Autor: Andreea Raluca Coteanu

Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială (AMAis) este un ONG înființat la începutul anului  2015 cu misiunea de a crea contexte de socializare între persoanele tipice și cele cu dizabilități.

Iris Popescu, doctor arhitect, cofondator și CEO, nu are nevoi speciale, dar are inițiativa. Ea este una dintre persoanele care au pus bazele asociației.

Iris Popescu susține că dorința de a ajuta, de a crea proiecte pentru cei defavorizați, a determinat-o să înființeze AMAis.

,, Primul impuls a fost în anul șase la facultate, mai exact Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, când îmi căutam un subiect pentru lucrarea de diplomă. Îmi doream un subiect care să aibă și un impact social, să aibă o utilitate mai departe de interesul beneficiarului fictiv din lucrarea de diplomă /…/ Lucram la momentul respectiv în Vatra Luminoasă, mergând prin parc am văzut un cuplu de nevăzători care își plimbau copilul în cărucior, un bebeluș. Atunci mi-am dat seama că în cei șase ani de facultate nu încercasem să proiectez nimic pentru cei care nu văd deloc “ spune Iris pentru Jurnal Social.

Ea mărturisește că a continuat să cerceteze subiectul cu resursele avute la îndemână. A intrat în contact cu Asociația Nevăzătorilor din România, filiala București și cu Școala pentru Deficienți de Vedere, unde oameni primitori i-au relatat cu multă răbdare situația din România.

,,Am primit de la ei multe informații și astfel am aflat de existența celor două lumi: cea a persoanelor cu dizabilități, cu nevoi speciale și cea a celor cu așa-zise nevoi tipice. Am început să-mi fac subiectul de diplomă, iar datorită feedback-ului primit am continuat, fiindcă mi-am dat seama că există o problemă “, explică Iris.

Alexandru Cucu sau Alex, așa cum preferă să i se spună,  este nevăzător, dar în ciuda acestui fapt este programator, iar în AMAis este Tech Manager în Clubul de Mobilitate Urbana.

La rândul său, Alex, explică motivele care l-au ,,împins” să se alăture asociației.

,,Am participat la un eveniment pe nevăzute, unul dintre primele proiecte ale asociației. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce se întâmpla, experimentam pe nevăzute și eram atât oameni tipici, cât și cu deficiențe de vedere. Era un context de socializare, pentru nevăzători un muzeu tactil, pentru persoanele tipice un exercițiu de empatie. Am întrebat-o pe Iris dacă au nevoie de voluntari încă de la primul eveniment, iar apoi am început să mă implic în activitățile asociației”, mărturisește Alex.

În prezent, echipa AMAis este compusă din arhitecți, psihologi, programatori și copywriteri, care colaborează cu sociologi, educatori, artiști și alte entități din domenii cu impact direct asupra problemelor sociale. Factorul care i-a unit pe acești oameni este dorința de a crește empatia comunității și de a conștientiza problemele întâmpinate de grupurile vulnerabile, folosind mediul construit ca resursa principală.

,,Fiecare persoană se dezvoltă în felul ei. Cunosc două persoane care au venit la trei evenimente și asta a fost suficient pentru ei. M-am întâlnit cu ei pe stradă și mergeau neînsoțiți. Aveau nevoie de acest impuls că se poate “, menționează Alex.

El adaugă că evoluția o măsoară prin feedback-ul oamenilor, felul în care aceștia reacționează la evenimente și prezentări, și cât de mult reușesc să asimileze.

Iris Popescu subliniază cauza pentru care persoanele cu dizabilități sunt excluse din societate și cum pot fi incluse acestea în comunitate.

,,Pe lângă feedback, este ușor de observat ca mergem în direcția bună prin simplul fapt că echipa noastra s-a mărit. În urmă cu cinci ani am pornit la drum patru persoane și acum suntem 14, atât persoane tipice cât și nevăzătoare. Inițial eram un grup de arhitecți fiindcă noi, arhitecții, suntem direct responsabili de mediul construit neprietenos. Acest mediu este cauza pentru care persoanele cu dizabilități sunt excluse din societate sau au dificultăți în a se bucura de aceeași viață independentă de care se bucură și persoanele tipice. Am început să discutăm din ce în ce mai mult acest subiect al designului incluziv și ne-am dat seama că în primul rând echipa noastră trebuie să fie incluzivă, adică să fim atât persoane cu, cât și fără nevoi speciale, din diferite domenii cu diferite abilități. Pentru a înțelege ce înseamnă incluziunea trebuie în primul rând să înțelegi ce înseamnă a exclude. Acest lucru îl înțelegi cel mai bine de la persoane care au trăit sentimentul“ explică Iris.

,,M-a impresionat să văd că persoane care la început nu știau să folosească bastonul alb veneau apoi singure cu transportul în comun “ spune Iris. Tot ea a dezvăluit că cel mai bine este ca lucrurile să fie luate pas cu pas, decât să țintească spre 500, 1000 de astfel de evoluții anual, mai bine încet și sigur.

În ceea ce privește planurile de viitor, atât Alex Cucu, cât și Iris Popescu, spun că activitatea Clubului de Mobilitate Urbană va continua, dar predominant online. Pe lângă asta, au în dezvoltare și o aplicație finanțată de Accenture România.

„Este ca o platformă care conectează persoanele cu deficiențe de vedere cu posibili voluntari, fie tipici sau tot cu nevoi speciale, dar independenți, pentru a ajunge în diverse locuri unde doresc să meargă ( școală, cumpărături, parc etc.)”, explică Iris.

Cei doi afirmă că această aplicație este foarte utilă în contextul actual, deoarece măsurile de siguranță aduc piedici, în special pentru cei cu deficiențe de vedere. Marcajele care indică distanțarea socială sunt vizuale, predominant autocolante pe care nu le poți distinge cu piciorul. Masca limitează simțul olfactiv care este foarte important pentru identificarea unui reper în spațiu. Iris spune: „Pentru a se deplasa, nevăzătorii se bazează foarte mult pe tactil. Este un alt simț afectat de pandemie fiindcă trebuie să te speli des pe mâini sau să nu atingi suprafețe, iar ca nevăzător ai nevoie să atingi pentru a putea să parcurgi trasee prin oraș”.

 „Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să creăm o societate incluzivă ”, adaugă Iris.

Ea afirmă că trebuie să înțelegem că avem 7,7 milioane de tipologii diferite de oameni pe planetă și este foarte greu să tot categorisim. Schimbarea ține de fiecare dintre noi, nu de un ONG, nu de administrația publică.

0757 526 247 

Acesta este numărul de telefon comunicat de Alexandru și Iris pentru cei care sunt interesați de Clubul de Mobilitate Urbană. Din cauza pandemiei, activitatea clubului se desfășoară în online. Participarea se poate face chiar și prin intermediul telefonului fix.

Alex menționează: „Pentru persoanele cu deficiențe de vedere, părinți, profesori, însoțitori, vrem să le spunem că noi am creat o comunitate de Tech Helpers care pot răspunde la întrebările legate de tehnologie asistivă și modul în care aceasta poate să funcționeze pentru fiecare: https://help.amais.ro/ ”.

Articolul Iris Popescu: Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să creăm o societate incluzivă apare prima dată în Jurnal Social.

În această perioadă de criză, cauzată de pandemia COVID-19, este vital ca oamenii să fie solidari și să acționeze împreună pentru o societate dreaptă, durabilă și incluzivă.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), împreună cu peste 50 de actori ai societății civile europene, s-au angajat să colaboreze pentru o viziune comună asupra viitorului Europei, lansând următoarea declarație: ,,Pentru o Europă care are grijă de toți – în timpul pandemiei COVID-19 și nu numai.”

Redăm mai jos declarația comună:

Democrație – Incluziune – Dreptate – Solidaritate – Durabilitate
20 aprilie 2020

,,Pandemia COVID-19 demonstrează prea bine că societățile inegale merg mână în mână cu suferința umană, economiile și democrațiile fragile.

Solidaritatea trebuie să constituie baza răspunsului Europei la această criză: combaterea pandemiei și protejarea tuturor oamenilor, gestionarea consecințelor sociale și economice și apărarea democrației. Solidaritatea depășește granițele și nu ar trebui să se limiteze la țările Uniunii Europene.

Aceasta este mai mult decât o criză de sănătate publică, este o criză de sistem. Precum criza climatică și multe alte crize cu care ne confruntăm, aceasta îi afectează pe toți, dar, pe unii îi lovește mai rău decât pe alții. Pandemia COVID-19 mărește inegalitățile din societatea noastră. Inegalitatea era deja o problemă globală, dar acum riscă să ia proporții ireversibile. Alături de milioanele de lucrători care și-au pierdut locurile de muncă și veniturile, printre cei mai afectați sunt: migranții de la granițe, persoanele cu locuri de muncă precare, persoanele fără documente, familiile cu venituri mici, persoanele fără adăpost, vârstnicii, femeile și persoanele cu dizabilități sau cu boli cronice – inclusiv multe minorități rasiale și etnice.

Personalul din domeniul sănătății, precum și alți lucrători esențiali ai serviciilor, sunt în prima linie. Asistăm la valoarea socială și economică fundamentală a muncii de îngrijire și a serviciilor de bază, activitate care este îndeplinită, în mod covârșitor, de femei și care este adesea ignorată, subestimată și întotdeauna prost plătită. Noi, actorii subsemnați ai societății civile europene, ne-am angajat să lucrăm împreună pentru o viziune comună asupra viitorului Europei, care se bazează pe o societate dreaptă, durabilă, democratică și incluzivă. În această perioadă de criză, suntem pregătiți să fim solidari, să acționăm împreună!

Recunoaștem că, alături de organizațiile internaționale, ONG-urile și guvernele, Uniunea Europeană a încercat să răspundă la această situație de urgență. Cu toate acestea, ea poate și trebuie să meargă mai departe.

Solicităm instituțiilor europene și guvernelor statelor membre să profite de acest moment, pentru a acționa spre schimbarea fundamentală a sistemelor noastre sociale, economice și politice. Suntem pregătiți să susținem tranziția, departe de modelul social și economic actual, care determină inegalitatea și distrugerea mediului și ne lasă nepregătiți atunci când se produc crize.

Solicităm factorilor de decizie europeni să se reunească, dincolo de frontiere, pentru a demonstra viziunea și curajul de a pune Europa pe calea către un viitor durabil, un viitor al democrațiilor rezistente, construite pe demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, drepturile omului și statul de drept.

Europa trebuie să demonstreze că o preocupă binele tuturor, în perioade de criză și nu numai.

• Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru: Crearea unei strategii cuprinzătoare de solidaritate pentru prevenirea infecțiilor, salvarea de vieți și minimizarea impactului continuu al pandemiei. Acest lucru trebuie să includă asigurarea faptului că orice vaccin sau tratament, dezvoltat pentru COVID-19 este ieftin și accesibil tuturor, și că regulile privind brevetul, care pun profiturile industriei farmaceutice înaintea sănătății publice, sunt revizuite.

• Creșteți gradul de conștientizare și contribuiți la combaterea tuturor formelor de dezinformare, în special a răspunsurilor rasiste și sexiste la pandemie.

• Asigurați-vă că măsurile restrictive de urgență servesc numai la combaterea pandemiei, sunt limitate în timp și sunt compatibile cu statul de drept și cu valorile fundamentale ale UE. În același timp, trebuie menținut dialogul și sprijinul pentru societatea civilă organizată.

• Asigurați-vă că orice utilizare a tehnologiilor digitale, inclusiv aplicațiile și inteligența artificială, pentru a monitoriza răspândirea virusului și a comportamentului ființelor umane este legală, etică și strict temporară. Companiile private nu trebuie să aibă acces la aceste date în scopuri comerciale.

• Puneți capăt erei de austeritate în Europa și lucrați la un cadru macroeconomic care prioritizează combaterea inegalității și investește în bunăstarea umană și în conservarea și protecția mediului natural care ne susține. Impozitați companiile bogate și persoanele fizice, pentru a ajuta la plata costurilor pachetelor de salvare și recuperare.

• Consolidați drepturile lucrătorilor, protejați locurile de muncă, sprijiniți veniturile oamenilor și introduceți măsuri pentru protecția celor rămași pe piața muncii. Măsurile ar trebui să abordeze situația din Europa și din țările partenere ale UE și ar trebui să ia în considerare, în special personalul din domeniul sănătății, asistenții medicali și cei care lucrează în condiții de muncă precare, marea majoritate fiind femei.

• Sprijiniți sistemele de sănătate și persoanele din Sudul Global și asigurați-vă că serviciile de bază, în special asistența medicală și accesul la apă, sunt oferite tuturor indiferent de statutul de rezident, de rasă, naționalitate, limbă sau alți factori.

• Treceți mai repede tranziția către un viitor just și durabil, prin creșterea aspirației Acordului Ecologic European. Aceasta necesită soluții transformaționale și investiții în tranziția justă, incluzând transport public și clădiri cu consum redus de energie, modele sustenabile de producție și consum și un sistem alimentar robust și durabil.

• Dezvoltați unui sistem de guvernare mai rezistent, structurat și permanent, la nivelul UE-27, pentru gestionarea crizelor de sănătate, care să extragă lecții din actuala criză COVID-19.

Semnatari

350.org
ACT Alliance EU
ActionAid International
Albanian Center for Population and Development (ACPD)
All Together in Dignity (ATD) Ireland
Amnesty International
Asociación Caminos
ATD Fourth World CATRO Bulgaria CEE Bankwatch Network CIDSE
Climate Action Network (CAN) Europe
CONCORD Europe
Coordinadora de ONGD-España
Czechia Against Poverty and Inequality
Defend Democracy
End FGM European Network
Eurodiaconia
European Civic Forum
European Consortium for Emergency Contraception
European Disability Forum
European Environmental Bureau (EEB)
European Movement International
European Network Against Racism (ENAR)
European Oncology Nursing Society
European Trade Union Confederation (ETUC)
European Women’s Lobby
European Youth Forum
Fair Trade Advocacy Office
Federación de Planificación Familiar de España
Friends of the Earth Europe
Global Call to Action Against Poverty (GCAP)
Greenpeace
Health and Environment Alliance (HEAL)
International Partnership for Human Rights (IPHR)
International Planned Parenthood Federation European Network
Know and Can Association
Le Planning Familial
Lithuanian NGDO Platform
Mighty Earth
Naturefriends International (NFI)
Open Society European Policy Initiative
Österreichische Gesellschaft für Familienplanung (ÖGF)
P&D Factor – Ass. Cooperação sobre População e Desencolvimento, Portugal
Pistes Solidaires Povod
Rehabilitation Center for Stress and Trauma – RCT S
SOCIAL PLATFORM
Society for Education on Contraception and Sexuality
(SECS) Romania
SOLIDAR
The Good Lobby
WeMove Europe
WWF European Policy Office (EPO)
YouAct – European Youth Network on Sexual and Reproductive Rights
Young Feminist Europe
Young Friends of the Earth Europe

Articolul Declarație comună: Pentru o Europă care are grijă de toți – în timpul pandemiei COVID-19 și nu numai apare prima dată în Jurnal Social.