Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC (Asociația ASSOC), acreditată ca furnizor de servicii sociale pentru o gamă variată de beneficiari (copii, tineri, părinți, persoane cu dizabilități, persoanelor vârstnice) a obținuț statutul de utilitate publică, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Potrivit sursei citate, organizația neguvernamentală derulează activităţi de interes public și în domeniul ocupării și de economie socială, fiind un promotor al economiei sociale încă din anul 2010, când s-au înființat primele întreprinderi sociale.

Începând cu anul 2015, Asociația ASSOC a înființat 72 de structuri antreprenoriale, care au generat peste 300 de locuri de muncă pentru persoane vulnerabile.

Persoanele aflate în grija Asociației ASSOC beneficiază de servicii de informare, îndrumare, suport, îngrijire și supraveghere, suport emoțional și consiliere psihologică pentru copii și familie, terapie ocupațională, recuperare, socializare și petrecere a timpului liber, consiliere socială pentru părinți, suport material.  

,,Prin serviciile acordate, Asociația ASSOC a contribuit la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor, construirea unei echipe de profesionişti care colaborează cu specialişti din domenii conexe pentru asigurarea unei intervenţii eficiente, crearea unui model de bună practică în cazul serviciilor oferite prin cantina socială, dar şi în cazul serviciilor pentru adulţi cu dizabilități, persoane vârstnice, pentru copii și tineri, finalizarea unor colaborări pentru dezvoltarea și susținerea propriilor servicii sociale, cât și a partenerilor din județele Maramureș, Sălaj și Suceava și susţinerea persoanelor/familiilor cu venituri reduse pentru a se reintegra în societate”, se mai arată în comunicat.

Articolul <strong>Guvernul a aprobat acordarea statutului de utilitate publică Asociației Profesionale Neguvernamentale de Asistență Socială ASSOC</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Fundația Star Hope România – membru FONSS, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS și Federațiile părinților cu copii cu dizabilități au organizat joi, 2 decembrie 2021, o conferință online dedicată marcării Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

La eveniment au participat ONG-uri active în domeniul dizabilității, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, profesori, medici și specialiști în domeniul reabilitării, părinți care au copiii cu dizabilități, tineri cu dizabilități. Printre invitați s-au numărat doamna Therese Hyden, Ambasador al Suediei în România – o susținătoare a cauzei persoanelor cu dizabilități, doamna Elena Tudor, director al Direcției Protecția Drepturilor Copiilor – Ministerul Muncii și primarul Municipiului Iași, Mihai Chirică.

Această întâlnire a avut drept scop identificarea celor mai grave, mai dureroase probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în această perioadă de criză sanitară, printr-un dialog onest și eficient între părinți/ONG-uri și reprezentanți ai autorităților locale și naționale.

Participanții au vorbit despre cum li s-a schimbat viața în timpul pandemiei, dar și despre dificultăți mai vechi cu care se confruntă, cum ar fi: sărăcia, marginalizarea și depresia accentuate de pandemie.

Pierderea părinților, uneori a unicului părinte de sprijin, în urma infectării cu COVID19, a afectat copii și tineri cu dizabilități, autoritățile negăsind soluții potrivite pentru îngrijirea acestora pe termen lung în propria locuință, ci doar în sistem rezidențial. De asemenea, s-a evidențiat faptul că sistemul de protecție a copiilor si tinerilor cu dizabilități din România se bazează prea mult pe părintele care îndeplinește prea multe roluri.  Prin urmare, viața lui e cumplită, și copilul cu dizabilități este dependent de acesta.

Printre problemele dezbătute în cadrul conferinței se numără: pierderea abilităților cu greu obținute prin terapii costisitoare, degradarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor cu dizabilități care nu au mai avut același acces la asistență și recuperare, accentuarea sărăciei persoanelor cu dizabilități care fac față din ce în ce mai greu costurilor crescute.

O altă problemă stringentă este lipsa accesului persoanelor cu dizabilități la servicii sociale. În cadrul evenimentului s-a punctat faptul că:

• 95% dintre persoanele cu dizabilități din familii nu beneficiază de servicii sociale de suport pentru ca nu le sunt accesibile fizic și financiar (sursa: Dizabnet, 2021);
• ONG-urile înlocuiesc deseori Statul Român, furnizând serviciile pe care acesta, deși are responsabilitatea, nu le acordă persoanelor cu dizabilități;
• 2 lei/zi este subvenția acordată de stat prin Ministerul Muncii pentru serviciile de recuperare pentru copii cu dizabilități, restul fiind din donații, fonduri europene sau banii părinților; sunt ONG-uri în dizabiltate care au și 80% din costul serviciilor de la donatori din străinatate;
• Asociațiile de părinți au funcționat în ultimii ani doar din donații individuale, unele fiind nevoite să sisteze activitatea în totalitate. În continuare, aceste ONG-uri mici sunt nesusținute de autorități și în pericol să-și pierdă licențele sau să se închidă, ceea ce va avea un efect grav asupra beneficiarilor lor.
• Autoritățile locale, deși afirmă faptul că sunt dispuse la sprijin nu oferă prin propriile structuri și nici nu cumpără de la ONG-uri serviciile de care au nevoie persoanele cu dizabilități. În fapt au o foarte mică implicare, deși persoanele cu dizabilități sunt și răspunderea lor.
• Contractarea serviciilor sociale conform legii în România este posibilă, dar foarte lentă sau deloc, iar ONG-urile nu au resurse să acopere numărul foarte mare de solicitări venite din partea persoanelor cu dizabilități.

Așadar, cei peste 100 de aparținători ai persoanelor cu dizabilități, persoanele cu dizabilități și ONG-urilor care prestează servicii sociale reuniți la evenimentul dedicat lor, solicită de la:

• Guvernul României – Ministerul Muncii și Ministerul Familiei: Înaintarea modificărilor la Legea 292- legea asistenței sociale (care deja sunt finalizate) către Parlament și trecerea de urgență la un mecanism prin care finanțarea serviciilor sociale să se facă după principiul ,,banul urmează beneficiarul” acolo unde acesta dorește să primească serviciile la care are dreptul. Înființarea de urgență de servicii pentru tineri și adulții care au rămas fără părinți, astfel încât să se evite instituționalizarea celor cu dizabilități în serviciile mari, rezidențiale.
• Minsterul Educației: Suplimentarea profesorilor de sprijin în grădinițe și școli: Formarea tinerilor specialiști care să lucreze ca profesori de sprijin.
• Primării și Consilii Județene: Bugetarea sumelor pentru achiziția de servicii sociale absolut necesare persoanelor cu dizabilități și achiziția acestor servicii de la ONG-uri dacă furnizorii publici nu le pot presta. Decontarea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități și însoțitorului pentru ca aceștia să poată ajunge la serviciile sociale.
• Părinții copiilor/adulților cu dizabilități: Mobilizare, unitate și insistență în a determina autoritățile locale să-și facă datoria în mod egal pentru toți cetățenii, și cei cu dizabilități și să aloce fonduri pentru serviciile sociale.
• Comunității: Schimbarea atitudinii față de copiii și adulții cu dizabilități. Etichetarea și prejudecățile îi afectează.

Articolul <strong>Ce ar face mai bună viața persoanelor cu dizabilități?</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

După cinci ani de înghețare a valorii standardelor de cost pentru serviciile sociale, Guvernul a aprobat, joi, actualizarea acestora pentru toate categoriile vulnerabile de beneficiari: copii, adulți cu dizabilități, persoane vârstnice îngrijite în instituții sau la domiciliu și victime ale violenței domestice, se arată într-un comunicat transmis de Autoritatea Naţională Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA).

Inițiată de ANDPDCA, Hotărârea aprobată stabilește valoarea reală a costurilor de îngrijire, supraveghere, întreținere, asistență, abilitare și reabilitare a tuturor categoriilor vulnerabile din serviciile sociale.

Procentual, actualizarea cheltuielilor pe diferitele tipuri de servicii înregistrează o creștere care variază între 44% și 98%.
Astfel, valoarea cheltuielilor pentru copiii cu dizabilități din casele de tip familial a crescut de la 33.955 de lei pe an la 65.119 lei pe an. La copiii fără dizabilități din casele de tip familial, valoarea cheltuielilor a crescut de la 25.955 lei pe an la 42.410 lei pe an. Pentru adulții cu dizabilități găzduiți în Centrele de Îngrijire și Asistență (CIA), valoarea cheltuielilor a crescut de la 33.828 lei pe an la 66.852 lei pe an. În ceea ce privește valoare cheltuielilor cu persoanele vârstnice dependente, îngrijite în servicii rezidențiale, aceasta a crescut de la 23.784 lei pe an la 50.554 lei pe an.

De asemenea, noile standarde de cost includ o serie de elemente de noutate, care contribuie la creșterea calității serviciilor sociale furnizate, precum stabilirea valorii cheltuielilor aferente echipelor mobile care oferă servicii de abilitare și reabilitare la domiciliu copiilor cu dizabilități; diferențierea valorii cheltuielilor efectuate pentru adulții cu dizabilități pe tipuri de locuințe protejate, în funcție de gradul de autonomie al acestora; diferențierea valorii cheltuielilor efectuate în serviciile rezidențiale pentru vârstnici, în funcție de gradul de dependență al acestora; crearea cadrului legal necesar pentru stimularea externalizării serviciilor sociale către furnizorii privați de servicii sociale acreditați.

Impactul financiar al acestor măsuri este de 607.172.000 lei.

,,Ultima modificare a standardelor minime de cost a avut loc în anul 2015, prin Hotărârea de Guvern nr. 978 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie, în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale,” se mai precizează în comunicat.

Articolul Guvernul investește în calitatea serviciilor sociale oferite persoanelor vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.