Încă din primele zile ale pandemiei de COVID-19, literatura științifică și buletinele de știri au dedicat multă atenție celor două grupuri de pacienți – celor care dezvoltă o formă severă și necesită terapie intensivă și celor care fac o formă mai ușoară sau chiar sunt asimptomatici. Este important să știm ce simptome indică cel mai clar necesitatea unei îngrijiri urgente.

O listă a simptomelor prezente în Covid-19 a fost actualizată recent de cercetătorii de la Facultatea de Medicină Harvard, în urma unui studiu care a inclus peste 1.000 de pacienți ce au solicitat îngrijiri medicale de când a fost declarată pandemia provocată de noul coronavirus.

Rezultatele oferă o serie de indicii care îi pot ajuta pe medici să facă deosebirea între pacienții infectați cu COVID-19 și cei cu alte afecțiuni care pot imita simptomele COVID-19.

Astfel de indicii sunt esențiale, deoarece triajul precoce și luarea rapidă a deciziilor rămân esențiale chiar și acum, când testarea devine din ce în ce mai disponibilă decât a fost în primele zile ale pandemiei, a precizat echipa de cercetare.

Testarea este departe de a fi una universală și, chiar și atunci când este disponibilă, testele pot avea totuși un timp de schimbare de la una la trei zile. În plus, unele teste rapide care au apărut pe piață nu au fost în totalitate fiabile și au provocat rezultate fals-negative.

„Recunoașterea timpurie și triajul adecvat sunt deosebit de importante, având în vedere că, în primele zile de infecție, persoanele infectate cu noul coronavirus pot prezenta simptome care nu se disting de o varietate de alte infecții virale și bacteriene acute”, a declarat dr. Pieter Cohen, prof.univ.dr. la Harvard și medic la Cambridge Health Alliance din Boston.

Una dintre constatările oamenilor de știință americani este aceea că febra nu este neapărat în fruntea listei.

„Febra nu este un indicator fiabil al Covid-19”, a spus dr. Pieter Cohen. În opinia acestuia, oamenii care apar la spital cu simptome respiratorii au doar temperaturi ale corpului ușor ridicate.

,,Covid-19 poate începe cu tuse uscată, fără febră, cu dureri în gât, diaree, dureri abdominale, dureri de cap, dureri de spate și oboseală”, a explicat Cohen într-un comunicat de presă.

Un semn cheie al bolii cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2 îl reprezintă pierderea mirosului în primele zile de la debutul simptomelor. Iar dificultățile în respirație sunt un alt simptom care se diferențiază de altele prezente în boli comune, cum ar fi gripa.

Dificultățile de respirație poate apărea, de asemenea, într-un atac de panică indus de anxietate și, desigur, de teama că ar putea avea Covid-19 pacientul respectiv.

,,În primul rând, respirația indusă de anxietate apare rapid, aparent din senin, în timp ce dificultățile de respirație provocate de COVID-19 tind să se dezvolte treptat, în decurs de câteva zile. Însă atunci când lipsa respirației provine dintr-un atac de panică, de obicei, se întâmplă atunci când o persoană se odihnește sau încearcă să adoarmă.

Dar în Covid-19, respirația dificilă se accentuează odată cu efortul fizic, inclusiv cu efectuarea unor activități simple zilnice, precum mersul pe jos, urcarea scărilor”, au explicat cercetătorii,

Medicii americani susțin că nivelurile de oxigen din sânge pot scădea rapid odată cu efortul, chiar și la persoanele anterior sănătoase, iar dificultățile de respirație pot fi un semn de avertizare real că o persoană s-ar putea confrunta cu scăderi periculoase ale nivelului de oxigen din sânge.

Medicii pot monitoriza rapid nivelul de oxigen din sânge folosind un dispozitiv simplu numit pulsimetric. Odată ce au fost diagnosticați cu dificultăți de respirație cauzate de COVID-19, acești pacienți ar putea fi externați, dar vor necesita totuși „monitorizare foarte atentă și frecventă pentru a verifica dacă starea pacientului se poate deteriora și are nevoie să meargă la spital „, au mai spus oamenii de știință.

Studiul condus de prof.dr. Cohen se bazează pe evaluarea a peste 1.000 de pacienți văzuți într-un ambulatoriu COVID-19 din Boston. Robert Glatter, medic de medicină de urgență la Spitalul Lenox Hill din New York, afirmă că în departamentul său se prezintă unii pacienți fără nici o scădere a oxigenului din sânge, dar cu oboseală, dureri musculare și adesea cu pierderi ale mirosului.

„Există, de asemenea, un subgrup de pacienți stabili – cu simptome ușoare și hipoxie ușoară, dar cel mai important, trebuie să acordăm o atenție deosebită acelor pacienți care se confruntă cu simptome precum dificultăți de respirație sau disconfort toracic și care se agravează. Acești pacienți sunt cei mai expuși riscului apariției unei furtuni de citokine”, a adăugat Glatter.

Cercetătorii americani au concluzionat că este important să se țină cont de toate aspectele care îi preocupă pe pacienți atunci când ei se prezintă la secția de urgență și atunci când se evaluează pacienții care pot fi expuși riscului de a dezvolta complicații și forme severe de COVID-19.

Articolul Lista simptomelor prezente în Covid-19, actualizată recent de cercetătorii americani apare prima dată în Jurnal Social.

Gastrita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive, care se caracterizează prin inflamația mucoasei stomacului, provocată de factori interni și externi. Gastritele pot fi acute, cu debut brusc, care durează una până la trei zile sau poate fi cronică, cu evoluție de lungă durată.

Opt din 1000 de persoane au gastrită acută, iar două din 10.000 de persoane au gastrită cronică.

Gastrita se manifestă prin dureri de stomac, greață, senzația de balonare și de sațietate, dureri de cap, vărsături. Dacă este ignorată prea mult poate duce la ulcer, o afecțiune unde durerea este mult mai mare, care necesită operație de urgență.

Gastrita poate apărea din cauza unui regim alimentar dezechilibrat, din cauza abuzului de alcool și a fumatului, din cauza stresului, a consumului de anumite medicamente, dar poate fi dată și de bacteria Helicobacter Pylori.

Ajustarea dietei este un pas esențial în ceea ce privește vindecarea mucoasei stomacului și prevenirea inflamației. Persoanele care au gastrită ar trebui să consume alimente bogate în vitamina A. Această vitamină este importantă pentru funcționarea sănătoasă a membranelor mucoaselor și pentru repararea țesuturilor.

Iată o listă cu alimentele ce trebuie consumate:

• Legume: broccoli, țelină, sparanghel, morcov, cartofi, sfeclă roșie, spanac;

• Fructe: rodii, ananas, cireșe, kiwi, piersici, caise, mere, banane, prune;

• Pâine integrală fără gluten, paste fără gluten, orez brun;

• Ulei de măsline;

• Linte, tofu și fasole;

• Carne slabă, de pasăre și de pește;

• Iaurt;

• Condimente: ghimbir, oregano, turmeric;

• Oțet de mere;

• Miere naturală;

• Ceai verde.

Un regim pentru gastrită trebuie să conțină alimente bogate în fibre, vitamina C, calciu și magneziu, vitamina B12 și omega-3.

Un alt aspect al acestei diete este evitarea alimentelor care agravează simptomele gastritei. Unele alimente sunt cunoscute că provoacă inflamații – cum ar fi alimentele pocesate, grăsimile și zahărul. Evitarea acestora și urmărirea procesului de eliminare a alimentelor pot duce la un drum lung în  ceea ce privește controlul gastritei.

Iată o listă cu alimentele ce evitate:

• Băuturi alcoolice;

• Cafea;

• Ciocolată caldă;

• Ceai negru;

• Sucuri citrice;

• Băuturi carbogazoase;

• Dulciuri;

• Sos de roșii;

• Porumb, alimente cu gluten;

• Lactate: lapte, cașcaval, smântână;

• Prăjeli;

• Alimente picante;

• Mezeluri.

Pe lângă alimentația echilibrată, pacientul cu gastrită trebuie să renunțe la fumat, să elimine consumul de alcool în cantități mari și să reducă stresul. Schimbările pozitive în stilul de viață vor ameliora simptomele, iar alimentația sănătoasă va îmbunătăți întreaga stare de sănătate.

Articolul Dieta pacientului cu gastrită: Ce alimente trebuie consumate și ce alimente trebuie evitate? apare prima dată în Jurnal Social.