Statul social este un sistem în care guvernul intervine activ pentru a proteja și îmbunătăți bunăstarea cetățenilor, asigurându-se că aceștia au acces la servicii esențiale, precum educația, sănătatea, protecția socială și condiții de trai decente. Scopul unui stat social este de a reduce inegalitățile economice și sociale și de a oferi sprijin celor mai vulnerabili membri ai societății, prin redistribuirea resurselor și acordarea de ajutoare financiare.

Europa se află într-un moment de schimbare economică profundă, ceea ce generează discuții despre viitorul statului social. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat recent asupra riscului de a pune în pericol statul social dacă Europa nu adoptă reforme economice esențiale (detalii aici). De asemenea, zilele trecute, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat că bugetele pentru apărare ar putea fi finanțate prin reducerea fondurilor destinate pensiilor și sănătății (mai multe informații aici).

Deși astfel de declarații subliniază provocările viitoare, ele pot fi privite și ca oportunități de a regândi din timp, modul în care ne protejăm financiar. Aplicarea unor astfel de măsuri, exprimate de cei doi oficiali, probabil nu vor depăși stadiul declarativ, de avertisment într-un orizont imediat de timp, însă reflectă un potențial de implementare la un moment dat. De aceea, persoanele cu venituri mai reduse și cele cu nevoi speciale, mai ales, ar trebui să aibă o abordare proactivă care să le ofere protecție financiară consistentă pe termen lung, chiar și atunci când statul, din diverse considerente, și-ar ajusta sprijinul privind protecția socială.

De-a lungul istoriei, perioadele de incertitudine economică au fost cele care au stimulat cel mai mult economisirea. În timpul Marii Depresiuni din anii 1930, familiile din întreaga lume au învățat să economisească fiecare bănuț, transformând chiar și cele mai mici contribuții în forme de protecție financiară. În mod similar, în Europa postbelică, economisirea a devenit un pilon esențial pentru reconstrucție, punând bazele creșterii economice rapide din anii ’50 și ’60. Aceste exemple istorice ne amintesc că economisirea nu este doar o strategie individuală, ci și o resursă colectivă care poate sprijini reziliența socială.

Economisirea, la care unii zâmbesc ușor ironic, considerând-o un fel de „Cenușăreasă financiară”, în opinia lor doar instrumentele investiționale fiind cele care le-ar satisface „obiectivele”, nu mai este o marotă sau un moft. În contextul economic actual, devine o cerință imperioasă, o necesitate și un act de profundă responsabilitate față de tine și familie. Adoptarea economisirii, susținută de o strategie individuală clară, bazată pe trei piloni fundamentali – identificarea soluțiilor de a produce venituri, constanța depunerilor și investirea în propria persoană – poate transforma vulnerabilitatea într-un punct de forță.

1. Identificarea soluțiilor de a produce venituri

Stabilitatea financiară începe cu diversificarea surselor de venit. Datorită tehnologiilor asistive și a digitalizării, persoanele cu nevoi speciale pot explora o gamă largă de opțiuni, inclusiv de tip telemunca, freelancing sau participarea la programe vocaționale care să le dezvolte diverse competențe adaptate cerințelor pieței.

De asemenea, colaborările cu organizații financiare, firme de consultanță sau ONG-uri cu profil educațional pot facilita accesul la resurse pentru inițierea unor mici afaceri sau proiecte antreprenoriale. Un venit constant reprezintă temelia necesară pentru o strategie financiară robustă.

2. Economisirea disciplinată

Economisirea este un pas esențial pentru a face față oricăror schimbări economice. Chiar și o contribuție mică, de exemplu 2% din venituri, poate aduce beneficii semnificative dacă este realizată constant, randamentele oferite amplificând efectul economisirii și ajutând astfel la constituirea în timp a unui fond de rezervă și protecție financiară.

Economisirea disciplinată implică prioritatea contribuțiilor lunare la economii și controlul responsabil al cheltuielilor. Această abordare permite dezvoltarea unui obicei benefic care îți protejează viitorul financiar.

3. Investiții în propria persoană

Investiția în educație, competențe și sănătate este crucială pentru a face față provocărilor economice. Persoanele cu nevoi speciale pot participa acum la o multitudine de cursuri de formare continuă, care le oferă acces la noi oportunități profesionale.

În același timp, un stil de viață care promovează sănătatea fizică și mentală poate reduce semnificativ cheltuielile medicale pe termen lung. Astfel, orice efort investit în dezvoltarea personală aduce beneficii durabile și sprijină creșterea rezilienței individuale.

Schimbarea începe cu tine

Poți alege să fi actor sau simplu observator în procesul economisirii! Provocările sociale, economice și geopolitice actuale sunt o ocazie de a regândi relația noastră cu banii. Economisirea, privită nu doar ca acumulare de fonduri, ci ca un pas conștient spre protecție financiară, este mai importantă ca niciodată.

Fiecare dintre noi poate face acești pași mici, dar semnificativi: identificarea soluțiilor pentru a genera venituri, economisirea constantă și investirea în propria persoană. Aceste acțiuni sunt pietrele de temelie ale unui viitor financiar mai stabil și mai sigur.

Autor: Dan Stifter

Articolul Economisirea – moft sau scut financiar în fața incertitudinii? apare prima dată în Jurnal Social.