Guvernul a aprobat joi, 28 aprilie 2022, transpunerea în legislația internă a cerințelor europene de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Bancomatele, automatele pentru bilete ori serviciile de comunicații electronice vor trebui accesibilizate din 2025, anunță Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), într-un comunicat de presă.

,,Guvernul a aprobat transpunerea integrală a Directivei (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Accesibilitatea clădirilor, transporturilor, produselor și serviciilor, inclusiv serviciile bazate pe web și a tehnologiilor informației și comunicațiilor, reprezintă o condiție prealabilă pentru participarea egală la viața comunității și pentru o viață independentă”, se arată în comunicat.

Conform Directivei (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și se preconizează că numărul de persoane cu dizabilități va crește semnificativ. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii și facilitează o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități.

Cerințele de accesibilitate naționale diferă în prezent de cele ale statelor din Uniunea Europeană, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și la nivelul detaliilor, iar aceste diferențe afectează negativ competitivitatea și creșterea, din cauza costurilor suplimentare suportate pentru elaborarea și comercializarea unor produse și servicii accesibile pentru fiecare piață națională.

Potrivit MMSS, transpunerea Directivei UE în legislația românească va asigura buna funcționare a pieței interne, pentru a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, pentru a crea economii de scară, pentru a facilita comerțul transfrontalier și mobilitatea, dar și pentru a ajuta operatorii economici să își concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru acoperirea cheltuielilor generate de legislația fragmentată din Uniune.

Astfel, potrivit actului normativ aprobat de Guvern, trebuie reglementate următoarele produse introduse pe piață după 28 iunie 2025:

• sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware;
• echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru servicii de comunicații electronice;
• echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile mass-media audiovizuale;
• e-readere.
• terminale de plată pentru autoservire.

Totodată, vor trebui asigurate condiții de accesibilitate următoarelor terminale pentru autoservire destinate furnizării de servicii, introduse pe piață după 28 iunie 2025:

• bancomate;
• automate pentru bilete;
• automate de check-in;
• terminale pentru autoservire interactive care furnizează informații, exceptând terminalele instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant.

În ceea ce privește serviciile furnizate consumatorilor, vor trebui accesibilizate, după 28 iunie 2025, următoarele:

• servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine);
• servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale;
• servicii bancare destinate consumatorilor;
• cărți electronice și software dedicat;
• servicii de comerț electronic.

De asemenea, alte domenii de aplicare se pot referi la serviciile de transport aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul pentru pasageri, cu excepția serviciilor urbane și suburbane de transport, precum și a serviciilor regionale de transport:

• site-uri web;
• servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile;
• bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor;
• furnizarea de informații privind serviciul de transport, inclusiv informații de călătorie în timp real.

Un alt domeniu de aplicare se referă la preluarea comunicațiilor de urgență către  numărul european unic pentru apeluri de urgență 112.

Directiva (UE) 2019/882 cuprinde o serie de măsuri tranzitorii potrivit cărora statele membre pot să prevadă că terminalele pentru autoservire utilizate în mod legal de către furnizorii de servicii pentru furnizarea de servicii înainte de 28 iunie 2025 pot să fie utilizate în continuare pentru furnizarea de servicii similare până la sfârșitul duratei lor de viață economică utilă, dar nu mai mult de 20 de ani după intrarea lor în uz.

Fără a aduce atingere acestei măsuri, statele membre prevăd o perioadă de tranziție care se încheie la 28 iunie 2030, în care furnizorii de servicii pot continua să își furnizeze serviciile, utilizând produsele pe care le-au folosit în mod legal pentru a furniza servicii similare înainte de această dată.

Contractele de furnizare de servicii convenite înainte de 28 iunie 2025 rămân valabile fără modificări până la expirare, dar nu mai mult de cinci ani de la respectiva dată. 

,,Documentul european prevede că cerințele de accesibilitate ar trebui introduse în modul cel mai puțin împovărător cu putință pentru operatorii economici și statele membre și că noile tehnologii trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor cu dizabilități, iar furnizorii de servicii de sprijin trebuie să aibă abilitățile adecvate care să le permită să răspundă nevoilor lor”, se mai arată în comunicat.

Potrivit MMSS, la 31 decembrie 2021, în România erau înregistrate 865.573 de persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 848.966 de persoane, reprezentând un procent de 98,09 %, se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent.

Mai jos, puteți afla mai multe informații despre actul normativ aprobat de Guvern.

Articolul Guvernul a aprobat transpunerea în legislația internă a cerințelor europene de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor apare prima dată în Jurnal Social.

Ca primă propunere legislativă ce a urmat proclamării Pilonului european al drepturilor sociale, în noiembrie 2017, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie reprezintă un pas important în consolidarea drepturilor existente și în stabilirea unor noi drepturi pentru milioane de cetățeni. Astfel, trebuie urmată în prezent aplicarea și monitorizarea ei.

Lobbyul European al femeilor (European Women’s Lobby), coaliție de rețele europene de ONG-uri, solicită guvernelor naționale să se îndrepte către o transpunere rapidă, după întâlnirea din 13 iunie a Consiliului EPSCO.
Etapa de transpunere a prezentei directive va avea o importanță capitală, deoarece reprezintă o șansă de a discuta și de a revizui politicile naționale privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, pentru a se asigura că îndeplinesc nevoile familiilor din secolul XXI, bazate pe valorile egalității de gen, precum și incluziunea socială și nediscriminarea și stimularea investițiilor și a dezvoltării serviciilor.

Lobbyul European al femeilor dorește să evidențieze prioritățile lor cheie pentru viitor, să transmită un mesaj puternic și să demonstreze cetățenilor că UE lucrează cu și pentru ei:

• Asigurarea plății adecvate a concediilor familiale: Plata adecvată a concediilor, indiferent de tipul de concediu (paternal, pentru creșterea copilului, îngrijitori), reprezintă un element-cheie pentru asigurarea nediscriminării lucrătorilor pe baza condițiilor economice ale familiei, pentru a echilibra asumarea responsabilităților de îngrijire, precum și pentru a aborda și a preveni sărăcia familiilor. Există referințe clare în directivă cu privire la necesitatea de a asigura suplinirea adecvată a veniturilor pentru concediile familiale, iar acest lucru ar trebui să orienteze guvernele cu privire la definiția termenului ,,adecvat”.

• Creșterea investițiilor în servicii pentru familii ca măsură complementară: Familiile au nevoie de concedii acordate în mod corespunzător, dar se bazează, de asemenea, pe servicii de îngrijire în fiecare zi. Transpunerea directivei trebuie să reprezinte o oportunitate de a dezvolta în continuare educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică (accesibilă, la prețuri accesibile și de înaltă calitate, sub vârsta de 3 ani) și îngrijiri pe termen lung (calitativ, centrat pe persoană, pentru persoanele care au nevoie de susținere și / sau îngrijire și de sprijin de bază pentru îngrijitorii care trebuie să părăsească piața muncii). Aceste servicii, în special în zonele rurale și în comunitățile marginalizate, sunt esențiale pentru ca oamenii să concilieze diferitele aspecte ale vieții lor, cum ar fi familia, munca, sănătatea, îngrijirea, odihna sau educația.

• Recunoașterea diversității familiilor și nevoilor acestora: Directiva recunoaște diversitatea familială, cu noțiunea de ,,al doilea părinte echivalent „. Trebuie încurajați cu fermitate legislatorii naționali să introducă această diversitate în legislația națională, prin transpunerea directivei, oferind o combinație de sprijin universal și sprijin orientat către diferite familii în situații vulnerabile sau speciale, dintre care multe sunt menționate în directivă: părinți singuri, părinți cu handicap sau părinți cu copii cu dizabilități, probleme de sănătate mintală sau o boală cronică, părinți adoptivi, nașteri multiple și nașteri premature, persoane care au nevoie de îngrijire și asistență și care nu mai au vreun membru al familei. Diversitatea familială înseamnă, de asemenea, recunoașterea diferitelor rude care sunt îngrijitori ai familiei: nu numai copii, părinți sau soț / partener sau persoane care trăiesc în aceeași gospodărie (după cum se indică în directivă), dar și rude suplimentare, cum ar fi frații și bunicii.

• Promovarea utilizării programelor de finanțare ale UE pentru susținerea inovațiilor și a reformelor: Fondurile structurale și de investiții europene și monitorizarea acestor fonduri după 2020 sunt importante pentru sprijinirea intervențiilor, și anume în domeniul dizabilității, al sănătății și al îngrijirii pe termen lung, precum și educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică, care sunt complementare concediilor și programelor flexibile de lucru, reglementate de directivă.

• Recunoașterea rolului important al dialogului civil și al dialogului social: ONG-urile care reprezintă grupurile societății civile vizate de directivă trebuie să fie consultate în timpul procesului de transpunere și partenerii sociali trebuie încurajați să încheie acorduri colective privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

• Aducerea politicilor familiale în conformitate cu noile realități ale pieței forței de muncă: Pentru a putea răspunde nevoilor familiilor, concediile trebuie să fie disociate de statutul de angajare sau de tipul de muncă. Toți lucrătorii, inclusiv cei care desfășoară activități independente, lucrătorii cu contracte atipice sau temporare și șomerii, trebuie să aibă aceleași drepturi ca și angajații cu contracte standard, pentru a evita orice altă discriminare.

• Monitorizarea și raportarea: în directivă există un angajament al Comisiei Europene de a monitoriza cu atenție punerea în aplicare a directivei, care impune statelor membre să colecteze date privind preluarea concediilor și a programelor de lucru flexibile. Aceasta trebuie să includă date dezagregate pentru a ține seama de nevoile grupurilor specifice și vulnerabile. Crearea unui indice european privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie și încorporarea acestuia în procesul semestrului european ar reprezenta un instrument puternic pentru a îmbunătăți monitorizarea performanțelor statelor membre în timp.

Articolul Scrisoare comună către Consiliul EPSCO: Să trecem la o transpunere rapidă a Directivei UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie apare prima dată în Jurnal Social.