O propunere legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav a primit marți, 1 octombrie, vot favorabil în Senat, astfel că aceste categorii ar putea primi salariul minim brut pe țară.

Prezenta propunere legislativă vizează modificarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care prevede majorarea salariului de bază, de la 2.535 lei la 3.500 lei.

Iniţiatorii proiectului de lege au fost parlamentarii USR: Ștefan Pălărie, Irineu Darău, Virgil Marius-Bob, din partea Senatului, și Oana Țoiu, Cristian Seidler, Monica-Elena Berescu, din partea Camerei Deputaților.

Conform legislației în vigoare, asistenții personali au fost omişi de la recentele majorări salariale, în ciuda contribuției lor esențiale la îngrijirea şi asistența persoanelor cu handicap grav.

În Legea nr.153/2017, la nr. crt. 45 sunt prevăzuți ,,părintele social, îngrijitorul la domiciliu, asistentul personal, asistentul personal profesionist.

În OUG nr.19/2024 – Anexa nr.II: Unități de asistență socială/Servicii sociale cu sau fără cazare, pct.2 – Salarii de bazã pentru personalul de specialitate din instituțile şi unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică – la pozițiile 45 și 46 se regăsesc următoarele categorii de personal: părintele social, îngrijitorul la domiciliu și asistentul personal profesionist. Prin urmare, asistenții personali au fost omiși de la aceste creșteri salariale.

,,Această omisiune constituie nu doar o neglijare a contribuției lor esențiale la îngrijirea și asistența persoanelor vulnerabile, ci și o formă de discriminare în ceea ce privește recunoașterea valorii și importanța muncii lor. Prin excluderea lor de la aceste creșteri salariale, asistenții personali sunt tratați inechitabil și sunt supuși unei discriminări evidente în comparație cu alte categorii de personal din același domeniu. Această discriminare nu numai că subminează demnitatea și statutul profesional al asistenților personali, dar și afectează negativ calitatea serviciilor de asistență socială oferite comunităților. Astfel, este imperativă adoptarea unei măsuri legislative pentru a remedia această injustiție și pentru a asigura tratament egal și just pentru toți angajații din domeniul asistenței sociale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Prezenta propunere legislativă corectează Ordonanţa de Urgenţă 19/2024, adoptată în urma protestelor angajaţilor din sănătate. Această ordonanţă prevedea creşterea cu 20% a salariilor de bază pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi pentru personalul TESA din unităţile şi centrele de asistenţă socială, începând cu luna decembrie 2023. În mod nejustificat, asistenţii personali au fost excluşi din acest act normativ.

În prezent, în lege, salariile de bază pentru asistenții personali se situează sub nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, în valoare de 2.535 lei. Modificarea propusă consta în majorarea salariului de bază de la 2.535 lei la 3.500 lei.

,,O serie de petiții din partea a peste 1000 de asistenți sociali, cât și a organizațiilor sindicale și neguvernamentale implicate în activități de asistență a persoanelor vulnerabile (Federația Națională Sindicală din Asistență Socială și Protecția Copilului FNS ,,PRO.ASIST”, Asociația Dăruiește și Ajută din Iași, Asociația Casa Theo din Orăștie) susțin eliminarea discriminării salariale realizată prin adoptarea OUG nr. 19/2024. Această susținere masivă evidențiază impactul negativ al deciziei guvernamentale în domeniul asistenței sociale. Autoritățile trebuie să ia în considerare preocupările exprimate în petițiile și demersurile acestor grupuri, recunoscând necesitatea și urgența corectării acestei discriminări salariale. Revizuirea legislației în conformitate cu aceste cerințe este esențială pentru a asigura respectarea drepturilor și a demnității angajațiilor din domeniul asistenței sociale și pentru a menţine integritatea și eficacitatea sistemului de îngrijire și asistență socială în ansamblul său”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a subliniat că în România sunt peste 90.000 de persoane cu dizabilităţi grave care au nevoie de asistenţi personali, a căror muncă nu se opreşte după opt ore şi care trebuie să beneficieze de aceleaşi creşteri salariale ca asistenţii profesionişti.

„Am transformat un vot negativ de comisie într-un vot unanim favorabil pentru o lege de corecţie a legii unice a salarizării. Prin această nouă lege se elimină o inechitate groaznică, condamnarea la sărăcie şi suferinţă a asistenţilor personali care au grijă acasă de copii sau vârstnici cu dizabilităţi şi care astăzi au un nivel de salarizare aflat sub pragul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Prin votul aproape unanim al Senatului, această inechitate semnalizată de petiţii semnate de mii de asistenţi sociali, dar şi de Avocatul Poporului a fost eliminată. Legea merge mai departe în Camera Deputaţilor de unde ne dorim sa fie adoptată cât mai repede, încheind definitiv un mic efort al parlamentarilor, dar o mare suferinţă a celor afectaţi”,  a declarat senatorul Ştefan Pălărie.

Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, „această măsură reprezintă un pas esenţial pentru recunoaşterea şi recompensarea muncii asistenţilor personali, care joacă un rol vital în susţinerea persoanelor cu dizabilităţi şi în oferirea unui sprijin de calitate acestora. Egalizarea veniturilor între asistenţii personali şi cei profesionişti corectează o nedreptate majoră şi asigură condiţii echitabile pentru toţi lucrătorii din domeniul asistenţei sociale, mai ales că majoritatea asistenţilor personali sunt de cele mai multe ori membri ai familiei, care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână”.

Pentru prezentul proiect de lege, au votat 95 de senatori, cinci au votat împotrivă și unul s-a abținut. Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa merge acum pentru dezbateri și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.

Articolul Propunerea legislativă privind creșterea salariilor asistenților personali ai copiilor și adulților cu handicap grav, adoptată de Senat apare prima dată în Jurnal Social.

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a transmis o scrisoare conducerii Senatului României și a Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Senatului, cu referire la procesul de alegere a unui nou președinte pentru Consiliul de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD).

Aceasta subliniază în repetate rânduri, în cadrul scrisorii, asupra importanței respectării criteriului independenței în procesul de selecție și solicită ca mesajul său să ajungă atât la membrii Comisiei, dar și pe masa fiecărui senator care va avea un vot de dat pe acest subiect.

Comisarul observă că, în conformitate cu o serie de standarde internaționale relevante pentru funcționarea Consiliului de monitorizare, este necesar un proces de numire transparent, incluziv și bazat pe merit, pentru a asigura independența și încrederea publicului în conducerea Consiliului la nivel național: „Conducerea Consiliului de monitorizare ar trebui să se bucure de sprijinul și încrederea ONG-urilor, cu care această instituție este menită să lucreze îndeaproape”

 Mai jos redăm scrisoarea:

Stimate președinte al Senatului,

președinte al Comisiei pentru drepturile omului,

În calitate de comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei , mandatul meu este să încurajez respectarea eficientă a drepturilor omului în toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. În acest scop, o parte importantă a activității mele constă în dialogul cu guvernele și parlamentele statelor membre și sprijinirea acestora  în ceea ce privește punerea în aplicare a drepturilor omului. În acest sens, acord o atenție specială protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, în special prin implementarea efectivă a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD). De asemenea, acesta a fost unul dintre subiectele abordate în timpul vizitei mele în România, în noiembrie 2018 și în raportul pe care l-am publicat în urma vizitei.

În acest context, vă scriu cu privire la viitoarea numire a noului președinte al Consiliului de monitorizarea a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Consiliul de monitorizare). Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă atrage atenția asupra unor principii cheie care, în opinia mea, ar trebui respectate în cursul acestui proces în vederea asigurării conformității cu standardele internaționale și cu Legea nr. 8/2016 privind stabilirea mecanismelor prevăzute de CRPD.

Ca o condiție centrală, articolul 33 alineatul (2) din CRPD impune ca mecanismele instituite pentru a promova și monitoriza punerea în aplicare a Convenției să fie independente. Prin urmare, prevede obligația statelor de a ține seama, la desemnarea unor astfel de mecanisme, de principiile referitoare la statutul și funcționarea instituțiilor naționale de protecție și promovare a drepturilor omului, cunoscute și sub numele de „Principiile de la Paris” (Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 48/134 din 20 decembrie 1993). Recomandarea CM / Rec (2021) 1 a Comitetului de Miniștri către statele membre ale Consiliului Europei subliniază în continuare importanța vitală ca orice instituție pentru drepturile omului să fie înființată și să funcționeze în deplină conformitate cu standardele minime stabilite în Principiile de la Paris.

Principiile de la Paris conțin un set de standarde recunoscute la nivel internațional cu privire la credibilitatea, independența și eficacitatea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Acestea cer, în special, ca astfel de instituții să fie independente și să aibă o cooperare eficientă cu diferite părți interesate, inclusiv ONG-uri care lucrează în domeniul drepturilor omului. Această condiție crucială este, de asemenea, încorporată în articolul 33 alineatul (3) din CRPD, care impune ca societatea civilă, în special persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative să fie implicate și să participe pe deplin la procesul de monitorizare.

În raportul meu privind vizita efectuată în țara dvs, menționat anterior, am identificat o serie de bariere sistemice în calea protecției eficiente a drepturilor persoanelor cu dizabilități în România. Deficiențele în ceea ce privește funcționarea structurilor naționale ale drepturilor omului, care au condus la importante lacune în monitorizarea punerii în aplicare a legislației naționale pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și a CRPD, au reprezentat o provocare distinctă. În mod deosebit, am constatat că activitatea și procedurile Consiliului de monitorizare au fost lipsite de transparență, inclusiv în ceea ce privește relațiile sale cu societatea civilă. În această privință, am fost îngrijorată în special de reducerea, în ultimii ani, a spațiului acordat ONG-urilor în vederea monitorizării situației persoanelor cu dizabilități care trăiesc în instituții. Deși, Consiliul de monitorizare este mandatat în mod specific prin Legea nr. 8/2016 pentru a facilita accesul ONG-urilor la instituțiile rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități și la spitalele și secțiile de psihiatrie, sunt îngrijorată de faptul că, în practică, această dispoziție este adesea încă nerespectată.

După cum știți, persoanele cu dizabilități care trăiesc în instituții sunt expuse în mod special la încălcări grave ale drepturilor omului. O serie de rapoarte, inclusiv ale predecesorilor mei și ale altor instituții internaționale și naționale, precum și ale ONG-urilor, au arătat vulnerabilitatea extremă a acestor persoane, cărora le lipsește, cel mai adesea, orice cale de recurs atunci când devin victime ale unor astfel de încălcări. În această privință, rolul esențial referitor la accesul ONG-urilor la instituții a fost recunoscut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv în hotărârea sa de referință din 17 iulie 2014 în Cazul Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României. Curtea a constatat că, dacă nu ar fi fost implicarea ONG-urilor, cazul domnului Câmpeanu nu ar fi fost niciodată adus la cunoștința autorităților, fie ele naționale sau internaționale. Mai mult, fără reprezentarea furnizată de ONG-ul solicitant în fața autorităților naționale și a Curții, exista riscul ca statul să nu fie tras la răspundere.

Ca o condiție suplimentară, principiile de la Paris impun ca instituțiile naționale pentru drepturile omului să aibă un proces de alegere inclusiv și transparent  a noului președinte. Înțeleg că Legea nr. 8/2016 reflectă această cerință, stipulând că persoanele candidate la funcția de președinte al Consiliului de monitorizare sunt propuse de ONG-uri și că președintele este numit de Senat, ținând cont de opinia Comitetului său pentru drepturile omului. În mod crucial, legea impune ca cei care candidează să aibă expertiză în domeniul drepturilor omului, în special în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Aceste condiții sunt, prin conceperea și efectele lor, inseparabile și interdependente. Acest lucru este exprimat și în Observațiile generale (G.O.) privind orientările interpretative referitoare la Principiile de la Paris, adoptate în 2018, de Subcomitetul pentru Acreditare al Alianței Globale a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI), o instituție parteneră a Națiunilor Unite.

Subcomitetul a subliniat în G.O.1.8, ca o cerință esențială a Principiilor de la Paris, că un proces care promovează selecția bazată pe merite și asigură pluralismul este necesar pentru a asigura independența și încrederea publicului în conducerea superioară a unei instituții naționale pentru drepturile omului. Sunt ferm convinsă că succesul Consiliului de monitorizare, inclusiv monitorizarea eficientă de către acest organism a situației persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale, depinde îndeaproape de respectarea acestor principii. În special, conducerea Consiliului de monitorizare ar trebui să se bucure de sprijinul și încrederea ONG-urilor, cu care această instituție este menită să lucreze îndeaproape. Am încredere că veți face tot ce vă stă în putință pentru a folosi acest moment important în scopul de a vă asigura că principiile menționate mai sus sunt respectate.

O respectare scrupuloasă a acesteia este indispensabilă, în opinia mea, pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu angajamentele internaționale ale României. Aș fi recunoscător dacă ați putea, de asemenea, să vă asigurați că toți membrii Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, precum și Senatul, primesc o copie a acestei scrisori.

Cu respect, Dunja Mijatović

Articolul Alegerea unui nou președinte al Consiliului de monitorizare ar trebui să fie o oportunitate pentru a consolida drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.