul Oficial nr. 792 din 26 noiembrie 2010. Legislatie Just+1

4. Supravegherea executării hotărârilor CEDO. Decizie privind România – reuniunea Comitetului Miniştrilor, 10-12 iunie 2025. JURIDICE.ro, 13 iunie 2025. juridice.ro

5. Studiu „Standarde de cost” – despre obligaţiile internaţionale privind persoanele cu dizabilităţi în România. Centrul de Resurse Juridice, 2024. CRJ

Semnatari:

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA – Președinte Rozalina Lapadatu

Alianța Națională pentru Boli Rare România – ANBRaRo – Președinte Dorica Dan

Consiliului Național al Dizabilității din România – Președinte Daniela Tontsch

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative – APAN – Președinte Eduard Pletea

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC – Președinte Radu Ganescu

Articolul Ne-au ,,vindecat” din pix! apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 10 septembrie 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a organizat o consultare publică pe tema proiectului de modificare a criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aflat în prezent în transparență decizională.

Au fost prezenți, fizic și online reprezentanți ai federațiilor și asociațiilor de profil, părinți și persoane cu dizabilități, care și-au exprimat nemulțumirea și îngrijorarea față de noile criterii.

La consultare a participat doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR).

Exemple prezentate au arătat gravitatea situației:

• O mamă a povestit cum fiul ei, cu sindrom Down, încadrat acum în grad grav cu asistent personal, a fost surprins încercând să își taie un deget. După noile criterii, copilul ar urma să fie încadrat în grad accentuat, pierzând astfel dreptul la îngrijirea de care depinde viața lui.

• O altă mamă a relatat că trebuie să își țină sub cheie produsele de igienă, pentru că fiul ei, lăsat nesupravegheat, ar încerca să le consume ca pe alimente.

Doamna Daniela Tontsch, președinta CNDR, a subliniat că declasificarea unor afecțiuni grave și excluderea altora din criterii, fără servicii alternative de suport, supraveghere și îngrijire, va condamna mii de persoane cu dizabilități la izolare, abuz și marginalizare, expunându-le la pericole reale.

Ea a explicat că România nu are încă suficiente centre de zi, servicii de tip respiro, îngrijire la domiciliu sau suport specializat pentru familii, iar retragerea dreptului la asistent personal nu poate fi considerată o reformă.

„În aceste condiții, retragerea dreptului la asistent personal nu înseamnă reformă, ci abandon social. Solicităm ca proiectul de act normativ să reflecte realitatea de zi cu zi a persoanelor cu dizabilități și să fie construit în jurul nevoilor reale, nu al statisticilor reci”, a declarat Daniela Tontsch.

Doamna Alexandra Zară, președinta ANPDPD, a precizat în repetate rânduri:

– Proiectul de ordin NU prevede chemarea la reevaluare a persoanelor care dețin deja un certificat de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent.

– În prezent, evaluarea persoanelor cu certificat revizuibil se realizează potrivit acelorași prevederi, respectiv ale Ordinului nr. 762/1992/2007.

– În acest moment, proiectul de modificare a Ordinului nr. 762/1992/2007 privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap se află în procedură de transparență decizională și nu va fi retras la data stabilită, ceea ce înseamnă că perioada pentru transmiterea observațiilor și a propunerilor se prelungește. Acestea pot fi trimise prin e-mail la: dezbateri@mmuncii.gov.ro sau registratura@anpd.gov.ro.

ANPDPD va organiza în perioada următoare o serie amplă de consultări pe tipuri de afecțiuni.

La finalul dezbaterilor, toate observațiile și propunerile primite vor fi analizate, iar forma finală a proiectului de ordin va fi transmisă spre aprobare.Toate persoanele implicate până la acel moment în procesul de consultare vor fi informate cu privire la preluarea sau respingerea observațiilor și a propunerilor lor.

Începând de joi, ANPDPD a pus la dispoziția persoanelor cu dizabilități și a aparținătorilor un call center și o adresă de e-mail dedicate pentru preluarea întrebărilor și a solicitărilor de clarificare referitoare la Proiectul de Ordin privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.

Puteți contacta reprezentanții ANPDPD telefonic la numărul 0314 338 090, tasta 0, de luni până vineri, între orele 14:00 – 17:00.

De asemenea, întrebările pot fi transmise și pe e-mail, la adresa: criterii.incadrare@anpd.gov.ro.

Articolul Consultare publică ANPDPD: Părinți și organizații își exprimă îngrijorarea față de noile criterii de încadrare în grad de handicap – reforma riscă să devină abandon social apare prima dată în Jurnal Social.

Reforma sistemului de asistență socială și piața muncii, reforma sistemului public de pensii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități au fost principalele subiecte pe agenda ministrului Muncii, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a întâlnit luni, 28 august 2023, la Bruxelles, cu Joost Korte, director general al Directoratului General pentru Ocupare, Servicii Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Temele de discuție au vizat reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

,,Vom face din politicile de ocupare o prioritate a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Aici avem în vedere și integrarea Ministerului Educației și a tuturor actorilor – sindicate și patronate – în acest proces. Nu văd ANOFM doar ca pe o agenție de plăți, ci ca pe cel mai important jucător pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și adecvarea competențelor și abilităților persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nevoile angajatorilor”, a spus ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Pe de altă parte, reforma în domeniul asistenței sociale implică o serie de măsuri pentru a spori capacitatea și eficiența Inspecției Sociale și pentru a îmbunătăți statutul inspectorilor sociali.

,,Pentru asta avem nevoie de formare pentru inspectorii sociali, mărirea numărului de asistenți sociali, creșterea resurselor logistice și de echipamente pentru aceștia, finanțarea unor registre actualizate ale furnizorilor de servicii sociale și ale beneficiarilor de asistență socială și implementarea unui mecanism național de petiții pentru asistență și servicii sociale. Întregul sistem de îngrijire pentru vârstnici trebuie întărit, atât prin servicii de îngrijire la domiciliu, cât și prin centre de zi adaptate nevoilor, dar și cămine pentru vârstnici”, a subliniat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a declarat că „situaţiile grave din ultima vreme pe care le cunoaştem cu toţii sunt în zona persoanelor cu dizabilităţi”.

 ,,Acționăm ferm pentru ca acestea să nu se mai repete. Pentru persoanele cu dizabilități, finanțarea pe care o solicităm este pentru locuințe în comunitate”, a adăugat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În urma întâlnirii s-a convenit ca directorul general Joost Korte să efectueze o vizită oficială în România la finalul lunii noiembrie a anului în curs.

Articolul Reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, discutate de ministrul Muncii, la Bruxelles apare prima dată în Jurnal Social.