Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a ajunţat, joi, 13 octombrie 2022, că va implementa, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, două noi proiecte pentru încadrarea în muncă a șomerilor, în valoare totală de aproximativ 57 milioane de euro.

,,La începutul lunii octombrie 2022, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a contractat două noi proiecte finanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, care vor fi implementate până în luna decembrie 2023. Proiectele au fost depuse în cadrul apelurilor non-competitive lansate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la finele lunii septembrie 2022, pe Axele prioritare 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs, respectiv 3 – Locuri de muncă pentru toți.”, se arată într-un comunicat al ANOFM.

Potrivit sursei citate, sumele alocate de MIPE în cadrul celor două apeluri menționate au fost aproape integral contractate de ANOFM pentru finanțarea măsurilor (subvenții pentru angajatori), care vizează ocuparea tinerilor cu vârsta între 16 și 29 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională, precum și a șomerilor non-NEET.

ANOFM precizează că 972 tineri absolvenți cu domiciliul sau reședința în regiunile de dezvoltare eligibile, Nord-Est, Nord-Vest și Vest, înregistrați și profilați de Serviciul Public de Ocupare (SPO), vor fi sprijiniți prin intermediul proiectului PRO NEETs RMPD – Stimularea integrării absolvenților NEETs pe piața muncii, în valoare de aprox. 7 milioane de euro.

De asemenea, 8.444 de șomeri non-NEETs cu domiciliul sau reședința în regiunile mai puțin dezvoltate, în mod special persoanele pentru care identificarea unui loc de muncă ridică unele dificultăți, sunt principalii beneficiari ai proiectului PROACCES 4 – Subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri, în valoare de aprox. 50 milioane de euro.

Prezentul proiect vizează cu precădere următoarele categorii: șomerii care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (45-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație, membrii minorității rome, persoanele din mediul rural.

„Pornind de la măsurile active pe care le acordă clienților, care de-a lungul timpului și-au demonstrat utilitatea, valorificând oportunitățile pe care Uniunea Europenă le oferă, ANOFM își dorește să contribuie la menținerea unui mediu economic echilibrat. Cele două proiecte cu finanțare nerambursabilă întregesc portofoliul ANOFM în materie, ridicând suma contractată la aprox. 1,2 miliarde de euro, instituția menținându-și, astfel, poziția în rândul celor mai mari beneficiari POCU din România”, a declarat Florin Cotoșman, președintele ANOFM.

Și ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, transmite că ministerul pe care îl conduce va implementa două proiecte finanţate din fonduri europene destinate angajării tinerilor, dar şi a persoanelor peste 45 de ani.

,,Banii sunt destinați angajatorilor care încadrează în muncă persoane din aceste categorii de persoane, iar prin aceste proiecte venim atât în sprijinul mediului de afaceri, cât și în cel al șomerilor”, a menționat ministrul.

Articolul ANOFM implementează două noi proiecte destinate încadrării în muncă a șomerilor apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj cu privire la modul în care se califică oamenii. Ea susține că nu statul trebuie să decidă cum se califică oamenii, ci firmele, iar banii de formare trebuie să ajungă la acestea, pentru că ele știu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajați.

,,Avem locuri de muncă de oferit, dar nu avem oameni care să vină la treabă. Alba Iulia, astăzi, la discuţie cu mediul de afaceri. Încerc câteva explicaţii, eu ştiind că la ANOFM sunt înregistraţi şomeri indemnizaţi/neindemnizaţi, oameni în căutarea unui loc de muncă. În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie. Nu este normal. Banii de formare trebuie să ajungă la firme şi ele să îi gestioneze. Acestea ştiu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajaţi, când şi cum trebuie făcută. Ele vor urmări ca formarea să se facă bine pentru că au interesul să aibă forţă de muncă competitivă”, a scris, pe Facebook, ministrul Muncii.

Ministrul Muncii a precizat că Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) nu se implică activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, iar acest lucru denotă că nu sunt conectate la schimbările de pe piaţa muncii.

,,După toate semnalele pe care le-am dat despre nevoia de schimbare radicală a abordării, nu văd o mobilizare din partea AJOFM-urilor pentru a se implica activ în facilitarea angajării persoanelor înregistrate, pentru a prelua imediat informații de la angajatorii care au locuri de muncă și pentru a cauta cu determinare să le găsească persoane interesate și apte să muncească. Se comportă exact ca cineva care nu va putea răspunde niciodată unui mediu concurențial. Fac strictul necesar la acest capitol. Nu văd că AJOFM-urile sunt conectate la schimbările din piața muncii”, a explicat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a subliniat că rolul principal al AJOFM-urilor este să ajute șomerii să se angajeze, nu să fie o agenție de plăți.

,,Cu tot cu gestionarea (bună, altminteri) a măsurilor de sprijin pentru angajați și angajatori din această perioadă, ANOFM parcă vrea să se transforme în agenție de plăți. Nu cred că la acest lucru trebuie să se rezume. Oamenii trebuie să aibă reală încredere că, dacă bat la ușa AJOFM, aici sigur există șanse reale să își găsească un loc de muncă. O să cer să vorbim mai mult despre ce locuri de muncă și-au găsit oamenii prin AJOFM. România are nevoie să se muncească. Cele două părți – angajați și angajatori – chiar sunt parteneri; sunt aici pentru ca acest lucru nu numai să se audă, dar să se și întâmple”, a mai spus Violeta Alexandru.

Articolul Ministrul Muncii: În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie apare prima dată în Jurnal Social.