Sursa foto: EDF

În România, alegerile europene au loc pe 9 iunie 2024. Votul este cea mai importantă formă de participare politică pe care o au la dispoziție cetățenii țărilor democratice și un drept care trebuie folosit pe deplin. Însă multe persoane cu dizabilități se întreabă: „Ce a făcut vreodată UE pentru mine? De ce ar trebui să votez la alegerile europene?”

UE are mai multe iniţiative care au îmbunătăţit direct sau care au determinat ţările UE să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu dizabilităţi.

,,UE are un impact semnificativ asupra vieții persoanelor cu dizabilități. Nu numai că adoptă legi și inițiative care sunt, în general, mai avansate în ceea ce privește drepturile persoanelor cu handicap decât inițiativele naționale, dar direcționează și fonduri pentru a le ajuta. Acest lucru este valabil chiar și pentru țările mai bogate, în ciuda faptului că unii politicieni susțin că ei cheltuiesc mai mult în UE decât primesc de la aceasta”, susțin reprezentanții Forumului European al Dizabilității (EDF).

Având în vedere că mai sunt câteva zile până la alegerile europene, prezentăm mai jos zece motive pentru care ar trebui să mergeți la vot (dacă nu sunteți unul dintre cei 400.000 de cetățeni care nu pot vota în prezent din cauza legilor discriminatorii):

1. Pentru că UE luptă pentru accesibilitate

Uniunea Europeană a determinat guvernele naționale să îmbunătățească accesibilitatea serviciilor publice și a aprobat legi care vor îmbunătăți treptat accesibilitatea produselor și a serviciilor. Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, adoptată în 2016, obligă site-urile și aplicațiile din sectorul public să fie accesibile persoanelor cu dizabilități. Actul european privind accesibilitatea – care în prezent trebuie să fie pus în aplicare de guvernele naționale – va garanta că o serie de produse și servicii sunt din ce în ce mai accesibile pentru persoanele cu dizabiltăți. UE a creat chiar și Centrul AccessibleEU pentru a ajuta țările și organizațiile private să devină mai accesibile.

Așadar, votul dumneavoastră este important pentru a cere mai mult. Centrul UE pentru accesibilitate este un bun început, dar mișcarea persoanelor cu handicap solicită ca UE să creeze o adevărată agenție europeană pentru accesibilitate, care să auditeze fiecare țară din UE, să primească plângeri și să impună sancțiuni în cazul în care țările nu își îmbunătățesc accesibilitatea.

Important de ştiut: Legile UE sunt ,,standarde minime”. Ceea ce înseamnă că (spre deosebire de ceea ce cred unii oameni) o lege a UE nu poate reduce drepturile pe care le aveţi deja. De exemplu, dacă legislația națională acordă 20 de zile de concediu pentru creșterea copilului, iar legislația UE stabilește un minim de 10 zile, nu înseamnă că pierdeți 10 zile. Înseamnă că țările care oferă mai puțin de 10 zile de concediu de paternitate trebuie să crească numărul de zile.

2. Pentru că fondurile UE sprijină includerea persoanelor cu dizabilităţi

Fondurile UE sprijină direct multe dintre programele și proiectele esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap – proiecte care sunt adesea ignorate sau cărora fondurile naționale nu le acordă prioritate. De fapt, în ciuda plângerilor lor, chiar şi cele mai bogate ţări se bazează pe banii UE pentru a sprijini persoanele cu mai puţine şanse şi cu risc de excludere.

Deși aceste fonduri au fost esențiale în sprijinirea persoanelor cu handicap, ele pot face mai mult, în special în domeniile educației și ocupării forței de muncă.  Acesta este motivul pentru care EDF solicită finanțare din partea UE pentru a sprijini o nouă inițiativă, Garanția europeană pentru ocuparea forței de muncă și competențe pentru persoanele cu handicap, care ar sprijini crearea de oportunități de educație și formare accesibile, ocuparea de calitate a forței de muncă pentru persoanele cu handicap și ar finanța parțial amenajările rezonabile și modificările aduse locurilor de muncă pentru a le face mai accesibile.

3. Pentru că UE vă protejează la locul de muncă

În 2000, UE a adoptat o lege care interzice discriminarea la locul de muncă. Aceasta înseamnă că suntem protejați împotriva discriminării atunci când lucrăm sau urmăm cursuri de formare profesională. Aceasta înseamnă, de asemenea, că angajatorii trebuie să-şi adapteze locul de muncă pentru angajaţii cu dizabilităţi.

Deși situația este departe de a fi perfectă, datorită acestei legi puteți merge în instanță sau puteți solicita sprijinul unui organism de promovare a egalității dacă, de exemplu, aţi fost discriminat atunci când aţi aplicat pentru un loc de muncă, atunci când sunteţi concediat sau atunci când angajatorul dvs. refuză să vă acorde adaptările necesare pentru a putea munci.

În timp ce această protecție se extinde doar la ocuparea forței de muncă, noi credem că ar putea fi mai mult. Guvernele naționale au blocat o lege introdusă și susținută de Comisia Europeană și de Parlament: Directiva privind egalitatea de tratament. Sprijinul dumneavoastră este esențial pentru a asigura că instituțiile fac presiuni pentru adoptarea acestei legi în timpul următorului mandat.

4. Pentru că UE vă protejează atunci când călătoriți

UE vă protejează atunci când călătoriți peste granițe, dintr-o țară în alta. În primul rând, aveți dreptul la sprijin și despăgubiri în multe cazuri: dacă călătoria este întârziată sau anulată sau dacă vi se refuză îmbarcarea în anumite circumstanțe.

Apoi, în calitate de persoană cu handicap, aveți dreptul la asistență în multe moduri de transport. Din păcate, în cele mai multe cazuri, trebuie încă să notificați și să rezervați în prealabil asistența în timpul călătoriei. Dar lucrurile se îmbunătățesc: o nouă lege privind călătoriile cu trenul reduce timpii de notificare prealabilă, îmbunătățește formarea personalului și consolidează compensațiile.

Așadar, măsurile sunt deosebit de insuficiente în cazul călătoriilor cu avionul, în special în ceea ce privește motivele pentru care se refuză îmbarcarea persoanelor cu dizbilități și compensarea pentru echipamentele de asistență deteriorate.

Reprezentanții EDF precizează că în următorul mandat va fi discutat un nou proiect de lege care vizează modificarea normelor privind transportul aerian. Totodată, menționează că fac campanie pentru a se asigura că acesta protejează pasagerii cu dizabilități.

5. Pentru cardul european al dizabilităţii

În acest an, UE a făcut un pas extraordinar în recunoașterea persoanelor cu dizabilități ca cetățeni ai Uniunii Europene. Aceștia au convenit asupra unui nou card european al dizabiltății, care poate fi obținut de persoanele cu handicap care trăiesc în UE. Acest card vă va permite să beneficiați de aceleași condiții (acces prioritar, reduceri, asistență în transport) atunci când călătoriți în altă țără a UE pentru o scurtă ședere sau în cadrul unui program de mobilitate (turism, afaceri, vizite, familie) ca și cetățeanul din țara respectivă. Textul final al cardului va fi aprobat în următorul mandat și sperăm ca toate țările UE să dispună de el până la sfârșitul anului 2028.

Din păcate, un lucru care nu este luat în considerare este atunci când persoanele cu dizabilități se mută în străinătate pentru a trăi și a munci pentru o perioadă mai lungă de timp, și nevoia lor de a avea acces la sprijin și securitate socială specifice. Instituțiile UE au promis că vor lansa inițiative suplimentare în acest sens, așadar este nevoie de votul dumneavoastră pentru a ne asigura că își vor respecta acest angajament.

6. Pentru că puteţi să faceţi voluntariat şi/sau să studiaţi în străinătate şi să fiţi sprijiniţi în acest sens

UE este responsabilă pentru programele care le permit tinerilor să călătorească, să trăiască și să învețe despre țări și culturi diferite. Programe precum: ERASMUS+, Corpul european de solidaritate sau programul DiscoverEU includ sprijin pentru persoanele cu dizabilități prin furnizarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi costurile suplimentare legate de incluziunea persoanelor cu dizabilități.

Viitorul card european pentru dizabilitate se va extinde și la aceste programe, astfel încât să îl puteți utiliza ca dovadă a statutului de persoană cu handicap. Din nefericire, unele țări ale UE doresc să reducă bugetul pentru aceste programe, ceea ce ar afecta probabil finanțarea disponibilă pentru persoanele cu dizabilități. Așadar, este nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a transmite Uniunii Europene că este necesară mai multă finanțare, nu mai puțină.

7. Pentru că puteţi utiliza cardul de parcare în toate ţările UE

Dacă aveţi o dizabilitate, este posibil să aveţi dreptul la cardul de parcare UE. Acest card de parcare este recunoscut în toate ţările UE şi vă permite să parcaţi în locuri rezervate în întreaga UE. Aceasta înseamnă că, dacă vă decideţi să călătoriţi sau să locuiţi într-o altă ţară din UE, nu trebuie să solicitaţi de fiecare dată un card de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi! Și există vești bune: UE tocmai a convenit să îmbunătățească acest card: va fi mai rapid și mai ușor de obținut și va include elemente de prevenire a fraudelor.

Vă puteţi obţine cardul de parcare de la autoritatea relevantă din ţara în care locuiţi.

8. Pentru că puteţi merge la spital într-o altă ţară a UE

Dacă aveţi un accident sau sunteţi bolnav când vizitaţi o altă ţară a UE, puteţi merge la spital sau la medic în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii din ţara respectivă, datorită cărţii europene de asigurare de sănătate. În acest fel, nu trebuie să vă întrerupeți călătoria din cauza costurilor de sănătate inaccesibile. Atenție însă: veți plăti același lucru pe care îl plătesc cei care locuiesc în țara respectivă, nu ceea ce ați plăti în țara dumneavoastră de origine. În plus, aveți anumite protecții și drepturi atunci când solicitați asistență medicală în străinătate.

9. Pentru că 400.000 de oameni doresc să voteze, dar nu pot

Dacă toate motivele de mai sus nu v-au convins, poate că acesta o va face: 400000 de europeni nu pot vota din cauza legilor discriminatorii care îi exclud din cauza dizabilităţii lor. Este nevoie de votul tău pentru a schimba acest lucru.

10. Pentru că putem lupta mai bine împreună

Lucrurile pot fi mai bune. Lucrurile trebuie să fie mai bune. Persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă dreptul de a se muta și de a trăi în străinătate fără a pierde sprijinul și indemnizațiile. Ar trebui să aibă dreptul la o lume pe deplin accesibilă, la locuri de muncă și educație de calitate.

Uniunea Europeană nu este perfectă. Dar ea permite persoanelor cu dizabilități să se reunească, să facă schimb de experiență și să își unească forțele pentru a se asigura că țările, regiunile și autoritățile locale fac schimbări și construiesc un viitor incluziv pentru toți.

,,În perioada 6-9 iunie, vă invităm să vă ridicați la înălțimea mottoului mișcării noastre: „Nimic fără noi”, prezentându-vă și votând pentru o viață mai bună pentru persoanele cu dizabilități.

Nu vom spune „votați pentru un partid sau altul”. Ceea ce puteți face este să verificați candidații care au semnat angajamentul în favoarea drepturilor persoanelor cu handicap. Îi puteți contacta și le puteți spune că s-ar putea să îi votați și din acest motiv. Dacă candidatul dumneavoastră preferat nu se află pe listă, e simplu: contactați-l și spuneți-i să semneze angajamentul”, transmite EDF.

Puteți consulta ,,Angajamentul pentru candidații la alegerile europene din 2024: Construirea unui viitor favorabil incluziunii pentru persoanele cu dizabilități” aici: https://www.edf-feph.org/pledge-for-candidates-in-the-eu-elections-2024/.

Sursa: https://www.edf-feph.org/

Articolul 10 motive pentru a vota la alegerile europene din 9 iunie apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, 29 noiembrie 2023, în intervalul orar 10 – 12, 58 de persoanele cu dizabilități au participat în format fizic la un atelier de discuții pe tema: drepturile noastre în UE, pentru marcarea zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități (3 decembrie), iar 14 persoane în online.

Evenimentul a fost organizat de Fundația de Scleroză Multiplă Bihor, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația Deficienților Locomotori Bihor și ID Oradea.

Printre vorbitori s-au numărat doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, domnul Laurențiu Lazăr, președintele Fundației de Scleroză Multiplă Bihor, doamna Angelica Platon, de la Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) – Filiala Bihor, în calitate de reprezentant ONG la Comisia de acordare a certificatului de handicap – Bihor.

Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Zi  de Recuperare și integrare socială pentru persoane adulte cu dizabilități, din Oradea.

În cadrul evenimentului, Daniela Tontsch, președinta CNDR, a prezentat principalele prevederi de lege privind drepturile persoanelor cu dizabilități în spațiul comunitar european.

,,Noi ne bucurăm foarte mult azi că putem vorbi despre drepturile noastre în Uniunea Europeană. Această activitate face parte din proiectul „Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană și cu asistență tehnică din partea Forumului European al Dizabilității (EDF). Am început în luna august cu un curs la care au participat 12 persoane. Încurajăm participarea politică a persoanelor cu dizabilități, pentru că este una dintre cele mai importante activități și un demers extraordinar pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități.

Le mulțumesc tuturor celor implicați în acest proiect! Agenții de schimbare au fost premiați la Gala ,,Cultivăm valori!”, organizată de Consiliului Național al Dizabilității din România în data de 10 noiembrie, pentru rolurile de agent de schimbare și de promotori ai protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană.

Pentru noi a fost o onoare să putem face asta, deoarece sunt oameni valoroși, care au participat la proiect în regim de voluntariat. Pe lângă munca lor de fiecare zi, și-au făcut timp să le vorbească oamenilor, cu precădere persoanelor cu dizabilități despre drepturile pe care le au în Uniunea Europeană. De ce sunt atât de importante aceste drepturi? Pentru că în Uniunea Europeană, se acordă o atenție deosebită protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste drepturi sunt recunoscute la nivel european și internațional și sunt în conformitate cu principiile de bază ale egalității și nediscriminării.

Directivele și reglementările Uniunii Europene sunt două categorii cheie de acte legislative, utilizate pentru a stabili reguli și standarde uniforme în toate statele membre. Dacă directivele oferă o oarecare flexibilitate în implementarea obiectivelor, reglementările sunt obligatorii în întregime. Acest lucru înseamnă că reglementările sunt imediat și automat obligatoriu transpuse în legi, la nivelul fiecări țări din cele 27 care au aderat la acest parteneriat unic, devenind parte din sistemele juridice. Iată cele mai importante motive pentru care trebuie să încurajăm participarea, inclusiv la vot, a persoanelor cu dizabilități. Să nu ne resemnăm, să nu spunem că noi nu putem ajunge la vot, că nu e important, că e vorba despre Uniunea Europeană și nu despre noi, ca indivizi”, a declarat Daniela Tontsch.

Organizatorii au pus accent pe dreptul persoanei cu dizabilitate de a duce o viață independentă, de a avea un loc de muncă și de a face parte din comunitate.

S-a subliniat faptul că UE dezvoltă instrumente menite să susțină participarea persoanelor cu dizabilități la viața socială, prin crearea cardului european pentru dizabilitate, care asigură accesul egal la prestații în domenii precum cultura, activitățile recreative, sportul și transporturile într-un grup de opt state membre ale UE.

Un alt exemplu de bună practică menționat a fost Strategia Erasmus+ pentru diversitate și incluziune în domeniul tineretului, prin care UE caută să amelioreze calitatea vieții tinerilor dezavantajați și să se asigure că programul Erasmus+ integrează diversitatea în toate acțiunile destinate tinerilor.

Laurențiu Lazăr, care a avut rol dublu în eveniment: cel de agent de schimbare și cel de președinte al Fundației de scleroză multiplă Bihor, a vorbit despre programul Erasmus+ și despre importanța schimbării vieții persoanelor cu dizabilități datorită acestui program care cuprinde domeniile educației, formării, tineretului și sportului și care are o întindere până în 2027.

,,Tiberiu Palușca și Drăgan Adi au fost beneficiarii programului Erasmus +, printre mulți alții care în cursul decadelor precedente, încă din 2000-2010 au participat la zeci de astfel de programe, finanțate de programele europene Youth, Youth in Action, apoi de Leonardo da Vinci, integrat în noul program Erasmus +, care au avut parte de mobilități în diverse țări europene: Germania, Spania, Italia etc. Ei au avut parte de o posibilitate și o oportunitate care deschide foarte mult orizontul persoanei cu dizabilități și care facilitează cunoașterea de noi persoane, organizații, societăți, modul de abordare, accesibilitate, viață socială, culturală, educațională, profesională. Toate acestea sunt, așadar, facilitate de acest program care oferă o sustenabilitate maximă, resurse necesare pentru acoperirea costurilor de călătorie, a costurilor de găzduire ș.a.m.d. În plus, este o achiziție de viață, pentru că prin aceste tipuri de proiecte toții participanții: persoane cu și fără dizabiltăți, participanți sau profesioniști, experți, achiziționează noi abilități și competențe, pe care, de altfel, nu le pot obține din resurse proprii sau dintr-un studiu scolastic simplu, direct din cărți, ci doar din experiență directă, lucru care este facilitat de acest program foarte bine.

Tiberiu, care este membru în Consiliul director al Asociației Deficienților Locomotori Bihor, a beneficiat de acest program încă din anul 2000 și a participat la mobilități în Germania, sub schimburile europene de tineret pentru persoane cu dizabilități atunci, mai apoi într-un program de voluntariat european, la Berlin și Stuttgart, unde a stat un an de zile și a lucrat la un centru de zi pentru persoane cu dizabilități. Acolo a învățat limba germană, a obținut certificatul de la  Institutul Goethe, iar apoi a venit acasă și a recuperat anii de studiu pierduți ca urmare a dizabilității, obținând diploma de bacalaureat. A dorit să meargă mai departe și a făcut Facultatea de Limbă Germană, mai apoi Managementul, s-a angajat ca profesor în Balota și s-a căsătorit. Deci, un orizont de viață care a explodat de-a dreptul și s-a expandat față de ceea ce avea în 2000.

Așadar, este un program foarte important pentru dezvoltarea personală, mai ales a persoanelor aflate în impas și în dificultate, care are poate o componentă mai puțin facilă, și anume încearcă să pună accent, mai ales, pe persoanele tinere, dar ne gândim că speranța și proiectul de viață ți le faci în tinerețe, și atunci este normal ca persoanele tinere să beneficieze de prioritate în cadrul acestui program, dar pe de altă parte și persoanele adulte, la o anumită vârstă, pot să beneficieze de acest program. Noi, în cursul anilor, am avut sute de persoane cu dizabilități care au participat la astfel de programe și în continuare încercăm să susținem și să oferim astfel de experiențe, în colaborare cu partenerii noștri din Germania, Italia și din tot spațiul european’’, a menționat Laurențiu Lazăr.

Angelica Platon, reprezentant ONG la Comisia de acordare a certificatului de handicap – Bihor, a prezentat câteva aspecte practice privind încadrarea în grad de handicap.

,,Foarte mulți copii care sunt încadrați în grad de handicap grav, cu asistent personal, când ajung la stadiul de adult, din cauza criteriilor existente, se transformă în persoane încadrate în grad de handicap accentuat. Aceste diferențe sunt și în cazul copiilor surzi, cu deficiențe mentale. Din păcate, criteriile nu permit. Aici ar trebui, împreună, să muncim și să depunem un memoriu pentru ca aceste criterii să fie modificate în funcție de necesitățile persoanei. S-au făcut din birou, fără ca persoanele care au scris aceste criterii să vadă o persoană cu dizabilități, să constate ce poate și ce nu poate să facă, ce nevoi are ș.a.m.d. Există în acest moment un proiect în derulare, cu Banca Mondială, vizavi de modificarea evaluării pentru încadrarea în grad de handicap. Se va ține cont mult nu doar de partea medicală, ci și de restul funcțional, precum și de nevoile persoanei”, a precizat Angelica Platon.

Articolul Atelier de discuții pe tema drepturilor persoanelor cu dizabilități în UE apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) crește gradul de conștientizare cu privire la importanța drepturilor persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană și a participării politice a acestora.

12 persoane cu dizabilități au fost instruite să devină factori de schimbare în cadrul cursului ,,Drepturile mele ca persoană cu dizabilități în Uniunea Europeană”, organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu European Disability Forum, joi, 10 august 2023.

Trainingul a fost asigurat de Loredana Dicsi, Internal Communication &Youth Coordinator EDF și cofacilitator – Claudia Brătan, director executiv al CNDR.

Dintre cei 12 cursanți, 11 sunt activiști pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membri sau președinți ai unor organizații cunoscute, iar o persoană este la început de drum în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Activitatea face parte din Proiectul ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul are o durată de 18 luni. A început la 1/01/2023 și se încheie la 30/06/2024.

Bugetul grantului pentru Consiliul Național al Dizabilității din România este estimat la 7.400 EUR.

„Consiliul Național al Dizabilității din România este apărător și promotor al drepturilor persoanelor cu dizabilități. Prin derularea proiectului ,,Drepturile persoanelor cu dizabilități în alegerile europene – DREE”, finanțat de Uniunea Europeană, ne angajăm să formăm agenți de schimbare, care, la rândul lor, vor promova drepturile pe care persoanele cu dizabilități le au în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană (UE) acordă o atenție deosebită protejării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste drepturi sunt recunoscute la nivel european și internațional și sunt în conformitate cu principiile de bază ale egalității și nediscriminării.

Politicile Uniunii Europene (UE) acoperă o gamă largă de domenii, reflectând diversele probleme și provocări cu care se confruntă statele membre și cetățenii acestora. Aceste politici sunt concepute pentru a promova obiective comune, a încuraja cooperarea și a garanta că UE funcționează ca o singură entitate în multe domenii.

Drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate în mod extensiv la nivel internațional și european. În Uniunea Europeană (UE), aceste drepturi sunt reglementate de multe acte normative și tratate.

Drepturile persoanelor cu dizabilități, așa cum sunt garantate la nivel european și internațional, trebuie să fie transpuse în legi naționale ale statelor membre în Uniunea Europeană (UE) pentru a fi aplicate și respectate efectiv. Transpunerea implică adaptarea legislației naționale la standardele și obligațiile stabilite de tratatele internaționale și de legislația UE.

Adaptarea la directivele Uniunii Europene (UE) este un proces legal și administrativ prin care statele membre UE aliniază legislația națională cu prevederile unei directive.

Uniunea Europeană promovează valorile fundamentale ale drepturilor omului, ale demnității umane și ale egalității pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

Dintre valorile care ghidează politicile și acțiunile în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, aș menționa: echitatea, incluziunea, respectul pentru diversitate, care ne arată recunoașterea faptului că fiecare persoană are propriile nevoi, experiențe și abilități unice, și că diversitatea în rândul persoanelor cu dizabilități trebuie să fie valorizată.

Statele membre se angajează să sprijine participarea activă a persoanelor cu dizabilități în procesele politice și în guvernare pentru a se asigura că interesele lor sunt reprezentate și luate în considerare în procesul de luare a deciziilor.

Participarea politică a persoanelor cu dizabilități este extrem de importantă în obținerea drepturilor cetățenești egale, este un pilon esențial al democrației și permite cetățenilor să-și facă cunoscute viziunile și să aibă un rol în modelarea politicii publice. O modalitate comună de participare politică este votul, iar persoanele cu dizabilități militează continuu pentru accesibilitatea la vot”, afirmă Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Opinii exprimate de participanți la final de curs:

Laurențiu Lazăr, Oradea (Asociația de Scleroză Multiplă România, Fundația de Scleroză Multiplă Bihor), a declarat: ,,Împreună cu colaboratorul și prietenul meu, Ovidiu Milian, încercăm să facem activități pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități din Oradea și din județul Bihor. Încep prin a spune că timpul îl petrecem cu folos atunci când este umplut cu folos, și astăzi am simțit că timpul pe care l-am petrecut este un timp cu sens. Și pentru asta mulțumim, Loredana Dicsi și, de asemenea, Daniela Tontsch, pentru că ați dat sens acestui moment, în care ne-am cunoscut și am petrecut împreună un timp de folos nu doar pentru noi, ci pentru întreaga comunitate, pe care încercăm să o servim. Sunt cu folos pentru faptul că astăzi am observat că standardele europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt ale țărilor ,,de acolo” din Uniunea Europeană, ci ale țărilor ,,de aici” din Uniunea Europeană, iar aceste standarde se aplică și la noi și sunt azi în vigoare. Ca atare trebuie să conștientizăm faptul că ceea ce trăim este un moment în care avem pe de-o parte legislație, pe de altă parte viață, iar viața trebuie să fie cuprinsă de această legislație. Pentru aceasta este nevoie de colaborare cu toți cei angrenați în acest demers.

Mi-a plăcut foarte mult astăzi faptul că am reușit să discutăm, să cunoaștem aspecte și particularități ale vieții persoanelor cu dizabilități în diverse colțuri ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că există un standard minim european. Totuși există foarte multe particularități, și acestea sunt manifestate datorită implicării și a conștientizării locale a cetățenilor. Așadar, noi conștientizăm astăzi că această comunitate, care este structurată și adunată de către voi, oameni minunați, este foarte important să fie direcționată, întărită, să fie sprijinită pentru a da oamenilor putere și să conducă la conștientizare, pentru ca și în România, legislația care există, totuși, să nu rămână pe hârtie. Se spune și în alt context, în afara Uniunii Europene, de alți cetățeni, că în România, totuși există legi și drepturi pentru persoanele cu dizabilități. Există o lege, care are 15 ani, dar care într-o componentă semnificativă nu este aplicată.Ține de noi, așa cum spuneau și colegii mei antevorbitori, să conștientizăm acest lucru, să ne mobilizăm, să încercăm să fim lideri, să facilităm accesul cât mai mult la implementarea prevederilor. Degeaba sunt legi (adoptate sau implementate) la nivel european, dacă la nivel local acestea nu sunt implementate, iar viața persoanelor cu dizabilități este văduvită de beneficii.

Vă mulțumesc, așadar, tuturor! Loredana Dicsi, sper să ne întâlnim cât mai des la activități în beneficiul persoanelor cu dizabilități, Daniela Tontsch…Și cine știe, peste nu mai mult de un an, să vedem o mișcare, un grup dezvoltat exponențial în direcția prieteniei și a colaborării pentru persoanele cu dizabilități.

Isabela Dumitra, membră a Asociației Nevăzătorilor din România, a declarat: ,,În primul rând, mulțumesc și eu Loredanei, un adevărat tur de forță, o prezentare extrem de bogată și de interesantă. Spuneam la începutul întâlnirii, în prima mea intervenție, că dincolo de informațiile, care unele îmi erau cunoscute, altele nu, pentru unele am primit niște adaosuri (lurcruri pe care nu le știam), voiam o privire de ansamblu asupra drepturilor noastre, în Uniunea Europeană, ca persoane cu dizabilități și cetățeni europeni. Și exact asta am obținut. Am dobândit această privire de ansamblu, această posibilitate de a-mi structura ceea ce știu, de a completa această structură cu anumite date comparative legate de diferite țări, în care drepturile noastre se aplică mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău decât în România.

Am mai participat la întâlniri organizate de CNDR și de fiecare dată am plecat cu o energie pozitivă. Sunt foarte multe povești de viață, foarte mulți oameni extrordinari pe care i-am cunoscut aici și care îmi dau curaj și speranță că, dacă ne luptăm și nu cedăm, o să fie și mai bine. Mulțumesc mult și încă o dată să dea Dumnezeu să ducem mai departe ceea ce am primit astăzi și să facem în comunitățile pe care le reprezentăm ca viața oamenilor să se schimbe în bine, pentru că asta este ceea ce ne dorim, în primul rând.”

Sorin Țața, ofițer de comunicare internațională în cadrul CNDR, a declarat: ,,În primul rând, vreau să-i mulțumesc Loredanei pentru această sesiune de training, și dincolo de informațiile pe care le-am primit astăzi, cred că cel mai important lucru cu care plec eu de aici este că toate drepturile acestea pe care le avem în momentul de față nu au căzut din cer, ci avem niște oameni care s-au luptat pentru ele până acum ca să le obțină. Cred că pe mai departe unul dintre rolurile noastre este de a continua această luptă, să menținem și să obținem, poate, mai multe drepturi esențiale, cruciale pentru persoanele cu dizabilități, fie direct, fie printr-o terță persoană. Consider că cea mai la îndemână terță persoană pentru orice cetățean ar trebui să fie reprezentantul pe care îl trimit în instituțiile naționale și europene, mergând la vot. Cred că trebuie să sancționăm și să punem în balanță noi, ca persoane cu dizabilități, promisiunile pe care ei le fac și să-i tragem de mânecă, astfel încât să obținem sprijinul lor, cel puțin să obținem promisiuni legate strict de noi, ca persoane cu dizabilități, și de drepturile noastre. Mulțumesc!”

Mihai Bursuc a declarat: ,,Mă bucur că am fost invitat la acest curs. În ceea ce privește rezultatul cursului, eu voi încerca să conving oamenii să aibă curaj să-și ceară drepturile și voi promova, mai ales drepturile persoanelor cu dizabilități. Să fie curajoși, să-și ceară drepturile, indiferent de situație. Cred că dacă vom avea un pic de curaj și mai multă inițiativă, așa cum a zis și colegul meu anterior, dacă unii s-au luptat să le obținem, noi trebuie să ne luptăm mai departe să le păstrăm și să le îmbunătățim cât se poate. Mulțumesc!”

Arabela Acalinei, președinta Asociației Neuro Move CMT, a declarat: Loredana, îți mulțumim foarte mult pentru trainingul acesta foarte complex și foarte util. Mă bucur să văd că există eforturi susținute la nivelul Uniunii Europene în direcția promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și că se fac așa multe demersuri, îndeosebi de către European Disability Forum, pentru a ne ajuta să obținem aceste drepturi la nivel european.

Sunt oarecum dezamăgită că lucrurile nu stau foarte bine la nivelul țării noastre, dar consider, pe de altă parte, că este foarte important ca noi, activiștii dizabilității, să ne coordonăm acțiunile și activitățile în acest sens și să devenim mai vocali și să încercăm să promovăm, dar și să apărăm drepturile persoanelor cu dizabilități din România. Legislația există, uneori nu se aplică și nu este respectată, dar cred că și noi am avea un cuvânt de spus. Vom încerca să diseminăm aceste informații, să informăm membrii asociațiilor noastre pentru a-și cunoaște drepturile și să-i susținem în a le obține. Mulțumesc încă o dată Consiliului Național al Dizabilității și ție, Loredana!

Elena Nastase este voluntar al CNDR, de peste 7 ani. Lucrează alături de echipa secretariatului executiv, probono, redactează articole pentru publicația noastră, Jurnal Social. Când nu este cu noi, se ocupă de proiecte sociale personale: colectează, de la prieteni, vecini, apropiați, îmbrăcăminte, încălțăminte, jucării, pe care le sortează și le trimite unor familii din cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Sprijină Asociația Distroficilor Muscular din România și Filiala București a acesteia, unde este vicepreședintă (tot voluntară).

Cel mai nou proiect al ei vizează construcția unei case pentru o mamă singură cu mulți copii.

Afirmă că participarea la curs este o experiență unică în viața ei.

Anis Ali, student anul III la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Publicitate, membru al Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România, a trăit într-o țară în care nu avea niciun drept ca persoană cu dizabilități! Acum el este un activist pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Este bucuros de fiecare dată când poate să ajute. Este recunoscător că a avut șansa să participe la curs și analizează opțiunea de a alege tematica cursului pentru lucrarea sa de licență.

Milian Valentin-Ovidiu are 38 de ani, locuiește în comuna Dobrești, județul Bihor, este activist pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, un luptător care demonstrează că orice provocare poate fi învinsă, prin credință și voință, și că viața merită trăită indiferent de circumstanțe.

Mottoul după care se ghideză în viață este: ,,Am să mă ridic de atâtea ori până când viața se va plictisi să mă doboare”.

Nimic nu l-a împiedicat să își urmeze visurile. Este absolvent al Facultății de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad, Specializare: Psihopedagogie Specială, Trainer la Uniunea Studenților din România, Membru Frends Oradea, Model în scaun rulant Atipic Beauty, Consilier local, Președinte al ,,Asociației Deficienților Locomotori Bihor”!

Ovidiu Milian, președinte al Asociației Deficienților Locomotori (ADL) Bihor, a declarat: ,,A fost o experiență frumoasă, am învățat lucruri bune despre care chiar nu știam și mulțumim, Loredana, pe această cale. Eu vreau să reiterez mesajul pe care l-am transmis și pe 3 decembrie, însă nu doresc să sune nici populist, nici politicianist mesajul. Atunci făceam apel la unitate, să ne unim noi ca ONG-uri și să fim mai hotărâți în ceea ce vrem, pentru că dacă autoritățile centrale și locale ne văd că nu suntem hotărâți și nu avem o direcție, nu avem o claritate și nu lucrăm profesionist, atunci nu vor ține cont de ceea ce le spunem noi sau de faptul că îi tragem de mânecă sau că îi avertizăm că nu respectă drepturile persoanelor cu dizabilități. Cred că va trebui să realizăm unitatea, iar în unitate, la un moment dat, va trebui să punem o anumită presiune, și aici nu mă refer să batem cu pumnul în masă, să fim obraznici, ci să fim clari, concreți și să ne apărăm drepturile noastre.

Mulțumim încă o dată doamnei președinte a CNDR, Daniela Tontsch, pentru invitație! Mulțumesc celor care ne-au dat o energie pozitivă în această zi. Mulțumesc părintelui Laurențiu care a fost și însoțitorul meu și astfel am putut ajunge la voi și împreună am reușit să facem lucruri frumoase, asumându-ne o responsabilitate. Vreau să transmitem mesajul la cât mai multe persoane cu dizabilități! Mult succes tuturor!

Doina Băceanu a declarat: ,,Mulțumesc pentru toate informațiile noi pe care le-am primit! Recunosc că nu știam chiar tot. Avem drepturi, trebuie doar să ni le cerem și să ne bucurăm de ele. Se poate trăi frumos chiar și cu ceea ce avem. Ni se oferă în ziua de azi posibilitatea să cerem, să spunem ce drepturi ne-ar mai trebui, ce ne-ar ajuta pe noi să ducem o viață cât mai ușoară și cât mai independentă. Trebuie doar să fim activi și la rândul nostru să acționăm în consecință. Mulțumesc pentru toate informațiile!

Lenuța Gustă locuiește într-un sat din județul Vrancea. Când a aflat despre acest curs și-a dorit mult să participe și a afirmat că la persoanele cu dizabilități din mediul rural ajung foarte greu informațiile în general, acolo nici nu poate fi vorba despre oportunități de participare la viața socială. Lenuța și-a propus să meargă personal la persoane cu dizabilități din mediul rural acasă și să le vorbească despre drepturile lor în Uniunea Europeană. Prin exemplul ei a devenit simbolul grupei de cursanți.

Maria Teodorescu este mămică, își împarte viața de familie cu activitatea de voluntariat în cadrul asociației pe care o conduce de peste zece ani, este o activistă neobosită pentru apărarea drepturilor persoanelor diagnosticate cu distrofii musculare.. A primit cu emoție propunerea de a participa la curs și de a deveni factor de schimbare. Va face tot posibilul să fie un agent de schimbare eficient

Lista participanților:

Maria Teodorescu – președinta Asociației Distroficilor Muscular din România

Lenuța Gustă – membru în Biroul Director al Asociației Distroficilor Muscular din România

Anis Ali – membru al Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România

Elena Năstase – vicepreședintă a Filialei București a Asociației Distroficilor Muscular din România

Arabela Acalinei – președinta Asociației Neuro Move CMT

Laurențiu Lazăr – membru al Asociației de Scleroză Multiplă România

Ovidiu Valentin Milian – președinte al Asociației Deficienților Locomotori Bihor

Doina Băceanu – persoană nevăzătoare, autoreprezentantă

Mihai Bursuc – membru al Asociației Nevăzătorilor din România

Izabela Dumitra, membră a Asociației Nevăzătorilor din România

Sorin Țața – ofițer de comunicare internațională în cadrul CNDR

Daniela Tontsch – președinta Consiliului Național al Dizabilității din România

 Albumul foto poate fi vizionat aici…

Materiale video pot fi vizionate aici…

Această acțiune a beneficiat de sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Informațiile prezentate aici reprezintă doar punctul de vedere al autorului. Parlamentul nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care informațiile prezentate sunt utilizate.

Articolul Drepturile mele ca persoană cu dizabilități ȋn Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

Foto: Peter Klaus Tontsch

Pe 23 mai, hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles a găzduit „A cincea ediție a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD)”, eveniment în cadrul căruia 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități din toată Europa s-au reunit pentru a discuta despre rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Evenimentul a fost marcat de adoptarea ,,Manifestului Forumului European al Dizabilității privind alegerile europene din 2024” – foaia de parcurs a campaniei EDF pentru scrutinul de anul viitor.

Acest manifest împărtășește cererea mișcării pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, și anume de a fi pe deplin implicate în procesul politic – de la dreptul de vot (încă refuzat multora) și posibilitatea de a candida, până la existența unor măsuri de accesibilitate pentru a asigura un vot liber, secret și informat. Alegătorii trebuie să fie capabili să înțeleagă toate aspectele procesului electoral și ale manifestelor partidelor și să aibă măsuri accesibile pentru a exprima un vot secret.

De asemenea, manifestul subliniază cerințele importante pentru următorul mandat legislativ – acțiuni care sunt esențiale pentru a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, cum ar fi:

• Asigurarea că toate persoanele cu dizabilități au dreptul de a vota și dreptul de a candida la alegerile europene.
• Asigurarea unor servicii puternice care se axează pe drepturile persoanelor cu dizabilități în instituțiile UE: o nouă Direcție Generală pentru Egalitate și Incluziune în Comisia Europeană, sub conducerea Comisarului pentru Egalitate; un comitet pentru persoanele cu handicap în Parlamentul European; o configurație privind egalitatea în cadrul Consiliului.
• Crearea unei noi agenții europene pentru accesibilitate.
• Adoptarea unui card european pentru dizabilitate, care asigură recunoașterea reciprocă a statutului de  persoană cu handicap în statele membre.
• Introducerea unei legislații mai puternice pentru a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități în calitate de pasageri, în special în cazul refuzului la îmbarcare și compensarea echitabilă atunci când echipamentele de mobilitate sunt pierdute sau deteriorate în timpul călătoriei.
• Stabilirea unui certificat de competențe profesionale pentru persoanele cu dizabilități, pentru a stimula participarea persoanelor cu dizabilități pe piața deschisă a muncii.
• Protecție suplimentară pentru femeile și fetele cu dizabilități, inclusiv interzicerea sterilizării forțate.
• Sprijinirea ucrainenilor cu dizabilități din Ucraina și din afara ei, precum și asigurarea că ajutorul UE pentru reconstrucția Ucrainei creează o țară mai incluzivă pentru persoanele cu dizabilități.
• Introducerea unei legislații care să garanteze disponibilitatea și accesibilitatea tehnologiilor de asistență pentru persoanele cu dizabilități.
•  Asigurarea că următorul buget al UE sprijină pe deplin viața independentă pentru persoanele cu dizabilități și asigură includerea persoanelor cu dizabilități în tranziția verde și digitală.
• Prezentarea unei propuneri legislative europene care să garanteze un venit minim în toate statele membre, asigurând un nivel de trai adecvat, care să ia în considerare situația specifică a persoanelor cu dizabilități, inclusiv costurile legate de dizabilitate, care pot reduce impactul crizei costului vieții.
• Luarea măsurilor pentru a garanta sisteme de securitate socială cuprinzătoare și flexibile, în care persoanele cu dizabilități pot să-și păstreze pensia de invaliditate atunci când prestează o muncă plătită. Astfel de sisteme vor stimula participarea persoanelor inactive cu dizabilități pe piața deschisă a muncii. Totodată, ar trebui să ofere sprijin persoanelor cu dizabilități, să reducă riscul de sărăcie și excluziune socială și să abordeze pericolele crizei costului vieții.
• Asigurarea accesului egal al persoanelor cu dizabilități la mijloacele individuale de transport (de exemplu, pentru obținerea permiselor de conducere și a mașinilor adaptate).

Lista cuprinzătoare de propuneri prezentate de Manifest se concentrează pe realizarea unei uniuni a egalității, pe crearea unei Europe mai sociale, pe îmbrățișarea accesibilității și pe protejarea persoanelor cu dizabilități.

Președintele EDF, Yannis Vardakastanis, a declarat: ,,Persoanele cu dizabilități doresc să fie cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene, iar participarea la acest eveniment de referință a arătat acest lucru. Voința mișcării este clară: instituțiile UE trebuie să se asigure că putem participa la procesul democratic și la politicile care modelează Uniunea noastră și trebuie să construiască împreună cu noi o Europă incluzivă.”

Vicepreședintele EDF, Gunta Anca, a afirmat: ,,Unul dintre motto-urile Uniunii Europene este „Uniți în diversitate”. Persoanele cu dizabilități sunt unite și fac parte din această diversitate – ar trebui să fim incluși și să avem libertatea de a trăi și de a circula, pe care Uniunea Europeană o permite cetățenilor săi.”

Președintele EDF al Comitetului pentru Tineret, Elias Tebibel, a împărtășit importanța mișcării europene a persoanelor cu dizabilități pentru tinerii cu handicap: ,,Tema acestui eveniment a fost construirea unui viitor incluziv – un viitor în care lideri vor fi tinerii. Factorii politici trebuie să se asigure că avem șansa de a face asta și că avem nevoie de educație incluzivă, de societăți fizice și digitale accesibile și, da, de mai multe șanse de a fi implicați în procesul politic.”

Daniela Tontsch, în calitate de șef al delegației române și, totodată, de președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România, a declarat:

,,Vă împărtășesc o întâmplare petrecută recent într-un hipermarket din România. O persoană cu o dizabilitate vizibilă a petrecut mai bine de o oră alegând cu atenție cele necesare. La final, a așezat pe bandă cinci produse alimentare. Un copil de aproximativ șase ani țopăia bucuros în proximitatea casei de marcat la care urma să plătească persoana cu dizabilitate.

Dintr-odată s-a oprit, și-a căutat din priviri mama, care era la câțiva pași în spate, iar când a zărit-o i-a spus cu glas ridicat, arătând în direcția persoanei cu dizabilitate: «Mami, privește, domnul acesta are voucher de sărac!»

În ultimii trei ani, pare că viața noastră trece dintr-o criză în alta – pandemie, inflație, război, criza economică și criza energetică, care a condus la creșterea dramatică a tuturor prețurilor.

Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro. Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței. Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.

Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?

Fără o îndemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități.

Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității.”

Propunerea stabilirii unei indemnizații minime pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european, este susținută de către Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România de peste cinci ani și a reiterat-o ori de câte ori a fost nevoie.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) mulțumește Forumului European al Dizabilității și domnului eurodeputat Dragoș Pâslaru pentru susținerea participării delegației CNDR la acest eveniment!

Articolul 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități cer Uniunii Europene să respecte principiul ,,Nimic despre noi, fără noi” apare prima dată în Jurnal Social.

Luni, 16 mai 2022, în intervalul orar 15:00-17:00, va avea loc lansarea celei de-a șasea ediții a Raportului privind drepturile omului, care se axează pe drepturile persoanelor cu dizabilități de a vota și de a candida la alegerile UE, anunță Forumul european al persoanelor cu dizabilități (EDF).

Evenimentul, organizat de Forumul European al persoanelor cu dizabilități, se va desfășura online, pe platforma Zoom, și va fi accesibil prin interpretarea în limbajul semnelor și a subtitrării.

Raportul EDF explorează și compară barierele legale și practice care împiedică persoanele cu dizabilități să își exercite aceleași drepturi politice ca și ceilalți cetățeni ai UE.

Alegerile pentru Parlamentul European au loc o dată la cinci ani și constituie una dintre cele mai mari acțiuni democratice din lume. Cu toate acestea, există disparități între statele membre în ceea ce privește egalitatea de șanse între cetățeni de a participa la aceste alegeri; aceste disparități sunt și mai mari în cazul persoanelor cu dizabilități.

Potrivit EDF, la ultimele alegeri UE din 2019, aproximativ 400.000 de persoane cu dizabilități din 14 țări UE au fost private de dreptul de vot. Mulți alții nu au participat la alegeri pentru că acestea nu le-au fost accesibile, pentru că nu puteau vota în mod independent și în secret sau pentru că nu puteau alege persoana care să-i ajute să voteze.

Odată cu apropierea alegerilor europene din 2024, EDF lansează acest Raport privind drepturile omului, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a factorilor de decizie din UE și naționali cu privire la bunele politici și practici existente care susțin participarea egală a persoanelor cu dizabilități la viața politică.

Evenimentul online reunește experți juridici, deputați europeni, reprezentanți ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a-și împărtăși punctele de vedere cu privire la asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de a vota și de a candida la alegerile UE.

În cadrul evenimentului se vor prezenta informații actualizate cu privire la barierele legale și practice în calea votului și ale candidaților la alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, se vor examina diferitele măsuri puse în aplicare, pentru a asigura accesul și șanse egale la alegerile pentru Parlamentul European, cu accent pe accesibilitate, modalități alternative de vot, secretul votului și libera alegere a asistenței la vot și se vor evidenția cazuri specifice care au adus schimbări substanțiale în ceea ce privește drepturile democratice ale persoanelor cu dizabilități.

Vă puteți înregistra la eveniment accesând acest link: https://us06web.zoom.us/…/reg…/WN_oVwC5n3ZRPueI2mHFQO9pw

Puteți accesa pagina evenimentului pentru mai multe detalii – https://www.facebook.com/events/1189708598429688?ref=newsfeed

Articolul Alegerile UE și persoanele cu dizabilități: Lansarea celui de-al șaselea raport al EDF privind drepturile omului apare prima dată în Jurnal Social.

Cu prilejul celei de-a 9-a ediții a Zilei Europene pentru Viață Independentă, din 5 mai, Rețeaua Europeană pentru Viața Independentă (The European Network on Independent Living – ENIL) solicită UE să asigure punerea în aplicare deplină a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UN CRPD).

,,Rețeaua europeană pentru viață independentă (ENIL) este o asociere de organizații și persoane cu dizabilități de la nivel european. Pentru noi, viața independentă este un proces de împuternicire și emancipare, care permite șanse egale, drepturi și participarea deplină la toate aspectele societății. Pentru a atinge aceste obiective, pledăm pentru eliminarea completă a tuturor barierelor care limitează includerea persoanelor cu dizabilități în comunitate. Printre aceste bariere se numără toate formele de îngrijire instituțională, inclusiv case de bătrâni, ateliere protejate și școli speciale. Discriminarea în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, educație sau locuință constituie alte bariere”, transmite ENIL, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, ONU CRPD cere guvernelor să asigure participarea deplină, viața independentă și dezinstituționalizarea. UE, precum și toate statele membre, au ratificat convenția. Astfel, CRPD este obligatorie din punct de vedere juridic în întreaga Uniune Europeană.

În februarie 2022, ENIL a publicat un raport alternativ privind punerea în aplicare a CRPD în UE. Rapoartele alternative susțin ciclurile de monitorizare pe care organele tratatelor ONU le desfășoară cu privire la aplicarea tratatelor internaționale. Raportul alternativ al ENIL ridică „îngrijorări serioase cu privire la punerea în aplicare a CRPD de către UE”. Raportul constată că persoanelor cu dizabilități li se refuză, într-o mare măsură, dreptul de a trăi independent. Alte drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viață și dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante sunt, de asemenea, încălcate.

Potrivit ENIL, există dovezi că, în toată Europa, cel puțin 1 438 696 de persoane sunt încă închise în instituții. Un număr care a rămas neschimbat de la adoptarea CRPD.

,,În timpul pandemiei de COVID-19, prevalența continuă a instituțiilor a avut consecințe devastatoare pentru persoanele cu dizabilități. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în instituții a fost disproporționat. Decesele în casele de bătrâni au reprezentat 51% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în Țările de Jos și 68% în Spania.

De asemenea, în timpul pandemiei de COVID-19, persoanele cu dizabilități au fost expuse negării sistemice și raționalizării asistenței medicale. De exemplu, departamentul de sănătate al orașului Madrid a emis linii directoare care afirmă că persoanele cu dizabilități intelectuale nu trebuie trimise la spital. Există dovezi că în Italia medicii au raționalizat tratamentul de terapie intensivă în funcție de cine a fost considerat demn”, informează ENIL.

Din cauza încălcărilor drepturilor omului inerente cadrului instituțional, precum și a numeroaselor bariere în calea vieții independente și a participării depline a persoanelor cu dizabilități în societate, ENIL solicită UE și statelor sale membre:

• Să înlocuiască îngrijirea instituțională cu servicii bazate pe comunitate: în unele țări, lipsa locuințelor la prețuri accesibile îngreunează părăsirea instituțiilor pentru persoanele cu dizabilități. În multe țări, sistemele de asistență personală sunt insuficient dezvoltate pentru a oferi alternative eficiente instituțiilor. Aceste practici trebuie schimbate. Până în prezent, finanțarea UE a contribuit la construirea de noi instituții. Această finanțare trebuie redirecționată către dezvoltarea sprijinului bazat pe comunitate și a serviciilor de bază accesibile.

• Să se asigure că serviciile de sprijin destinate persoanele cu dizabilități respectă organizațiile persoanelor cu handicap. Comentariul general nr. 5 al Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități afirmă că, în ceea ce privește serviciile de sprijin, respectul pentru autonomia personală și autodeterminarea trebuie să fie în centrul tuturor aranjamentelor. Caracteristica de bază a instituțiilor este aceea că persoanele cu dizabilități sunt forțate să renunțe la orice alegere și control asupra vieții lor. Aceste dezechilibre de putere contribuie la încălcări ale drepturilor omului în aranjamentele instituționale. În cadrul serviciilor de sprijin autentice bazate pe comunitate, persoanele cu dizabilități pot exercita control deplin asupra vieții lor. Persoana cu handicap trebuie să fie șeful.

• Să ia măsuri eficiente pentru a asigura accesul egal la educație, angajare și sănătate: raportul alternativ ENIL estimează că 75% dintre copiii cu dizabilități din Europa Centrală și de Est sunt excluși de la o educație incluzivă de calitate. În UE, ratele de ocupare a persoanelor cu dizabilități sunt de 50,8% față de 75% pentru populația generală. Sistemele de asigurări de sănătate exclud adesea persoanele cu dizabilități. Finanțarea insuficientă, prejudecățile existente și barierele de atitudine, legislația ineficientă împotriva discriminării în muncă sunt în centrul acestor probleme și trebuie abordate cu prioritate.

Lista problemelor anterioară raportării pentru UE, adoptată de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în martie 2022, poate fi găsită aici.

Pentru mai multe informații despre ENIL, accesați site-ul: www.enil.eu sau contactați-l pe Florian Sanden, coordonator de politici ENIL, florian.sanden@enil.eu

Articolul Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă solicită UE să pună în aplicare pe deplin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul European pentru persoane cu dizabilități (EDF) consideră binevenită includerea persoanelor cu dizabilități în noul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024.

Comisia Europeană a lansat recent Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-24. Punerea în aplicare a planului va fi condusă de domnul Eamon Gilmore, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, fiind alocați 1,5 miliarde de euro din bugetul UE pentru implementarea acestuia.

Planul de acțiune identifică cinci priorități generale:

• Protejarea și capacitarea persoanelor;
• Construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice;
• Promovarea unui sistem mondial pentru drepturile omului și democrație;
• Noile tehnologii: Valorificarea oportunităților și abordarea provocărilor;
• Obținerea de rezultate lucrând împreună.

Planul de acțiune abordează noile oportunități și provocări actuale și, prin urmare, se concentrează pe unele elemente noi, cum ar fi legătura dintre provocările globale de mediu și drepturile omului sau valorificarea beneficiilor tehnologiilor digitale. Acesta menționează în special promovarea accesibilității tehnologiilor pentru persoanele cu dizabilități.

,,În martie 2020, EDF a publicat o scrisoare deschisă, împreună cu Alianța internațională pentru persoane cu dizabilități (IDA) și Consorțiul Internațional al Dizabilităţii şi Dezvoltării (IDDC), prin care solicita includerea persoanelor cu dizabilități în acest plan de acțiune al UE. Scrisoarea noastră a atras atenția factorilor de decizie politică asupra importanței includerii persoanelor cu dizabilități în activitatea globală a UE, în domeniul drepturilor omului, în conformitate cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD)”, informează EDF.

În ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități, Planul de acțiune include următoarele obiective:

• Intensificarea acțiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, acordând o atenție specifică formelor multiple și intersectate de discriminare, inclusiv pe criterii de handicap. (Pagina 9)
• Promovarea ratificării și a punerii în aplicare de către țările partenere a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD ).
• Asigurarea accesibilității la infrastructură, transporturi și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) și asigurarea unor servicii favorabile incluziunii, cum ar fi educația de calitate, inclusiv educația la distanță, asistența medicală, justiția și ocuparea forței de muncă, promovând accesibilitatea tehnologiilor pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și alte persoane aflate în situații vulnerabile, deja în stadiul de proiectare a noilor tehnologii care acoperă toate sectoarele, inclusiv educația. (Pagina 12, 1.2.d.)

În timpul unei discuții fructuoase, doamna Heather Grabbe, directorul Institutului pentru Politici Europene al Fundației pentru o Societate Deschisă, doamna Patricia Lombart Cussac, ambasadoarea UE în Columbia, profesorul Olivier de Schutter, Raportorul Special al Națiunilor Unite privind sărăcia extremă și drepturile omului și dl. Kevin Casas Zamora, secretarul general al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) și-au prezentat opiniile cu privire la strategie. Vorbitorii au susținut declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, potrivit căruia acest plan ambițios este o oportunitate pentru Europa de a-și promova valorile în beneficiul tuturor.

Hilde Hardeman, șefa Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI), a subliniat în cadrul evenimentului de lansare că ONU, UE cu statele sale membre și societatea civilă trebuie să colaboreze și mai strâns pentru a se asigura că planul de acțiune este pus în aplicare.

„Este nevoie de muncă și atenție zilnică. Lucrurile promise nu se întâmplă de la sine, trebuie să lucrăm pentru ele în fiecare zi, iar această muncă nu se termină niciodată. Acest plan de acțiune este un instrument care ne poate ajuta”, a declarat ea.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități susține punerea în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele UE, inclusiv în acțiunile sale externe. EDF salută referințele importante referitoare la persoanele cu dizabilități în cadrul noului plan de acțiune privind drepturile omului și va acționa pentru a se asigura că elementele favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilități pot fi puse în aplicare pe deplin în cooperare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități din întreaga lume.

Nimeni nu ar trebui lăsat în urmă și niciun drept al omului nu ar trebui ignorat!

Articolul Includerea persoanelor cu dizabilități în noul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024 apare prima dată în Jurnal Social.

Strategia UE privind drepturile copiilor pentru 2021-2024 va oferi cadrul pentru acțiunea UE, în scopul promovării şi protejării eficace a drepturilor copilului. De asemenea, aceasta va conține un set de măsuri și  recomandări pentru ca UE, țările UE și părțile interesate să le pună în aplicare, notează Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF).

Viitoarea stategie abordează printre altele:

• Drepturile celor mai vulnerabili copii;
• Drepturile copiilor în era digitală;
• Prevenirea și combaterea oricărei forme de violență;
• Prevenirea justiției în interesul copilului.

Conform datelor Eurostat, în 2020, există în jur de 68 de milioane de copii sub vârsta de 15 ani în UE, însă nu există informații despre câți dintre ei au dizabilități.

Unele dintre datele existente indică faptul că în 2017, aproximativ 5% din familiile UE cu copii aveau un copil sau copii cu dizabilități (Eurostat, ilc_hch13). Până la 9,4% dintre fete și femei tinere și 7,4% dintre băieți și tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani aveau  un handicap. (Eurostat, variabilele de sănătate ale EU-SILC, 2017).

Potrivit EDF, în majoritatea țărilor UE, copiii cu dizabilități sunt instituționalizați, segregați în școli speciale și sunt victime ale violenței și abuzurilor, în cadrul familiei și în afara acesteia. În ciuda riscului disproporționat cu care se confruntă copiii cu dizabilități, drepturile acestora nu sunt luate în considerare de către legislația națională sau europeană.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), ratificată de UE și de toate statele sale membre, impune statelor părți să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că minorii cu dizabilităţi se bucură pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii (articolul 6), inclusiv protejarea împotriva violenței (articolul 15), viața în cadrul comunității (articolul 16) și accesul la educație incluzivă (articolul 16.3). Copiii cu dizabilități au, de asemenea, dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la toate problemele care îi afectează.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), organizație umbrelă care apără drepturile a peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din UE, solicită Comisiei Europene să includă următoarele aspecte în Strategia privind drepturile copilului pentru 2021-2024.

• Abordarea sărăciei copiilor și a dificultăților specifice cu care se confruntă familiile copiilor cu dizabilități.

• Consilierea copiilor cu dizabilități și a organizațiilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește pregătirea, proiectarea, implementarea și monitorizarea strategiei.

• Colectarea datelor despre copiii cu dizabilități, inclusiv cei care locuiesc în instituții; în cazul în care sunt colectate date generale, acestea ar trebui să fie dezagregate în funcție de dizabilitate, sex și vârstă.

• Dezvoltarea serviciilor de asistență adresate copiii cu dizabilități și familiile lor din comunitățile locale, inclusiv evaluarea timpurie, îngrijirea sănătății, (re)abilitarea și alte măsuri de sprijin specific, precum și încurajarea procesului de dezinstituționalizare, astfel încât copiii cu dizabilități să poată trăi în cadrul comunității.

• Garantarea accesului la educație incluzivă și oportunități de recreere pentru toți copiii cu dizabilități din UE, începând cu învățământul preșcolar, inclusiv până la nivelul din sistemul Școlilor Europene.

• Integrarea aspectelor privind discriminarea intersecțională și problemele specifice cu care se confruntă copiii cu dizabilități, în toate domeniile abordate de strategiile UE, inclusiv politicile externe.

• Protejarea copiilor împotriva violenței, prin abordarea nevoilor și problemelor specifice copiilor cu dizabilități, inclusiv abuzuri în instituții și în familie, precum și sterilizarea forțată și contracepția femeilor / tinerilor cu dizabilități.

Articolul UE trebuie să protejeze drepturile copiilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu handicap (EDF) a lansat campania ,,Agenda europeană privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, prin care își prezintă cererile pentru următorii 10 ani. EDF a lansat această campanie, deoarece Comisia Europeană pregătește următoarea strategie a UE pentru persoanele cu  dizabilități. 

Strategia este un plan care va enumeră legile, programele și acțiunile, precum și modul în care acestea vor promova drepturile persoanelor cu dizabilități, în următorii 10 ani. Aceasta este deja pregătită și se așteaptă să fie dezvăluită în următoarele luni.

Marginalizarea și discriminarea cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în UE au fost agravate de pandemia COVID-19. Acesta este un moment perfect pentru a stabili o strategie consolidată pentru drepturile persoanelor cu dizabiliăți în UE. O strategie puternică pentru persoanele cu dizabilități, în perioada 2020-2030, trebuie să țină cont de pandemia COVID-19, ale cărei ramificări nu vor afecta doar persoanele cu dizabilități, ci și structura politică și socio-economică a UE.

,,Strategia ar trebui să includă o descriere a situației persoanelor cu dizabilități în Europa de azi. Pe măsură ce actuala strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități 2010-2020 se apropie de final, este necesar să se realizeze un bilanț al progreselor înregistrate, pentru a se observa cât de diferit este în prezent contextul de elaborare a politicilor față de acum 10 ani. Agenda europeană privind drepturile persoanelor cu dizabilități ar trebui să se bazeze mai mult pe progresul realizat de strategia anterioară și să învețe din deficiențele acesteia”, au precizat reprezentanții EDF.

EDF solicită ca Strategia să includă 5 obiective:

• Eliminarea segregării și asigurarea unui nivel de viață adecvat: acces la educație incluzivă, incluziune socială și un mod de viață în cadrul comunității, locuri de muncă și protecție socială. De asemenea, eliminarea instituționalizării: persoanele cu dizabilități au dreptul de a trăi independent.

• Libertatea de mișcare: persoanele cu dizabilități ar trebui să fie libere să trăiască, să muncească, să călătorească, să studieze și să participe la viața publică, în orice țară a UE, fără a pierde niciun drept sau dreptul la sprijin financiar. Nu este cazul acum din cauza multor bariere.

• Promovarea egalității pentru persoanele cu dizabilități și protecția împotriva tuturor formelor de discriminare, violență și abuz.

• Conducerea globală: Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de către UE, în toate relațiile sale internaționale: la ONU, Consiliul Europei și în toate activitățile sale de cooperare internațională, inclusiv acțiunea umanitară.

• Să dea unui exemplu în calitate de administrație publică: Instituțiile, organismele și agențiile UE trebuie să se asigure că țin cont și de drepturile persoanelor cu dizabilități în cadrul funcționării lor interne (pentru angajați, personal, beneficiari).

EDF ennumeră, de asemenea, multe propuneri de legi, cum ar fi o lege privind tehnologiile de asistență la prețuri accesibile și o lege privind standardele minime de protecție socială.

Potrivit documentului elaborat de EDF, este necesară proiectarea, implementarea și evaluarea Agendei cu consultarea și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități, prin intermediul organizațiilor lor reprezentative. Comitetul CRPD a recomandat ca UE să stabilească un dialog structurat cu o linie bugetară independentă și finanțare adecvată în acest scop.

O abordare intersecțională a drepturilor persoanelor cu dizabilități ar trebui luată, prin includerea discriminării multiple sau intersecționale cu care se confruntă acestea, pe motive de handicap, sex, vârstă, religie sau convingeri, rasă, orientare sexuală și identitate de gen, în fiecare acțiune a Agendei. Perspectivele celor mai excluse și marginalizate grupuri de persoane cu dizabilități ar trebui să fie reprezentate în fiecare măsură politică.

Puteți consulta documentul EDF aici. file:///C:/Users/Lavinia/Downloads/EDF_input_to_the_European_Disability_Rights_Agenda.pdf

Articolul Drepturile persoanelor cu dizabilități în UE după 2020: Cerințele EDF apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF) solicită, printr-o scrisoare deschisă, liderilor Uniunii Europene, măsuri financiare pentru a sprijini direct persoanele cu dizabilități și pentru a garanta sustenabilitatea serviciilor de sănătate și asistență, precum și includerea organizațiilor persoanelor cu dizabilități în organismele create pentru a planifica redresarea economică și colectarea extinsă a datelor dezagregate în funcție de dizabilități.

Redăm mai jos integral scrisoarea deschisă:

Forumul european pentru persoane cu dizabilități este o organizație umbrelă a persoanelor cu dizabilități care apără interesele a peste 100 de milioane de europeni cu dizabilități. Suntem o platformă unică care reunește organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități. Suntem conduși de persoane cu dizabilități și de familiile acestora. Suntem o voce puternică și unită a persoanelor cu dizabilități din Europa.

Membrii noștri lucrează neobosit pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în timpul crizei COVID 19. Am dori să ne exprimăm cea mai profundă îngrijorare cu privire la situația celor peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din Europa, în această perioadă și să solicităm liderilor UE să planifice un răspuns și o redresare pe deplin incluzivă, după criza COVID-19, care să construiască o Europă incluzivă.

Această criză a evidențiat impactul catastrofal al subinvestirii în serviciile sociale și de sănătate din Europa. Recuperarea economică, pe care o planificați în prezent, ar trebui să rezolve complet fisurile din sistem. În prezent, cetățenii nu au acces la tratamente salvatoare de vieți și echipamente de protecție, iar persoanelor cu dizabilități sunt lipsite de sprijinul necesar pentru a-și trăi viața, din cauza faptului că furnizorii de servicii sunt lăsați neprotejați și nu-și pot continua munca. Trebuie acordat sprijin politic și financiar serviciilor sociale, de ocupare a forței de muncă și de sănătate, care mențin societățile noastre în funcțiune. Aceste servicii s-au dovedit esențiale în această criză.

Impactul pandemiei de COVID 19 asupra ocupării forței de muncă și a stabilității veniturilor este, în mod justificabil, un domeniu de îngrijorare profundă pentru factorii de decizie. Trebuie recunoscut faptul că are un dublu impact asupra persoanelor cu dizabilități, în special a femeilor cu dizabilități. Chiar înainte de această criză, 28,7% dintre persoanele cu dizabilități din UE erau supuse riscului de sărăcie, și doar 50,8% erau angajate. Multe persoane cu dizabilități au contracte precare și salarii mici, ceea ce le oferă puțină în protecție sau chiar deloc în momentul închiderii afacerilor.

Răspunsul la pandemia COVID 19 nu trebuie să vizeze pur și simplu revenirea la status quo ante. Ar trebui să investim într-o Europă care să ofere o protecție mai bună cetățenilor săi, să garanteze protecția și incluziunea socială și să creeze locuri de muncă și structuri de sănătate mai rezistente.

Deși flexibilitatea ar trebui arătată în acțiunile de finanțare pentru salvarea de vieți și protejarea condițiilor de trai ale cetățenilor în timpul și după pandemie, acestea trebuie întotdeauna realizate în conformitate cu angajamentele referitoare la drepturile omului din UE și statele membre. Protejarea vieții și respectarea drepturilor omului sunt inseparabile.

Trebuie luate măsuri pentru a evita daunele pe termen lung cauzate de pandemia COVID-19 societăților și economiilor noastre. Prin urmare, vă solicităm să:

• Alocați un procent considerabil de fonduri în bugetul UE post-2020 pentru incluziunea socială a celor cu risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, care acum sunt și mai marginalizați, inclusiv persoane cu dizabilități.

• Alocați finanțarea UE din cadrul Inițiativei europene pentru investiții în răspunsul la Coronavirus, în special pentru a sprijini serviciile de asistență bazate pe comunitate pentru persoanele cu dizabiltăți, pe termen mediu și lung. Investițiile, prin această inițiativă, și de la Banca Europeană de Investiții, nu trebuie utilizate pentru structurile care izolează persoanele cu dizabilități, ceea ce este contrar angajamentelor UE privind drepturile omului, cu excepția investițiilor în măsuri de igienă pentru a proteja persoanele cu handicap și personalul de COVID 19.

• Asigurați-vă că această finanțare sprijină în special tranziția la traiul în comunitate, deoarece persoanele cu dizabilități din instituțiile rezidențiale sunt mai expuse riscului de infecție, abuz și neglijare.

• Asigurați-vă că această finanțare este asigurată în viitorul apropiat și se adaptează măsurilor privind autoizolarea persoanelor cu dizabilități, pentru o perioadă mai lungă decât media populației.

• Includeți organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități în comisii, grupuri de lucru și alte organisme înființate pentru a discuta, decide și monitoriza răspunsul la criza COVID 19 și asigurarea redresării economice atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

• Includeți serviciile de sănătate și sociale, inclusiv serviciile persoanelor cu dizabilități (educație incluzivă, angajare incluzivă, asistență personalizată etc.) atunci când monitorizați lichiditatea în numerar și capital pentru întreprinderi: fiecare persoană cu dizabilități are dreptul la îngrijiri adecvate și aceste servicii au nevoie de fonduri pentru a fi furnizate. Crearea de măsuri pentru a monitoriza atribuirea acestor fonduri și pentru a garanta că sănătatea și serviciile sociale sunt sustenabile și capabile să facă față și să se adapteze la noile forme de prestare a serviciilor. Asigurați-vă că nu există bariere financiare în calea accesului la asistență medicală.

• Asigurați-vă că o nouă flexibilitate în utilizarea fondurilor structurale și a ajutorului de stat nu are ca rezultat cesionarea acțiunilor prevăzute pentru a sprijini incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

• Asigurați colectarea extinsă de date despre pandemia COVID 19, consecințele acesteia, și răspunsul să fie dezagregat în funcție de vârstă, sex și dizabilitate, astfel încât să poată fi dezvoltate măsuri de sprijin, orientate pentru a preveni agravarea situației persoanelor cu dizabilități.

• Introduceți, în cadrul măsurilor de stimulare financiară deja propuse, măsuri financiare pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Aceste măsuri pot include, dar nu se limitează la, plăți din sumă forfetară pentru persoane fizice calificate, măsuri de scutire de impozite, subvenții de bunuri sau indemnizație pentru plata unor cheltuieli specifice, extindere automată a oricăror drepturi legate de invaliditate care expiră în curând, extindere de transferuri efectuate în numerar și dreptul la pensia de handicap pentru toate persoanele cu dizabilități înregistrate oficial, care nu pot fi eligibile în circumstanțe regulate.

100 de milioane de persoane cu dizabilități și familiile lor din Europa așteaptă cu nerăbdare să afle că nevoile lor sunt incluse în mod corespunzător în măsurile de redresare, după criza COVID-19

EDF este gata să colaboreze strâns cu dvs. în vederea redresării economice europene, după pandemia de coronavirus, care să includă persoanele cu handicap.

Cu stimă,

Yannis Vardakastanis

Președintele Forumul european pentru persoane cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă către liderii europeni: Includerea organizațiilor persoanelor cu dizabilități în organismele create pentru redresarea economică – pentru o Europă incluzivă apare prima dată în Jurnal Social.