Photo: European Commission

Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări menite să promoveze dreptul persoanelor cu dizabilități de a trăi independent și de a fi incluse în societate.

Documentul furnizează recomandări practice pentru statele membre, încurajându-le să investească în servicii comunitare adaptate nevoilor specifice ale fiecărei persoane. Scopul este ca persoanele cu dizabilități să poată alege în mod liber cum, unde și cu cine să trăiască, devenind cetățeni activi și cu drepturi depline în comunitate.

Aceste orientări reprezintă o inițiativă esențială a Strategiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 și contribuie la respectarea obligațiilor asumate prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), la care UE și toate statele membre sunt părți. De asemenea, orientările sprijină implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale.

Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 își propune să îmbunătățească viețile acestora, promovând participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți. Principiile strategiei – egalitatea și nediscriminarea – sunt consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Totodată, Pilonul European al Drepturilor Sociale, în special principiul 17, promovează incluziunea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Recomandări cheie din orientări:

1. Viața independentă:
   1. Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă libertatea de a alege unde și cu cine să locuiască, beneficiind de acces la servicii de sprijin adaptate.
   1. Asigurarea locuințelor accesibile și nesegregate, alături de dezvoltarea serviciilor comunitare și a sprijinului individualizat.
2. Dezinstituționalizare:
   1. Eliminarea treptată a structurilor instituționale, prin înlocuirea acestora cu servicii comunitare accesibile și de calitate.
   1. Crearea unui cadru strategic de implementare, incluzând planuri bugetare, termene clare și indicatori măsurabili.
3. Incluziune în comunitate:
   1. Adaptarea serviciilor publice generale pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități.
   1. Dezvoltarea infrastructurii, transportului și a serviciilor digitale, astfel încât acestea să fie accesibile pentru toți.
4. Abordarea centrată pe persoană:
   1. Oferirea de servicii de sprijin personalizate, inclusiv asistență personală și îngrijire la domiciliu.
   1. Implementarea bugetelor personalizate care să permită utilizatorilor controlul asupra sprijinului de care au nevoie.

Rolul fondurilor UE:

Fondurile europene – precum FSE+, FEDR, InvestEU și alte instrumente financiare – sprijină reformele structurale și investițiile necesare, incluzând infrastructura comunitară, locuințele sociale și tehnologiile asistive.

Consultare și participare:

Orientările subliniază importanța implicării active a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor acestora în elaborarea și implementarea politicilor publice. De asemenea, se pune accent pe:

• Coordonarea între statele membre și autoritățile locale.
• Utilizarea responsabilă a resurselor financiare.
• Integrarea perspectivelor de gen și a celor intersecționale în politicile publice.

În ciuda progreselor înregistrate până în prezent, multe persoane cu dizabilități din UE continuă să trăiască în instituții. Se estimează că în Uniunea Europeană există peste 1 milion de persoane cu dizabilități sub 65 de ani și peste 2 milioane peste 65 de ani care locuiesc în astfel de instituții.

Așadar, orientările Comisiei își propun să accelereze tranziția către servicii comunitare de calitate, sprijinind o viață independentă și o incluziune deplină în comunitate pentru toate persoanele cu dizabilități.

Pentru mai multe informații, accesați site-ul: https://employment-social-affairs.ec.europa.eu/news/commission-adopts-guidance-independent-living-persons-disabilities-2024-11-20_en

Articolul Comisia Europeană adoptă orientări privind viața independentă și incluziunea în comunitate a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Cu prilejul celei de-a 9-a ediții a Zilei Europene pentru Viață Independentă, din 5 mai, Rețeaua Europeană pentru Viața Independentă (The European Network on Independent Living – ENIL) solicită UE să asigure punerea în aplicare deplină a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UN CRPD).

,,Rețeaua europeană pentru viață independentă (ENIL) este o asociere de organizații și persoane cu dizabilități de la nivel european. Pentru noi, viața independentă este un proces de împuternicire și emancipare, care permite șanse egale, drepturi și participarea deplină la toate aspectele societății. Pentru a atinge aceste obiective, pledăm pentru eliminarea completă a tuturor barierelor care limitează includerea persoanelor cu dizabilități în comunitate. Printre aceste bariere se numără toate formele de îngrijire instituțională, inclusiv case de bătrâni, ateliere protejate și școli speciale. Discriminarea în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, educație sau locuință constituie alte bariere”, transmite ENIL, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, ONU CRPD cere guvernelor să asigure participarea deplină, viața independentă și dezinstituționalizarea. UE, precum și toate statele membre, au ratificat convenția. Astfel, CRPD este obligatorie din punct de vedere juridic în întreaga Uniune Europeană.

În februarie 2022, ENIL a publicat un raport alternativ privind punerea în aplicare a CRPD în UE. Rapoartele alternative susțin ciclurile de monitorizare pe care organele tratatelor ONU le desfășoară cu privire la aplicarea tratatelor internaționale. Raportul alternativ al ENIL ridică „îngrijorări serioase cu privire la punerea în aplicare a CRPD de către UE”. Raportul constată că persoanelor cu dizabilități li se refuză, într-o mare măsură, dreptul de a trăi independent. Alte drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viață și dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante sunt, de asemenea, încălcate.

Potrivit ENIL, există dovezi că, în toată Europa, cel puțin 1 438 696 de persoane sunt încă închise în instituții. Un număr care a rămas neschimbat de la adoptarea CRPD.

,,În timpul pandemiei de COVID-19, prevalența continuă a instituțiilor a avut consecințe devastatoare pentru persoanele cu dizabilități. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în instituții a fost disproporționat. Decesele în casele de bătrâni au reprezentat 51% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în Țările de Jos și 68% în Spania.

De asemenea, în timpul pandemiei de COVID-19, persoanele cu dizabilități au fost expuse negării sistemice și raționalizării asistenței medicale. De exemplu, departamentul de sănătate al orașului Madrid a emis linii directoare care afirmă că persoanele cu dizabilități intelectuale nu trebuie trimise la spital. Există dovezi că în Italia medicii au raționalizat tratamentul de terapie intensivă în funcție de cine a fost considerat demn”, informează ENIL.

Din cauza încălcărilor drepturilor omului inerente cadrului instituțional, precum și a numeroaselor bariere în calea vieții independente și a participării depline a persoanelor cu dizabilități în societate, ENIL solicită UE și statelor sale membre:

• Să înlocuiască îngrijirea instituțională cu servicii bazate pe comunitate: în unele țări, lipsa locuințelor la prețuri accesibile îngreunează părăsirea instituțiilor pentru persoanele cu dizabilități. În multe țări, sistemele de asistență personală sunt insuficient dezvoltate pentru a oferi alternative eficiente instituțiilor. Aceste practici trebuie schimbate. Până în prezent, finanțarea UE a contribuit la construirea de noi instituții. Această finanțare trebuie redirecționată către dezvoltarea sprijinului bazat pe comunitate și a serviciilor de bază accesibile.

• Să se asigure că serviciile de sprijin destinate persoanele cu dizabilități respectă organizațiile persoanelor cu handicap. Comentariul general nr. 5 al Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități afirmă că, în ceea ce privește serviciile de sprijin, respectul pentru autonomia personală și autodeterminarea trebuie să fie în centrul tuturor aranjamentelor. Caracteristica de bază a instituțiilor este aceea că persoanele cu dizabilități sunt forțate să renunțe la orice alegere și control asupra vieții lor. Aceste dezechilibre de putere contribuie la încălcări ale drepturilor omului în aranjamentele instituționale. În cadrul serviciilor de sprijin autentice bazate pe comunitate, persoanele cu dizabilități pot exercita control deplin asupra vieții lor. Persoana cu handicap trebuie să fie șeful.

• Să ia măsuri eficiente pentru a asigura accesul egal la educație, angajare și sănătate: raportul alternativ ENIL estimează că 75% dintre copiii cu dizabilități din Europa Centrală și de Est sunt excluși de la o educație incluzivă de calitate. În UE, ratele de ocupare a persoanelor cu dizabilități sunt de 50,8% față de 75% pentru populația generală. Sistemele de asigurări de sănătate exclud adesea persoanele cu dizabilități. Finanțarea insuficientă, prejudecățile existente și barierele de atitudine, legislația ineficientă împotriva discriminării în muncă sunt în centrul acestor probleme și trebuie abordate cu prioritate.

Lista problemelor anterioară raportării pentru UE, adoptată de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în martie 2022, poate fi găsită aici.

Pentru mai multe informații despre ENIL, accesați site-ul: www.enil.eu sau contactați-l pe Florian Sanden, coordonator de politici ENIL, florian.sanden@enil.eu

Articolul Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă solicită UE să pună în aplicare pe deplin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.