Autor: Vlad Andrei Stamate

Cum protejează Uniunea Europeană persoanele cu dizabilități

Țările membre ale Uniunii Europene au semnat Convenția Națiunilor Unite privind drepturilor persoanelor cu dizabilități, și în acest document se spune ce drepturi au persoanele cu dizabilități și cum trebuie țările să protejeze aceste drepturi. Persoanele cu dizabilități au aceleași șanse în viață ca și celelalte persoane, nu pot fi tratate nedrept sau prost doar pentru faptul că au o dizabilitate și pot lua parte la comunitate la fel ca și ceilalți membri ai comunității. Ele au dreptul să trăiască o viață independentă, să aibă un serviciu, să fie parte a comunității și să participe la toate aspectele vieții ca și celelalte persoane.

În martie 2021, Uniunea Europeană a aprobat Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2030, care este un plan de lucru pentru următorii zece ani, pentru a asigura corectitudinea abordării persoanelor cu dizabilități. Libertatea de mișcare este un lucru foarte important, astfel, toate persoanele din UE pot călători liber, pot să transfere bani și să își deschidă un cont bancar într-o altă țară sau să cumpere o casă în altă țară, pot alege să se miște, să lucreze sau să trăiască în orice țară din UE. Companiile nu pot refuza accesul persoanelor cu dizabilități în avion, pe un vapor, în tren sau în autobuz.

De asemenea, UE protejează dreptul persoanelor cu dizabilități la muncă, locurile de muncă trebuie să fie accesibile, iar birourile să aibă rampe, iar persoanele nevăzătoare sau cu probleme de auz trebuie să aibă acces la tehnologia asistivă, pentru a lucra fără probleme. Tinerii au dreptul la studiu, astfel pot studia în oricare universitate din Uniune, prin programul Erasmus. Persoanele cu dizabilități au dreptul la justiție, să înțeleagă toți pașii, să-și expună clar părerea, să obțină ajutorul necesar gratis asupra drepturilor lor, să aibă un avocat care să-i ajute să-și exprime clar părerea în instanță. Au dreptul la îngrijirea medicală, pot obține un card de asigurare de sănătate european pentru a a avea parte de îngrijire în același mod precum persoanele care trăiesc în țara respectivă atunci când călătoresc în altă țară. Accesul la televiziune, cărți, telefoane, internet și alte tipuri de tehnologie să fie neîngrădit.

Dreptul la vot

Tinerii cu dizabilități trebuie să aibă dreptul de a vota și de a candida la alegeri. Vocea lor este deopotrivă egală cu vocea altui membru al societății. Pentru persoanele cu dizabilități, din păcate, este greu și câteodată imposibil să voteze sau să candideze la alegeri. Problemele cu care se confruntă acestea în legătură cu alegerile sunt următoarele:

– Pentru persoanele cu dizabilități intelectuale informația nu este ușor de citit, astfel ei nu pot înțelege cum să voteze.

– Pentru persoanele care utilizează un fotoliu rulant, dacă alegerile au loc în clădiri care nu au rampe, ele nu vor putea merge să voteze.

Unele țări nu permit persoanelor cu dizabilități să-și facă propriile alegeri în materie de candidați politici. Convenția Națiunilor Unite afirmă că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să voteze și să candideze la alegeri. Modul în care țările din Uniunea Europeană au acționat pentru a facilita dreptul de a vota este diferit de la țară la țară.

În unele țări pot trimite votul prin poștă, sau pot alege să voteze într-o clădire accesibilă, pot cere unei persoane de încredere să voteze pentru ei, sau pot avea informații într-un format accesibil, ușor de citit. În afară de aceste acțiuni, este nevoie ca toate materialele și informațiile despre alegerile europene să fie ușor de citit, astfel încât persoanele cu dizabilități intelectuale să le poată înțelege. De asemenea, la televizor să se folosească și limbajul semnelor pentru a fi informate și persoanele cu deficiențe de auz.

Accesibilitate

Auzim des atunci când vorbim despre persoanele cu dizabilități că unele clădiri sau activități nu sunt accesibile. Acestea devin accesibile atunci când sunt ușor de folosit de către toate persoanele, de exemplu, atunci când clădirile au rampe sau când informația este ușor de citit și o putem înțelege cu toții.

Protecția Socială

Despre protecția socială, despre  politici pentru dezvoltare incluzivă se vorbește ca fiind un set de acțiuni finanțate de stat care să sprijine persoanele vulnerabile de a lungul întregii lor vieți. Să ajute persoanele aflate în situații de criză, să favorizeze incluziunea socială și să sprijine familiile. Multe persoane cu dizabilități nu pot vorbi despre sine ca fiind vulnerabile, dar sistemul de securitate socială este un mecanism important care reduce inegalitățile cauzate de inaccesibilitatea societății, și pentru a compensa costul suplimentar al vieții, cost  care este o realitate pentru multe persoane cu dizabilități.

Vom vorbi acum despre o selecție a celor mai presante probleme legate de protecția socială a persoanelor cu dizabilități și despre cum pot fi abordate cel mai eficient aceste situații la nivelul Uniunii Europene. În zilele noastre, inflația și o creștere a costului vieții expun persoanele cu dizabilități la un risc crescut de sărăcie. În urma invaziei Ucrainei, a fost declanșată criza energetică, care a adus în cascadă la creșterea prețurilor pe toate palierele. Statisticile Eurostat relevă faptul că multe state membre ale UE se confruntă cu dificultăți în legătură cu asigurarea nevoilor de bază ale persoanelor cu dizabilități.

În articolul 5 al Convenției, care privește egalitatea și nediscriminarea, se exprimă obligația statelor părți de a oferi sisteme adecvate de protecție socială și bunăstare pentru a sprijini persoanele cu dizabilități. Astfel, se vor lua toate măsurile pentru recuperarea fizică, cognitivă și psihologică, reintegrarea socială, ținând cont de demnitatea și autonomia persoanei și luând în considerare nevoile specifice sexului și vârstei.

Articolul 28 subliniază faptul că persoanele cu dizabilități au dreptul la un nivel de trai adecvat pentru ele și familiile lor, prin asigurarea accesului la servicii, dispozitive și prin accesul la programe de protecție socială pentru reducerea sărăciei. Toate persoanele cu dizabilități sunt egale în fața legii și au dreptul la protecție egală.

Evaluarea dizabilității

Evaluarea dizabilității se face diferit în țările membre ale UE, și acest lucru a condus la o înțelegere fracturată a ceea ce este dizabilitatea și cine se califică pentru protecție socială. Există diferențe în evaluare, astfel încât o persoană poate fi persoană cu dizabilități într-o țară, dar nu și în alta, existând diferite tipuri de criterii de calificare, metode de evaluare și dovezi justificative. De aceea, mobilitatea persoanelor cu dizabilități este redusă, unei persoane cu dizabilități, dacă s-ar muta într-o țară nouă, i-ar fi dificil să se înregistreze din nou ca persoană cu dizabilități și să primească protecție socială. În practică, persoanele cu dizabilități nu-și pot permite să se adapteze într-un nou loc dintr-o țară nouă, prin urmare, li se refuză dreptul la libera circulație, una dintre pietrele de temelie ale drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

Cardul european pentru persoanele cu dizabilități

În Strategia privind drepturile persoanele cu dizabilități, Comisia Europeană, pentru a recunoaște evaluarea dizabilității în toate țările membre, s-a gândit să creeze un card european pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este una dintre acțiunile care le arată cetățenilor schimbarea pe care Uniunea Europeană o poate face în viața lor. Cardul este necesar să fie acceptat în toate statele membre și să fie însoțit de un regulament, pentru a-l face obligatoriu din punct de vedere juridic în fiecare țară. Astfel,  pentru persoanele care se mută într-un alt stat membru pentru perioade mai mari de timp sau în mod permanent, cardul va fi mijlocul de recunoaștere reciprocă și ar fi baza pentru ca persoana cu dizabilități să poată să solicite acces la serviciile de sprijin oferite de țara gazdă.

Cardul european pentru dizabilitate se bazează pe legislația Uniunii Europene și permite recunoașterea reciprocă a statutului de persoana cu dizabilități. El acoperă domenii diferite, precum transportul public, educația în cadrul programelor de mobilitate, facilitarea angajării pe piața muncii în faza de tranziție, beneficii de natură comercială. Lansarea acestui card ar trebui să fie asociată și însoțită de o campanie de conștientizare la nivel european atât pentru publicul larg, cât și pentru potențialii utilizatori ai cardului și pentru furnizorii de servicii. De asemenea, utilizarea cardului este voluntară, fiecare persoană cu dizabilități putând decide singură dacă dorește să aplice pentru card, deci nu este o obligație să-și dovedeasca dizabilitatea.

Ce poate face Uniunea Europeană pentru a apăra persoanele cu dizabilități

În continuare, Uniunea Europeană trebuie să asculte persoanele cu dizabilități și organizațiile lor, să lucreze pentru a face serviciile accesibile, să se asigure de faptul că toate persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul lor și au acces la îngrijire medicală, serviciu, școli, transport. Dacă drepturile tale nu sunt respectate, poți trimite plângerea ta membrilor Comisiei Europene, poți contacta biroul Comisiei Europene din țara ta sau poți contacta organizația Equinet ori Forumul European al Dizabilităţii.

NOTE

Articolul <strong>Tinerii cu dizabilități în Uniunea Europeană</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

La 4 martie 2022, Uniunea Europeană a adoptat o nouă regulă, numită „directiva de protecție temporară”, pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina să sosească și să se stabilească în Uniunea Europeană (în fiecare dintre cele 27 de țări incluse în Uniunea Europeană), informează Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF).

Potrivit sursei citate, există două opțiuni atunci când treceți frontiera într-o țară din Uniunea Europeană:

• Vă puteți deplasa liber până la 90 de zile cu o viză standard de turist;
• Puteți solicita protecție temporară timp de 1 an, care poate fi reînnoită până la 3 ani în total, în funcție de circumstanțe;

Directiva privind protecția temporară vă oferă o serie de drepturi, inclusiv acces la locuințe, educație, locuri de muncă, asistență și beneficii sociale, mijloace de subzistență, precum și acces la asistență medicală.

,,Vă rugăm să rețineți că, odată ce ați solicitat protecție temporară într-un stat membru, în mod normal nu o puteți solicita în alt stat membru. Prin urmare, ar trebui să vă înregistrați pentru protecție temporară numai atunci când ați ajuns în țara în care doriți să rămâneți pentru o perioadă mai lungă. Vă putem sfătui și vă punem în contact cu organizații din diferite țări care vă pot sprijini.

În plus, vă rugăm să rețineți că puteți pierde beneficiul protecției temporare dacă solicitați azil. Situația poate depinde de regulile din statele membre în care vă aflați, așa că vă sfătuim să solicitați consiliere juridică dacă doriți să solicitați azil”, transmite EDF.

Pentru mai multe informații, vizitați pagina web a Comisiei Europene privind protecția temporară: https://ec.europa.eu/home-affairs/policies/migration-and-asylum/common-european-asylum-system/temporary-protection_en

Link-uri către site-ul web al țărilor Uniunii Europene pentru rezidenții ucraineni:

• Austria: Information for Ukrainian citizens  
• Belgium: Temporary protection applications for Ukrainians in Belgium  
• Bulgaria: National Portal for the people affected by the war in Ukraine 
• Czech Republic: National guidelines for newly arrived Ukrainians in Czech Republic: residence, employment and social support  
• Denmark: Information to persons from Ukraine  
• Estonia: For Ukrainian war refugees  
• Finland: Instructions on arriving in Finland from Ukraine 
• France: Information for Ukrainians displaced people and seeking to apply for temporary protection in France 
• Germany: Refugees from Ukraine can enter Germany from anywhere  
• Greece: Information for displaced persons from Ukraine 
• Hungary: Information for people fleeing Ukraine 
• Ireland: Coming to Ireland from Ukraine  
• Italy: Information for Ukrainian citizens arriving in Italy 
• Latvia: Information for Ukrainian citizens  
• Lithuania: Information for war refugees from Ukraine  
• Luxembourg: Arrivals in Luxembourg-Ukraine  
• Malta: The order of Malta continues to support people fleeing Ukraine 
• Moldova (non-EU country): Hotlines for Ukrainian citizens in Moldova
• Netherlands: Coming to the Netherlands as a Ukrainian  
• Poland: Information for Ukrainian citizens  
• Portugal: Information and support available in Portugal 
• Romania: Crossing the border to Romania  
• Slovakia: Temporary refuge  
• Slovenia: Slovenia’s assistance to the citizens of Ukraine  
• Spain: Information for displaced Ukrainians 
• Sweden: Information for persons arriving in Sweden from Ukraine 

Puteți descărca informațiile de mai sus în ucraineană:

Articolul Informații pentru cetățenii ucraineni care fug din calea războiului și ajung într-o țară din Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

Bătălia împotrivă cancerului este tot mai dificilă, iar numărul pacienților diagnosticați cu această maladie este în continuă creștere. Însă o veste bună a venit pentru pacienții de cancer în aceste zile.

Comisia pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a emis o recomandare pentru aprobarea de punere pe piață a medicamentului Vitrakvi (larotrectinib). Decizia finală din partea Comisiei Europene este așteptată în următoarele luni.

Medicamentul este deja aprobat în Statele Unite ale Americii, precum și în Brazilia și Canada. Acesta este indicat pentru tratamentul copiilor și adulților cu tumori solide care prezintă o fuziune a genei NTRK (receptor de tirozin-kinază neurotrofică), local avansate sau metastatice.

Vitrakvi, produs de grupul Bayer, este primul tratament „histologic independent”, recomandat pentru aprobare în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că poate fi folosit pentru a trata tumorile nehematologice (adică care nu încep în sânge sau măduva osoasă) cu această mutație specifică, indiferent de zona în care și-a avut originea tumora. Înainte ca pacienții să poată primi tratamentul, prezența mutației în tumoră trebuie confirmată printr-un test genetic valid.

Substanța activă din Vitrakvi – larotrectinib – țintește o modificare genomică foarte specifică a tumorii unui pacient. Acest lucru se produce atunci când genele NTRK, care codifică proteine specific, fuzionează intr-un mod haotic cu alte gene. Această mutație, numită fuziunea genelor NTRK, duce la dezvoltarea proteinelor care pot determina creșterea tumorală. Vitrakvi blochează acțiunea acestor proteine și, în acest sens, inhibă dezvoltarea cancerului.

Genele NTRK sunt rare, dar apar în multe tipuri de cancer, care afectează atât adulții, cât și copiii.

Fuziunea NTRK, de exemplu, este la originea cancerului doar în 0,5-1% din numărul total de cazuri de tumori solide.

„Pe măsură ce învațăm tot mai multe despre genomica tumorii, devine cu atât mai important să asigurăm accesul la testări pe scară largă, pentru a permite identificarea și tratarea pacienților care au potențialul de a beneficia de medicina de precizie ”, a declarat Scott Fields, Directorul Departamentului de Oncologie de la Bayer.

Eficacitatea și siguranța medicamentului Vitrakvi au fost evaluate în cadrul a trei studii cu un singur braț de tratament (adică studii fără grup de control), care au inclus un număr de 102 adulți și copii cu cancer.  Este vorba despre pacienții care au primit deja terapie standard sau pentru care intervenția chirurgicală nu reprezintă o soluție sau nu răspund la terapiile disponibile.

Ponderea pacienților care au răspuns la tratamentul cu Vitrakvi a fost de 67%. În cazul a 88% dintre aceștia răspunsul a durat cel puțin 6 luni, iar în cazul a 75% a durat până la 1 an. S-au
observat răspunsuri tumorale atât în cazul tumorilor rare, cum ar fi fibrosarcomul infantil și tumorile glandelor salivare, cât și în afecțiuni frecvente, precum cancerul pulmonar și de colon.

Cele mai frecvente reacții adverse au fost oboseala, creșterea nivelului de enzime hepatice, amețeli, constipație, greață, anemie (număr scăzut de globule roșii) și vărsături.

CHMP a recomandat o aprobare condiționată pentru acest medicament.

Vitrakvi va fi disponibil sub formă de soluție orală (20 mg / ml) și capsule (25 și 100 mg).

Articolul Medicament revoluționar pentru cancer aproape de aprobare în Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

În 2014, Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă (ENIL) a sărbătorit 25 de ani de existență. Pentru a celebra acest eveniment și rețeaua în creștere, ENIL a decis să declare 5 mai drept ,,Ziua Europeană pentru Viață Independentă”. Această zi reprezintă asumarea unei noi abordări în domeniul dizabilității, axată pe construirea unei vieţi independente, prin activități incluzive. Scopul său este de a reuni persoanele cu dizabilități și susținătorii acestora din întreaga Europă și de a crește gradul de conștientizare cu privire la o viață independentă.

Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă este o asociere de organizații de persoane cu dizabilități, cu membri din întreaga Europă. Aceasta promovează egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap și luptă împotriva discriminării în Europa. Misiunea ENIL este de a promova valorile, principiile și practicile unei vieți independente în rândul persoanelor cu dizabilități, și anume un mediu fără bariere, furnizarea de asistență personală și asistență tehnică adecvată, care să facă posibilă cetățenia deplină a persoanelor cu handicap.

ENIL are o tradiție îndelungată în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare a drepturilor persoanelor cu handicap, la nivel european. Campania de lobby a ENIL, la fiecare doi ani, intitulată ,,Freedom Drive”, oferă participanților posibilitatea de a dezbate problemele la nivel european. Următorul ,,Freedom Drive” va fi în prima săptămână din octombrie 2019 și va oferi o mare oportunitate de a vorbi cu membrii noi-aleși ai Parlamentului European despre drepturile persoanelor cu dizabilități. Vocea oricărei persoane cu handicap din Europa trebuie să fie auzită și luată în considerare.

În perioada premergătoare alegerilor europene din 2019, membrii ENIL din întreaga Europă și-au unit forțele pentru a promova o Europă favorabilă incluziunii, care merită să fie votată. Prin urmare, ENIL a publicat un Manifest care evidențiază domenii esențiale în care Uniunea Europeană poate îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități.

Ziua Europeană pentru Viață Independentă va marca punctul de plecare al campaniei electorale ENIL. Ziua Europeană pentru Viață Independentă din 2019 va fi centrată în jurul alegerilor europene.

Acestea sunt câteva dintre acțiunile planificate:

• Participanții vor trebui să spună ce vor vota în timpul alegerilor europene din mai, precum și să trimită fotografia lor cu semnul ,,De data asta votez pentru …”. Toate fotografiile primite vor fi postate pe rețelele sociale ale ENIL.

• ENIL va sprijini campania UE ,, De data asta votez pentru …”, prin colectarea de fotografii de la membrii ENIL care dețin semnul „De data asta votez pentru …”.

• Luni, 6 mai, ENIL va înființa un stand de informare în fața Parlamentului European de la Bruxelles pentru a informa deputații europeni despre Ziua Europeană pentru Viață Independentă și, de asemenea, pentru a-și lua angajamentul de a vota pentru drepturile persoanelor cu handicap.

Candidații trebuie să fie conștienți de viața independentă și de problemele care afectează persoanele cu dizabilități. De asemenea, alegătorii trebuie să fie conștienți de importanța faptului de a vota. În acest fel, persoanele cu dizabilități și viața independentă vor deveni un subiect în aceste alegeri și vor afla ce intenționează candidații din statele membre să facă pentru a îmbunătăți includerea persoanelor cu handicap în societate. Pentru a realiza acest lucru, a fost creat Manifestul ENIL 2019, care subliniază ce demersuri sunt necesare pentru a îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități din UE.

ENIL dorește o Uniune Europeană care:

• Să se asigure că toate fondurile europene sunt investite în incluziune, nu în segregare (cu interdicția de a investi în instituțiile de îngrijire rezidențială și instituțională);

• Să se asigure că toți europenii se pot mișca liber în cadrul UE. Aceasta include garantarea faptului că transportul public este pe deplin accesibil, fără a fi nevoie de o rezervare prealabilă și de posibilitatea de a accepta o ofertă de muncă într-o altă țară.

• Implică în totalitate persoanele cu dizabilități în discuțiile cu privire la modul de punere în practică a incluziunii sociale.

• Să se asigură că inițiativele din diferite domenii politice se completează și nu intră în contradicție.

ENIL va utiliza Manifestul pentru a cere candidaților pentru Parlamentul European să se alăture revoluției de incluziune și să spună ce acțiuni vor întreprinde pentru a realiza o Uniune Europeană incluzivă. Scopul campaniei electorale va fi cea de-a 6-a ediție a Zilei Europene pentru Viață Independentă din 5 mai 2019, când persoanele cu dizabilități își vor împărtăși mărturiile despre speranțele și îngrijorările lor pentru următorii cinci ani.

Puteți citi Manifestul aici… https://enil.eu/wp-content/uploads/2018/11/ENIL-manifesto-2019_Members_FINAL.pdf

Articolul ENIL lansează Manifestul ce evidențiază domenii esențiale în care Uniunea Europeană poate îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 1 octombrie 2018, Uniunea Europeană a ratificat Tratatul de la Marrakesh, care va deveni un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cele 28 de state membre ale acesteia, la 1 ianuarie 2019. Acesta este un pas de o importanță uriașă pentru UE, deoarece tratatul contribuie la depășirea obstacolelor discriminatorii în calea accesului persoanelor cu dizabilități la materialele culturale.

Este primul tratat privind proprietatea intelectuală, care beneficiază mai degrabă de interesul public decât de interesul deținătorilor de drepturi. El stabilește un set de norme internaționale care garantează existența unor limitări sau excepții ale normelor privind drepturile de autor în sprijinul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. De asemenea, tratatul permite schimbul transfrontalier de exemplare în format accesibil – Braille, cărți audio și tipărituri cu caractere de mari dimensiuni – ale operelor publicate.

Odată cu ratificarea lui, UE a încheiat semnarea tratatului la 30 aprilie 2014, iar în 2017, adoptarea celor două acte legislative de modificare a legislației UE privind dreptul de autor: o directivă (2017/1564) aplicabilă în rândul țărilor UE și un regulament 2017/1563) pentru a reglementa aplicarea tratatului între țările UE și țările care nu sunt membre UE.

,,Am avut onoarea de a fi prezentă la ceremonia de ratificare de la Geneva și am fost copleșită când m-am gândit la drumul lung parcurs până să se ajungă la aceasta, deoarece Tratatul de la Marrakesh era încă un vis, în urmă cu cinci ani. A fost nevoie de mult efort pentru a convinge părțile de stat ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) să accepte derogări de la regimul internațional al drepturilor de autor. Chiar cu câteva minute înainte ca tratatul să fie adoptat la Marrakesh, la 27 iunie 2013, ne țineam respirația. Dar, de îndată ce visul s-a împlinit, a trebuit să ne suflecăm din nou mânecile pentru ca 20 de țări să o ratifice, pentru ca Tratatul să intre în vigoare – ceea ce s-a întâmplat la 30 septembrie 2016”, a declarat Barbara Martín Muñoz, vicepreședinte al EBU și lider al campaniei Tratatului de la Marrakesh.

Barbara Martín Muñoz consideră că, deși s-a realizat o victorie importantă, mai sunt încă multe de făcut. Mai multe țări din întreaga lume trebuie să fie aduse pentru semnarea și ratificarea Tratatului, dincolo de cele peste 70 de state deja incluse. În întreaga Europă, EBU și membrii săi vor continua să sensibilizeze cititorii nevăzători și cu deficiențe de vedere cu privire la importanța Tratatului și să-i liniștească pe adversari că interesele deținătorilor de drepturi sunt protejate. În țările care sunt obligate prin tratat, va trebui să se promoveze utilizarea acestora de către beneficiari și să se asigure ca drepturile lor vor fi respectate în mod eficient.

,,Sărbătorim un moment important în Europa în ceea ce privește lupta împotriva ,,foametei de cărți” a persoanelor nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu alte dificultăţi de citire a materialelor imprimate. Tratatul de la Marrakesh va spori numărul de materiale disponibile în format accesibil, inclusiv peste graniță. Acest lucru va facilita accesul la cultură și la educație, care, în mod sigur, ne va permite să avem acces la locuri de muncă mai bune și, în final, să fim implicați în societatea globală și digitală în care trăim astăzi. Cu această ocazie, vreau să mulțumesc din toată inima Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, Federației Internaționale a Asociațiilor de bibliotecari și biblioteci (IFLA), OMPI, EDF, precum și multor alți aliați pentru rolul lor în obținerea acestui rezultat”, a conchis ea.

Articolul O victorie importantă: UE a ratificat Tratatul de la Marrakesh apare prima dată în Jurnal Social.

Prea mulți copii, persoane cu dizabilități, persoane cu probleme de sănătate mintală și alte grupuri vulnerabile sunt lipsite în mod inutil de îngrijirea familiei și a comunității, deoarece sunt plasate în instituții rezidențiale la scară largă.

Potrivit celor mai recente date furnizate de UNICEF, cel puțin 2,7 milioane de copii din întreaga lume trăiesc în instituţii rezidenţiale. Europa Centrală și de Est s-a dovedit a avea cea mai înaltă rată la nivel mondial de copii separați de familiile lor, cu 666 de copii din 100.000 care trăiesc în îngrijire rezidențială. Practic, cifra este de peste cinci ori mai mare decât media globală de 120 copii la 100.000 de locuitori. Construirea sau întreținerea instituțiilor, oriunde în lume, nu reprezintă nici soluția adecvată, nici utilizarea corectă a fondurilor pentru copiii vulnerabili. În schimb, angajamentele și resursele ar trebui direcționate către îngrijirea de tip familial.

Cu sprijinul UE, unele țări au reușit să reducă considerabil numărul de copii instituționalizați în ultimul deceniu. Însă mai sunt multe de făcut.

În cel mai recent raport ,,Încheierea instituționalizării și consolidarea îngrijirii de tip familial a copiilor din Europa și dincolo de ea”, UNICEF pledează pentru un angajament sporit față de dezinstituționalizare în următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și solicită 10 acțiuni specifice:

1. Păstrarea principiilor care sunt deja atașate fondurilor structurale și de investiții europene;

2. Prioritizarea tranziției spre îngrijirea comunitară în toate fondurile UE;

3. Prioritizarea tranziției spre îngrijirea de tip familial în toate acțiunile externe ale UE;

4. Integrarea îngrijirii de tip familial în toate domeniile politice relevante ale UE și promovarea serviciile sociale incluzive în cadrul Acordului post-Cotonou, Consensului european privind dezvoltarea și a Agendei 2030.

5. Consolidarea monitorizării acestor reguli și politici în toate etapele dezinstuționalizării și dezvoltarea serviciilor comunitare (nu doar la nivel de reglementare), prin implicarea societății civile, a utilizatorilor de servicii și a tuturor părților interesate relevante și prin folosirea unei colectări îmbunătățite a datelor în cadrul acestui proces.

6. Clarificarea faptului că scopul condițiilor UE care interzic instituționalizarea nu este doar de a eradica sărăcia, ci să realizeze incluziunea socială și protecția drepturilor omului.

7. Consolidarea normelor existente privind finațarea, astfel încât acestea să fie aplicabile tuturor politicilor interne și tuturor statelor membre ale UE.

8. Utilizarea unei abordări coerente bazată pe drepturi în ceea ce privește alocarea fondurilor UE și definirea politicilor UE.
9. Susținerea discuțiilor internaționale privind dezinstituționalizarea și convingerea altor donatori de a acorda prioritate acestei probleme.

10. Acțiuni de incluziune socială în următorul cadru financiar multianual, incluzând:

• Deinstituționalizarea și consolidarea sistemelor de protecție a copilului;

• Suport familial;

• Dezvoltarea copilăriei timpurii;

• Educație incluzivă;

• Servicii sociale și de sănătate;

• Îngrijire alternativă de calitate, inclusiv formarea adecvată.

Articolul Cele mai recente rapoarte UNICEF solicită Uniunii Europene să consolideze finanțarea pentru tranziția de la îngrijirea rezidențială la cea de tip familial apare prima dată în Jurnal Social.

Avizul privind situația femeilor cu dizabilități, pentru care raportor a fost membrul comitetului executiv, Anca Gunta, a fost adoptat cu o largă majoritate (186 voturi pentru și 2 voturi împotrivă), în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE). Acest aviz stabilește o serie de recomandări pentru Uniunea Europeană cu privire la problema femeilor cu dizabilități.

Femeile cu dizabilități reprezintă 16% din totalul populației feminine din Europa, ceea ce înseamnă că în Uniunea Europeană (UE) există aproximativ 40 de milioane de femei și fete cu handicap.

Femeile cu dizabilități se confruntă cu discriminare intersecțională în toate domeniile vieții, incluzând dezavantajele socio-economice, izolarea socială, violența împotriva femeilor, sterilizarea forțată și avortul, lipsa accesului la serviciile comunitare, locuințele de calitate inferioară, instituționalizarea și îngrijirea medicală necorespunzătoare. Ele sunt private mult prea adesea de educație, de ocuparea unui loc de muncă, de participarea la viața politică și publică, în timp ce o serie de acte legislative le împiedică să ia decizii privind propriile vieți, inclusiv drepturile lor sexuale și reproductive. Femeile cu handicap întâmpină obstacole în calea exercitării drepturilor lor în calitate de cetățeni ai UE.

Prezentul aviz solicită UE și statelor sale membre să pună în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), recomandările pe care UE le-a primit în 2015 din partea UNCRPD cu privire la femeile și fetele cu handicap și Comentariul General nr. 3 al Comitetului ONU cu privire la articolul 6 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Întrucât UE este stat parte la UNCRPD, alături de cele 28 de state membre ale sale, ele trebuie să respecte în prezent Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD).

Convenția recunoaște la articolul 6 că „femeile și fetele cu handicap se confruntă cu forme multiple de discriminare; în acest sens, adoptă măsuri pentru a garanta accesul lor deplin și în condiții de egalitate la drepturile omului și la libertățile fundamentale. Statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a garanta dezvoltarea, progresul și emanciparea femeilor, pentru a garanta că ele exercită și beneficiază de drepturile omului și de libertățile fundamentale stabilite prin prezenta convenție”.

În anul 2016, Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap al ONU a adoptat Observația generală nr. 3 referitoare la articolul 6 din CRPD, care subliniază că statele parte la CRPD, inclusiv UE, ar trebui să ia măsurile menționate mai sus pentru a promova drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități.

De asemenea, avizul solicită UE și statelor sale membre să includă o perspectivă referitoare la chestiunile legate de dizabilitate în strategia, politicile și programele sale viitoare privind egalitatea de gen și o perspectivă de gen în strategiile sale privind handicapul, inclusiv în viitoarea sa Strategie europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități și în Pilonul european al drepturilor sociale.

UE și statele sale membre nu consultă și nu finanțează suficient organizațiile reprezentative ale femeilor și fetelor cu handicap. Atât la nivelul UE, cât și la nivel național, ar trebui luate măsurile necesare pentru stabilirea unui dialog structurat cu o linie bugetară independentă, suficientă pentru a asigura o consultare efectivă cu persoanele cu dizabilități, precum și participarea acestora, prin intermediul organizațiilor lor reprezentative, la implementarea și monitorizarea Convenției.

Ar trebui să fie luate măsurile necesare pentru a integra handicapul în toate actele legislative, politicile și strategiile de combatere a violenței, abuzului și exploatării. Violența împotriva femeilor ar trebui incriminată. UE ar trebui să ia toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative adecvate pentru a proteja femeile și fetele cu handicap atât acasă, cât și în exterior, împotriva tuturor formelor de exploatare, violență și abuz și pentru a facilita accesul acestora la justiție, prin acordarea de asistență adecvată și de sprijin în interiorul comunității, luând în considerare nevoile lor specifice, inclusiv dispozitivele de asistare, în vederea evitării izolării și imobilizării la domiciliu.

Avizul solicită UE să ia măsuri pentru incriminarea violenței domestice și a violenței sexuale, precum și a altor tipuri de violență împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități, inclusiv încetarea sterilizării forțate.

UE și statele membre ar trebui să ia toate măsurile pentru a se asigura că femeile și fetele cu handicap au acces în condiții de egalitate la servicii medicale specifice pentru persoane cu dizabilități și la servicii de bază accesibile. Toate femeile și fetele cu handicap trebuie să aibă posibilitatea de a-și exercita capacitatea juridică prin luarea propriilor decizii, beneficiind de sprijin atunci când doresc, în ceea ce privește tratamentul medical, inclusiv cu privire la păstrarea fertilității și a autonomiei reproductive.

Având în vedere ratele ridicate ale șomajului și inactivității pe piața forței de muncă în rândul femeilor cu handicap, UE și statele sale membre trebuie să elaboreze atât măsuri generale, cât și acțiuni pozitive destinate femeilor cu dizabilități, care să promoveze formarea profesională, plasamentul, accesul la locuri de muncă, remunerație egală pentru muncă egală, posibilitățile egale în materie de carieră, adaptările la locul de muncă și echilibrul între viața profesională și cea privată. Femeile cu handicap trebuie să aibă dreptul, pe o bază egală cu ceilalți, la condiții de muncă echitabile și favorabile, inclusiv la egalitate de șanse și și la egalitatea de remunerare pentru o muncă de valoare egală.

UE ar trebui să se asigure că femeile cu handicap pot participa pe deplin la viața publică și politică, mai ales la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Articolul Avizul Comitetului Economic și Social European privind situația femeilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.