Alocaţia de stat pentru copii o vor primi și tinerii care au împlinit 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului special, până la terminarea acestora, potrivit unei propuneri legislative adoptate luni, 20 septembrie 2021, în unanimitate de plenul Senatului. Totuși, pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie adoptată și de către Camera Deputaților, în calitate de For decizional, promulgată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial.

,,Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani care urmează cursurile învăţământului special gimnazial, liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora”, se arată în prounerea legislativă amintită, care vizează modificarea Legii nr. 61/1993.

Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, obiectivul acestei modificări a Legii nr. 61/1993 este de a sincroniza dreptul la alocație și obligația de a merge la școală pentru cei care urmează o formă de învățământ special. 

,,În continuare, analizând art. 3 lit. c) din Legea 61/1993, se poate observa cum copilul cu handicap cu vârsta între 3 – 18 ani primește o alocație de 600 lei, mai exact, handicapul este justificarea pentru o indemnizație mai mare decât indemnizația copilului fără handicap. Așadar, pentru simetrie de formă, propunem ca alocația elevilor din învățământul special care împlinesc 18 ani și nu au finalizat studiile obligatorii să fie acordată în oglindă cu alocația elevilor din învățământul de masă care împlinesc 18 ani și nu au finalizat studiile obligatorii, plus ajutorul acordat copilului cu handicap, rezultând un cuantum de 600 lei”, se menționează în expunerea de motive.

Astfel, acordarea unei alocații în acest sens va contribui la motivarea acestor tineri de a rămâne în școală cel puțin până la încheierea ciclului liceal, care, în practică, nu are întotdeauna loc la împlinirea vârstei de 18 ani.

„Există un vid legislativ în ceea ce priveşte elevii care împlinesc 18 ani şi sunt înregistraţi în sistemul de învăţământ special. Din cauza acestui vid, aceşti elevi nu primesc alocaţia de stat pentru copii, deşi au legal în continuare obligaţia de a merge la şcoală. Există o vădită discriminare a elevilor majori din învăţământul special, discriminare pe care iniţiativa de faţă o corectează. Ei trebuie încurajaţi şi ajutaţi, nu pedepsiţi”, a precizat senatorul USR PLUS Ştefan Pălărie, unul dintre inițiatorii propunerii legislative.

Senatorul a subliniat faptul că elevii din învăţământul special sunt copii cu grave probleme de sănătate, motiv pentru care ei sunt încadraţi în şcoală mult mai târziu decât cei care nu se confruntă cu astfel de probleme.

„Astfel că, în învăţământul special, există copii care împlinesc 18 ani în clasa a 6-a sau a 7-a sau a 8-a, moment în care nu li se mai acordă deloc alocaţia de stat pentru copii. Totuşi, ei sunt obligaţi să meargă la şcoală în continuare. Acest lucru ne-a fost semnalat de către foarte mulţi părinţi care se află într-o situaţie cât se poate de disperată şi urgentă, având acasă un copil care necesită o îngrijire aparte şi care nu mai beneficiază de un drept conferit tuturor elevilor prin Constituţie”, a mai spus senatorul Ştefan Pălărie.

Așadar, conform proiectului legislativ ce a fost adoptat de Senat, dacă acesta va intra în vigoare, din ianuarie 2022, tinerii care urmează cursurile învățământului special vor beneficia de o alocație de 486 de lei pe lună, până la absolvirea formelor de învățământ cu pricina. Prin urmare, aceștia vor avea o alocație similară cu cea oferită de stat pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și celei acordate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

Puteți consulta propunerea legislativă aici: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=23660.

Articolul Alocaţia de stat se acordă și tinerilor care au împlinit 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului special, au votat senatorii apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul pentru Drepturile Omului (Human Rights Council) a organizat luni, 12 aprilie, reuniunea online ,,Intersessional Seminar on Youth and Human Rights”, care s-a axat pe provocările și oportunitățile tinerilor în domeniul drepturilor omului.

Evenimentul a avut ca scop evidențierea discriminării și a provocărilor cu care se confruntă tinerii, în toată diversitatea lor, în ceea ce privește realizarea drepturilor omului, în virtutea vârstei lor și explorarea modului în care tinerii sunt incluși în diferite mecanisme ale drepturilor omului.

La acest seminar au putut participa organizații interguvernamentale, agenții ONU, organizații internaționale, instituții naționale pentru drepturile omului, organizații neguvernamentale acreditate ECOSOC, precum și organizații de tineret.

În cadrul evenimentului, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a precizat că tinerii continuă să inspire lumea susținând drepturile universale, precum: dreptul la o planetă sănătoasă și un viitor incluziv, dreptul la o viață fără discriminare și sărăcie, dreptul de a participa la deciziile care le afectează viața. În același timp, tinerii încă se confruntă cu bariere și provocări în realizarea multor drepturi ale omului.

,,Raportul meu către Consiliul pentru Drepturile Omului cu privire la tineri și drepturile omului a concluzionat că tinerii se confruntă cu provocări și discriminări în mai multe domenii, inclusiv participarea la politici și luarea deciziilor publice, în tranziția de la educație la ocuparea forței de muncă, accesul la serviciile de sănătate, inclusiv la asistența medicală sexuală și reproductivă și la obiecția de conștiință față de serviciul militar, printre altele. Raportul a identificat, de asemenea, că tranziția spre maturitate a fost deosebit de dificilă pentru tinerii cu dizabilități, tinerii migranți și refugiați, precum și pentru cei aflați în conflict cu legea și în situații de conflict”, a declarat Michelle Bachelet.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului  a subliniat că pandemia de COVID-19 a amplificat inegalitățile existente, cu un impact devastator asupra tinerilor. Sondajul global privind tineretul și pandemia de COVID-19, condus de Organizația Internațională a Muncii (OIM), în parteneriat cu Biroul său, organizațiile societății civile și alți parteneri, a constatat că impactul pandemiei asupra tinerilor este sistematic, profund și disproporționat. Acesta este în special cazul femeilor și tinerilor din țările cu venituri mai mici.  De asemenea, Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului sprijină Strategia ONU pentru tineret și lucrează activ la punerea sa în aplicare.

În cadrul intervenției sale, doamna Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA, a vorbit despre importanța includerii tinerilor, într-un număr cât mai mare, în mecanismele internaționale, și a propus crearea în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului a unui Forum anual de tineret, dar și conturarea unei rețele de tineret în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului, care să ofere feedback și consultare referitoare la respectarea drepturilor tinerilor la nivel internațional.

,,Pandemia Covid-19 este departe de a se fi sfârșit și efectele sale asupra educației și oportunităților pentru copii și tineri abia au început. Dacă nu luăm măsuri substanțiale și imediate axate pe nevoile tinerilor care sunt cei mai vulnerabili și, totuși, deseori cei mai puțin vizibili, moștenirea virusului se va simți timp de decenii. Cu alte cuvinte, politici direcționate și la scară largă sunt necesare mai mult ca oricând. România se angajează în continuare să își utilizeze toate resursele, pentru a crea un viitor demn pentru generațiile noastre mai tinere și așteaptă cu nerăbdare să coopereze cu parteneri internaționali pentru a garanta că efectele pandemiei COVID-19 nu vor continua să pună în pericol viitorul copiilor și tinerilor noștri”, a spus președintele ANDPDCA.

Articolul Seminar online: Provocările și oportunitățile tinerilor în domeniul drepturilor omului apare prima dată în Jurnal Social.