Administrația Americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a anunțat, miercuri, 17 august 2022, că a aprobat medicamentul Zynteglo (betibeglogene autotemcel), prima terapie genică pentru pacienții adulți și pediatrici cu beta-talasemie care necesită transfuzii regulate de globule roșii.

„Aprobarea de astăzi reprezintă un progres important în tratamentul beta-talasemiei, în special la persoanele care necesită transfuzii continue de globule roșii. Având în vedere potențialele complicații asociate cu această boală gravă, această acțiune evidențiază angajamentul continuu al FDA de a sprijini dezvoltarea de terapii inovatoare pentru pacienții care au opțiuni limitate de tratament ”, a declarat medicul Peter Marks, director al centrului de Evaluare și Cercetare Biologică al FDA.

Beta-talasemia este o afecțiune ereditară (moștenită), cauzată de mutații ale genelor răspunzătoare de producerea beta globinei, care reduc producția de hemoglobină. Nivelurile reduse de globule roșii din sânge pot duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv amețeli, slăbiciune, oboseală, anomalii osoase și complicații mai grave.

Tratamentul pentru persoanele cu această afecțiune constă adesea în regimuri de transfuzii de sânge pe tot parcursul vieții. La randul lor, aceste transfuzii determină o acumulare de fier în organism, ceea ce are efecte negative asupra organelor, precum ficatul şi inima, dar şi la nivel hormonal şi metabolic.

Potrivit FDA, Zynteglo este o terapie personalizată şi necesită o singură administrare. Ea presupune colectarea celulelor stem hematopoietice ale pacientului, modificarea ex vivo a acestora pentru a produce lanţuri de beta-globină care îşi pot îndeplini rolul în transportul oxigenului şi infuzarea acestor celule modificate înapoi în corpul pacientului. Prin această tehnologie sunt introduse în interiorul celulelor stem hematopoietice copii funcţionale, normale, ale genei mutante care determină apariţia bolii, cu ajutorul unui vector viral reprezentat de lentivirus.

Siguranța și eficacitatea terapiei Zynteglo au fost stabilite în cadrul a două studii clinice multicentrice, care au inclus pacienți adulți și copii cu beta-talasemie ce necesită transfuzii regulate.

Conform studiului clinic de fază III care a inclus 41 persoane cu beta talasemie dependentă de transfuzii, terapia Zynteglo a înlăturat complet necesarul de transfuzii la 89% dintre pacienţii înrolaţi, pe o perioadă de urmărire de minim 12 luni. 

Cele mai frecvente reacții adverse asociate cu Zynteglo au inclus scăderea trombocitelor și a altor celule sanguine, precum și mucozită, neutropenie febrilă, vărsături, febră, alopecie (căderea părului), epistaxis (sângerare nazală), dureri abdominale sau musculoscheletale, tuse, dureri de cap, diaree, erupții cutanate, constipație, greață, scăderea apetitului, tulburări de pigmentare și prurit (mâncărime), mai informează FDA.

Există un risc potențial de cancer de sânge asociat cu acest tratament, cu toate acestea, nu au fost observate cazuri în cadrul studiilor cu Zynteglo. FDA recomandă monitorizarea pentru semne de cancer minim 15 ani după administrarea terapiei. De asemenea, pacienții trebuie monitorizați pentru reacții de hipersensibilitate în timpul administrării Zynteglo, precum și pentru trombocitopenie și sângerare.

Zynteglo a fost dezvoltat de compania Bluebird bio şi este a treia terapie genică aprobată de FDA, după Luxuturna (pentru amauroza congenitală Leber) şi Zolgensma (pentru atrofie musculară spinală). Zynteglo a primit aprobare în Uniunea Europeană în urmă cu trei ani, dar a fost retras ulterior din considerente financiare.

Costurile terapiei sunt estimate la 2,8 milioane de dolari pentru un pacient, devenind cea mai scumpă terapie.

Compania Bluebird a precizat că va oferi o reducere de până la 80% dacă pacientul nu atinge sau nu menține independența de transfuzie, potrivit Reuters.

Pentru Zynteglo, FDA a acordat distincţiile Priority Review, Fast Track, Breakthrough Therapy, şi Orphan Drug, precum şi un voucher pentru boli pediatrice rare, care va asigura revizuirea cu prioritate a următoarei terapii pentru care Bluebird va aplica pentru aprobare din partea FDA.

Articolul Zynteglo, prima terapie genică pentru pacienții cu beta-talasemie dependentă de transfuzii, primește aprobare în Statele Unite apare prima dată în Jurnal Social.

La sfârşitul lunii noiembrie 2021, experții Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) au aprobat medicamentul Zolgensma, o terapie genică pentru pacienţii cu amiotrofie spinală, o boală genetică gravă care duce la atrofierea muşchilor.

Potrivit medicilor care au administrat-o deja, terapia are rol important în stoparea bolii şi redarea mobilităţii pacienţilor. Practic, decizia de includere a acestei terapii în lista de medicamente gratuite şi compensate de care beneficiază asiguraţii a fost luată de ANM, în funcţie de nişte punctaje care ţin cont inclusiv de nivelul de eficienţă şi siguranţă al medicamentului.

Zolgensma (onasemnogene abeparvovec-xioi) este o terapie administrată o singură dată în viață, iar prețul se ridică la 2,1 milioane de dolari, fiind considerat la ora actuală cel mai scump tratament din lume. Terapia este produsă de compania AveXis, care din 2018 face parte din grupul Novartis. În acest moment, în România, părinţii copiilor diagnosticaţi cu această afecţiune strâng aceste sume uriașe cu ajutorul organizaţiilor non-guvernamentale. Foarte puţini dintre ei sunt aleşi în cadrul unei tombole organizate de compania producătoare, prin care efectiv sunt extrase aleator numele unor copii eligibili din toată lumea, în limita a 100 de tratamente puse la dispoziţie gratuit. În prezent, medicamentul este decontat de stat în opt ţări europene.

La ultima actualizare a listei de medicamente gratuite şi compensate, care a avut loc la sfârşitul lunii martie din iniţiativa Ministerului Sănătăţii, această nouă terapie nu a fost inclusă.

Răzvan Mihai Prisada, preşedintele ANM, a precizat că mai sunt câţiva paşi pentru ca medicamentul Zolgensma să poată ajunge efectiv la pacienţi. 

„La Agenţia Medicamentului a fost evaluată în cadrul Direcţiei Evaluare Tehnologii medicale aplicaţia pentru medicamentul Zolgensma şi a fost emisă la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut o decizie de includere necondiţionată, cu anumite observaţii, care este practic prima etapă şi cea care ţine de Agenţia Naţională a Medicamentului în ceea ce priveşte evaluarea unui produs nou care urmează a fi intrat în piaţă, aceasta este partea care a fost deja realizată. Etapele următoare procedurale sunt introducerea medicamentelor noi, inclusiv acesta, în completarea Hotărârii de Guvern 720/2008, este Hotărârea de Guvern care cuprinde denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, şi cu o a treia etapă, ulterior acestui moment, va fi necesitatea elaborării protocoalelor terapeutice corespunzătoare, de către Comisiile de Specialitate ale Ministerului Sănătăţii”, a declarat pentru news.ro, Răzvan Mihai Prisada, directorul ANMDMR.

Potrivit sursei citate, ANM a evaluat dosarul medicamentului Zolgensma, în baza unei proceduri de lucru şi de acordare a unui punctaj, punctaj care se acordă prin referenţiere la trei Agenţii ale Medicamentului din Germania, Franţa şi Marea Britanie. Există acolo o procedură pe baza căreia acel punctaj dă o rezoluţie privind includerea necondiţionată, includerea condiţionată, adică aşa numitele contracte cost volum sau neincluderea atunci când punctajul nu este suficient, procedura fiind aplicabilă tuturor medicamentelor noi care vin pentru evaluare.

,,Este o intrare în lista de medicamente de care beneficiază asiguraţii în cadrul programelor naţionale. În acest caz, vorbim de programul naţional pentru amiotrofia spinală musculară”, a adăugat Răzvan Mihai Prisada.

Președintele ANM spune că acordarea acelui punctaj se bazează pe criteriile de siguranţă şi eficacitate, îndeplinite de noua terapie genică Zolgensma, ce a fost aprobată în 2019 în SUA, iar în 2020, în Uniunea Europeană. El menționează cu privire la rambursarea costului terapiei că intenționează să intre într-un protocol de colaborare cu CNAS.

„Acordarea acelui punctaj are la bază mai multe criterii, unele dintre ele sunt legate de evaluările care au fost făcute apropo de siguranţă şi eficacitate de către agenţiile din ţările pe care le-am menţionat, alte puncte ţin de statutul respectivului medicament. Evident decizia finală trebuie să ţină cont de aceste criterii care sunt legate de eficacitate şi de siguranţă. Din ceea ce ştim, în acest moment sunt opt ţări în Europa care au acest medicament în listele medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, există condiţii probabil separate, diferite, nu ştiu foarte multe despre sistemele de rambursare, uneori aceste lucruri sunt netransparente. Cu siguranţă, au existat, am fost informaţi de către colegii de la CNAS, au existat discuţii între CNAS şi deţinătorul de autorizaţie de punere pe piaţă pentru acest medicament şi există o intenţie de a intra într-un protocol de colaborare cu CNAS”, explică Răzvan Mihai Prisada.

Sursa citată susține că modul clasic în care am privit inovaţia se schimbă și trebuie cu toţii să găsim căi de a ne adapta, inclusiv modalitatea de evaluare a acestor noi terapii.

Dr. Andrada Mirea, medic specialist pediatrie la Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu” din Bucureşti, spune că încă nu există oficial în România protocol de administrare pentru acest medicament şi că acest lucru va trebui făcut.

„Nu este încă stabilit protocolul de administrare la nivelul ţării noastre, dar vă pot spune din experienţa ţărilor din Occident SUA, de exemplu, a acceptat ca acest medicament să fie administrat doar până la vârsta de doi ani, excepţional în anumite cazuri se face şi peste această vârstă, iar în Europa, în prospectul aşa cum este aprobat de EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului) este stipulată greutatea de 21 de kilograme ca fiind o limită a administrării acestui medicament. Din experienţa clinicilor din Europa, totuşi, se tinde spre greutăţi mai mici şi în general se impune o limită de vârstă vis a vis de reacţiile adverse, dar cu toţii ştim că profesia aceasta de medic este una liberală, şi dacă nu există condiţii impuse de stat printr-un anumit protocol de program naţional, dacă se fac strângeri de fonduri, atunci totul ţine de decizia medicului şi de hotărârea acestuia, de tot ce înseamnă experienţa sa în acest domeniu şi în privinţa acestui medicament.

Dacă vorbim despre tratamentul acordat prin rambursare de către statul român (n.r. medicul face referire la Zolgensma, tratament încă nerambursat de stat), medicul va decide ţinând cont de protocolul care încă nu există deci nu ştim exact ce va include ca şi reguli şi ca şi condiţii acest protocol.

Unii au primit tratamentul prin intermediul acelei tombole, practic un program de uz compasional de ultimă instanţă iar alţii au primit tratamentul prin strângeri de fonduri, în total sunt nouă pacienţi pe care i-am avut în evidenţă”, a explicat medicul Andrada Mirea.

Dr. Andrada Mirea a precizat că în cazul pacientului care a primit doar Zolgensma, boala a stagnat, iar copilul a putut evolua din punct de vedere motor.

„Cu excepţia unui singur pacient care în urma administrării Zolgensma nu a mai primit alt tratament, de acela vă pot spune că are efecte ca şi la Spinraza, (n.r. un alt medicament destinat amiotrofiei spinale, decontat de stat) efecte care arată că boala a stagnat, că nu au mai murit neuronii şi copilul a putut să evolueze din punct de vedere motor, toţi ceilalţi au primit în continuare tratamentul rambursat de statul român (Spinraza) şi atunci nu vă pot spune dacă Zolgensma în sine i-a ajutat sau celălalt sau împreună. Este important că experienţa şi cunoaşterea din studiile clinice legate de pacienţii trataţi doar cu acest tip de tratament, acestea sunt cele care îşi spun cuvântul. Noi avem o experienţă limitată de faptul că primesc două tratamente şi atunci nu poţi să spui care acţionează.

Acest demers (n.r. de aprobare a medicamentului Zolgensma de către Agenţia Naţională a Medicamentului) este important din mai multe puncte de vedere, să ai mai multe tratamente la dispoziţie, pentru că ai posibilitatea să alegi şi să acorzi tratamentul, potrivit fiecărui caz în parte şi nu numai, cred că este bine ca toate aceste tratamente să fie disponibile şi gratuite, astfel încât să se stingă un pic isteria asta a strângerilor de fonduri care s-a creat şi s-a iscat la un moment dat… Important este ca terapia genică să fie administrată judicios, la recomandarea medicului cu experienţă în administarea acesteia (…)Toate medicamentele care există la momentul actual aprobate pentru rambursare necondiţionată în România, nu este doar Zolgensma, mai este unul, toate acestea trei şi cel deja rambursat, şi cel care aşteaptă să intre în protocol, fac acelaşi lucru, opresc evoluţia bolii…”, a mai declarat dr. Andrada Mirea.

Conform datelor transmise de către CNAS, la data de 16 martie 2022, în tratament pentru amiotrofie spinală erau 135 de copii, 57 de adulţi, în total un număr de 192 de pacienţi.

Info Plus

La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat, pe 25 martie 2022, extinderea listei de medicamente gratuite şi compensate, prin introducerea a 34 de noi molecule, de la 1 aprilie 2022. Atunci a fost aprobată decontarea triplei terapii Kaftrio pentru tratarea pacienţilor cu fibroză chistică, dar şi molecule pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi Parkinson, ciroză biliară, boli endocrine şi metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului (glaucom). Sunt şi medicamente destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice, molecule noi pentru pacienţii cu diabet zaharat, molecule pentru tratarea bolilor rare – hemofilie/talasemie, pentru hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză şi angioedem ereditar, aşa cum reiese dintr-un comunicat publicat de Ministerul Sănătăţii, pe 25 martie. Terapia Zolgensma nu a fost la acea dată introdusă în această listă, chiar dacă are aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului din România.

Articolul Agenţia Naţională a Medicamentului a inclus Zolgensma, pentru amiotrofie spinală, în lista de medicamente gratuite și compensate apare prima dată în Jurnal Social.