Apariția infecției cu noul Coronavirus sau Coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever 2 (SARS-CoV-2) a condus la o răspândire rapidă a COVID-19 în întreaga lume. Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o urgență de sănătate publică de interes internațional, iar pe 11 martie 2020, a fost declarată pandemia, informează Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNACV).

Pandemia generată de apariția noului coronavirus a schimbat radical viața oamenilor. Până astăzi, 14 ianuarie, au fost raportate 90 milioane de cazuri confirmate și aproape 2 milioane de decese la nivel mondial.

În mod normal, dezvoltarea unui vaccin reprezintă un proces lung și complex. Însă având în vedere situația actuală, cercetători din întreaga lume au depus eforturi să dezvolte un vaccin împotriva COVID-19 în timp record, bazat pe dovezi și standarde riguroase. 

Conform raportului OMS din 2 decembrie 2020, sunt în diferite stadii de creare și producție 214 vaccinuri. Scopul tuturor acestor vaccinuri este de a determina un răspuns imun (de apărare) primar, astfel încât corpul să poată dezvolta o memorie imună la nivelul celulelor B si T față de virusul SARS-CoV-2. Dezvoltarea memoriei imunologice în urma vaccinarii este ceea ce ne va proteja împotriva unei infecții ulterioare. 

Dupa 11 luni de la debutul cazurilor de COVID-19, avem  la dispoziție, în Uniunea Europeană, vaccinul dezvoltat de companiile Pfizer și BioNTech, cu o eficacitate de 95% când este administrat în regim de 2 doze (rezultate obținute în urma unui studiu clinic de faza III, efectuat pe 43 000 de persoane) și vaccinul realizat de compania farmaceutică americană Moderna, cu o eficacitate eficacitate de 94.5% (studiu clinic efectuat pe 30 000 de persoane). Ambele vaccinuri se bazează pe tehnologia ARN mesager, metodă care constă în niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală.

Potrivit Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile pe bază de ARN mesager, deși nu au fost aprobate ca produse de uz uman până în prezent, sunt studiate de peste 10 ani. Sunt testate pe un număr de peste 1500 de voluntari, iar studiile derulate arată că au un profil de siguranță foarte bun.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a adus unele clarificări de natură științifică în ceea ce privește vaccinurile împotriva coronavirusului pe bază de ARN mesager.

„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de dezvoltarea imunității împotriva COVID-19.

,,Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi. Pentru a afecta organismul, coronavirusul are nevoie de peste 20 de proteine. Proteina Spike, conținută în vaccinul ARN mesager, nu poate declanșa boala. După producerea proteinei Spike, ARN-ul mesager care a transmis această informație este distrus și eliminat”, precizează reprezentanții Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început peste tot în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie 2020, într-un moment de unitate.

Potrivit Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, în prima etapă sunt cuprinşi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social – sistem public şi privat, în cea de-a doua populaţia cu grad de risc şi lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, iar etapa a treia include populaţia generală.

Din data de 15 ianuarie, va începe activitatea de vaccinare pentru categoriile de persoane din Etapa a II-a, care se va derula concomitent cu vaccinarea categoriilor aflate în prima etapă.

Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a informat opinia publică asupra faptului că în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

În conformitate cu dovezile științifice actuale, în categoria ,,boli cronice” se încadrează oricare dintre următoarele afecțiuni:

• Diabet zaharat
• Obezitate
• Alte boli metabolice, inclusiv congenital
• Afecțiuni cardiovasculare
• Afecțiuni renale
• Afecțiuni oncologice
• Afecțiuni pulmonare
• afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down
• Afecțiuni hepatice moderate/severe
• Afecțiuni autoimmune
• Imunodepresii severe: pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a afirmat că se vor constitui echipe mobile care vor asigura vaccinarea la domiciliu a celor care nu se pot deplasa, iar daca sunt multe persoane atunci se va desemna un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare.

Programarea se va realiza prin intermediul paginii web, prin platforma de programare sau individual dacă vorbim despre persoane peste 70 de ani. Pe baza CNP-ului se verifică foarte ușor categoria de risc din care aparține persoana respectivă. Sau prin medicul de familie, DSU, sau prin intermediul unei persoane din familie. Sau prin servicii de call-center.

Medicul Valeriu Gheorghiță a explicat că rolul echipelor mobile de vaccinare este de a asigura vaccinarea persoanelor care sunt internate în centrele medico-sociale.

,,În colaborare cu medicul de familie și cu Direcția de Asistența Socială din Primarie se stabilește numărul persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la centrul de vaccinare. Și prin intermediul acestor echipe mobile se asigura vaccinarea chiar la domiciliu a acestor persoane, iar daca sunt multe persoane atunci vom aloca un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit CNACV, 154.268 de angajați din spitale au fost vaccinați în România împotriva Covid-19 cu vaccinul Pfizer-BioNTech. De la începutul campaniei de vaccinare (pe 27 decembrie), s-au înregistrat 544 de reacții adverse comune și minore,  dintre care 214 reacții locale cu durere la locul injectării și 330 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Primul transport ce conține 14.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs de firma Moderna a ajuns ieri, 13 ianuarie, în Centrul național de stocare din Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Medico–Militară „Cantacuzino”. Vaccinul urmează să fie distribuit pe baza cererilor primite de la direcțiile de sănătate publică.

Pentru mai multe informații privind vaccinarea împotriva COVID-19, accesați următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/

Articolul Vaccinarea împotriva COVID-19 în România apare prima dată în Jurnal Social.

Miercuri, Centrul de cercetare OncoGen din Timișoara a transmis, printr-un mesaj postat pe Facebook, că a semnat un parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” pentru a dezvolta un posibil vaccin împotriva coronavirusului.

„Centrul OncoGen a semnat un acord de colaborare cu Institutul Cantacuzino, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Împreună facem tot posibilul pentru a dezvolta producția de vaccinuri în România, inclusiv a vaccinului împotriva Covid-19 dezvoltat de Centrul OncoGen.

Avem convingerea că Institutul Cantacuzino poate contribui substanțial la materializarea acestor obiective prin reînceperea producției de vaccinuri.

Cu această ocazie, vă anunțăm că Centrul OncoGen, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a câștigat competiția organizată de Ministerul Educației și Cercetării pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului SARS-nCov-2”, au anunțat reprezentanții OncoGen.

Suma, care se ridica la 3,5 milioane RON, permite cercetărilor de la Centrul OncoGen continuarea studiilor pentru vaccinul împotriva Covid-19, dezvoltat de ei și recunoscut atât de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cât și de Guvernul Britanic.

,,Susținem dezvoltarea cercetării medicale și creșterea competitivității României. Avem încredere în cercetătorii români și în capacitatea lor de a schimba România în bine”, a precizat Centrul OncoGen.

Vaccinul dezvoltat de OncoGen împotriva virusului SARS-nCoV-2 va fi administrat intranazal, fie sub formă de picături, sau prin pulverizare.

,,Administrarea unui vaccin se poate face: fie prin injecție, fie intranazal, fie prin piele (skin patch). Noi am ales această metodă, intranazală, luând în considerare felul în care virusul SARS-nCoV-2 pătrunde în corpul uman”, au menționat reprezentanții OncoGen.

Profesorul Virgil Păunescu, șeful OncoGen, este vizat de o anchetă internă a Spitalului Județean după ce și-a administrat vaccinul neomologat, pentru a observa efectele. El spunea că, în lipsa sprijinului guvernamental, nu poate efectua testele clinice necesare pentru dezvoltarea vaccinului.

„Mi-am administrat vaccinul pe care am anunțat că l-am pus la punct încă din luna februarie. Între timp am primit substanțele, proteinele care compun acest vaccin, și pentru că vrem să colaborăm, și vom colabora cu Institutul Cantacuzino, ne-am gândit să îl facem cât mai simplu posibil. Se administrează sub formă de aerosol sau de picături. Eu mi-am administrat picături intranazale într-o soluție de vitamina A. Am făcut acest gest pentru că ne-am împotmolit, pe de o parte cu cercetările din lipsă de fonduri, pe de altă parte pentru că eu oricum sunt investigatorul principal în acest subiect și sunt cel mai, să zic așa, nu îndreptățit, dar cel mai potrivit să observ ceea ce se întâmplă dacă te vaccinezi – care sunt reacțiile postavaccinale, care sunt efectele secundare în mod deosebit, pentru că această fază a testării, în general este legată de siguranța vaccinului”, a declarat Virgil Păunescu.

Profesorul Virgil Păunescu a mai menționat că vaccinul anti-COVID dezvoltat la OncoGen nu conține particule virale şi nici material genetic viral. Nu există nici un pericol de infectare. Tehnologia folosită pentru acest vaccin este una de precizie, recent dezvoltată, care ține cont de caracteristicile imune ale populației din această zonă geografică. Ceea ce a remarcat e că vaccinul funcționează!

Articolul România tot mai aproape de un vaccin împotriva coronavirusului, care se va administra intranazal, sub formă de picături sau prin pulverizare apare prima dată în Jurnal Social.

La ora actuală, cercetători din mai multe ţări fac eforturi, contracronometru, pentru a descoperi cât mai curând o modalitate de a combate pandemia de coronavirus. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la 20 martie existau 44 de candidați pentru un vaccin anti-COVID-19 în diverse stadii de evaluare clinică.

Singurii cercetatori din România care s-au aruncat în această competiție mondială și care și-au asumat responsabilitatea de a crea un vaccin împotriva COVID-19 sunt imunologii de la Institutul OncoGen. Iar recent, aceștia au primit recunoașterea muncii lor.

OMS a făcut public, ieri, 8 aprilie, un document, care prezintă toate centrele medicale angrenate în descoperirea unui vaccin care să oprească efectele dezastruoase ale pandemiei. Iar OncoGen se află pe lista publicată, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos.

,,Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște centrul OncoGen, Timișoara, ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19. Acest lucru atestă ceea ce am mai spus. Centrul OncoGen se află în liga mare a cercetării mondiale alături de institute și companii recunoscute pentru performanța în cercetarea medicală de vârf. Aveți încredere în cercetarea românească. Noi mergem înainte!”, a transmis prof.univ.dr. Virgil Păunescu, directorul OncoGen Timișoara, pe pagina de facebook a instituției.

Vaccinul creat, încă din luna ianuarie, de cercetătorii de la OncoGen, cel mai mare institut de terapii genetice și celulare în tratamentul cancerului din Estul Europei, derivă din tehnologia utilizată în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe „long neoantigen peptides”.

În acest moment testarea a intrat în linie dreaptă. Mai exact, eficiența vaccinului e testată pe celule umane.

,,Vaccinul e momentan în faza de testare în laborator pe celule umane. Ne interesează cum reacționează întreg sistemul imun la diferite concentrații de vaccin. Acesta are mai multe subcomponente – el este un amestec de proteine – le testăm pe fiecare în parte”, a precizat profesorul de Imunologie, Virgil Păunescu.

Deși vestea că un vaccin românesc împotriva COVID-19 intră în faza de testare a generat speranță, totuși trebuie să ne păstrăm realismul.

,,Continuăm, așadar, să lucrăm. Oricum, cred că în mod realist, un vaccin poate să apară în mai puțin de un an, indiferent cine îl va face și îl va produce mai repede”, a afirmat prof.univ.dr. Virgil Păunescu.

Potrivit acestuia, Institutul Oncogen este unul de cercetare-dezvoltare. Acesta poate dezvolta un vaccin, poate produce aproximativ 1000 de doze din acest vaccin și poate să-l testeze în fazele I și II, însă nu poate fabrica milioane de doze din acest vaccin. Institutul Cantacuzino trebuie să se ocupe de fabricarea vaccinului.

Articolul OMS recunoaște centrul OncoGen, Timișoara, ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19 apare prima dată în Jurnal Social.

De-a lungul timpului, bolile infecțioase au reprezentat o amenințare majoră la adresa omenirii. Datorită inovațiilor și descoperirilor epocale, multe dintre acestea boli au fost eradicate.

,,Ai variolă” sunt două cuvinte pe care niciodată nu ai vrea să le auzi, indiferent dacă e vorba de tine sau de orice altă ființă umană. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ultimul caz cunoscut de variolă a fost în anul 1977, în Somalia, această afecțiune fiind eradicată în 1980. Este considerată una dintre cele mai grave boli, care are drept urmare decesul persoanei. Dacă ar izbucni o nouă epidemie de variolă, se preconizează că o treime din populația Pământului ar dispărea. Pare un scenariu de film, și totuși oamenii de știință l-au luat în calcul.

În luna iulie a acestui an, Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a anunțat că a aprobat un nou medicament, TPOXX, care ar putea trata variola – o mișcare ce ar putea opri o pandemie dacă virusul ar urma să fie utilizat ca armă biologică.

,,Acest tratament ne oferă o opțiune suplimentară în cazul în care s-ar încerca folosirea virusului drept armă biologică”, a declarat dr. Scott Gottlieb, comisarul FDA.

Medicamentul antiviral TPOXX, cunoscut sub numele de tecovirimat și dezvoltat de SIGA Technologies, nu a fost niciodată testat pe oameni cu variolă, deoarece boala a fost eradicată, însă s-a dovedit eficent în ceea ce privește protejarea animalelor infectate în mod intenționat cu virusul variolei maimuțelor (monkey pox) și cu variola iepurilor (rabbit pox), două boli conexe care pot fi letale. De asemenea, nu a provocat efecte secundare grave atunci când a fost testat pentru siguranță pe 350 de oameni sănătoși care nu aveau variolă.

Atunci când un virus de variolă intră într-o celulă, el folosește mecanismele genetice și metabolice ale acesteia pentru a se reproduce, în acest fel făcând rost de material genetic nou, astfel încât să se poată multiplica. Apoi copii noi sunt eliberate din celula infectată, care ulterior infectează alte celule. Tecovirimat este o moleculă minusculă care inhibă funcția proteinei p37, necesară pentru a ajuta la eliberarea virusurilor variolei de la o celulă infectată. Inhibarea acestei proteine poate opri apoi un proces cheie implicat în răspândirea virusului.

Medicamentul care vindecă variola reprezintă o descoperire medicală importantă, potrivit mai multor experți care nu fac parte din FDA și nici din compania farmaceutică producătoare.

Dr. Anthony S. Fauci, director al Institutului Național pentru Alergii si Boli Infecțioase, a afirmat că aprobarea medicamentului este,,cu siguranță un lucru bun”. Cercetarea privind tecovirimat – inițial conceput ST-246 – a început în cadrul institutului după atacul terorist din 11 septembrie 2001 de la World Trade Center.

,,Totul a început în acel moment, dar dezvoltarea unui produs licențiat a durat până astăzi”, a adăugat el.

Chiar dacă au trecut aproximativ 40 de ani de când a fost înregistrat ultimul caz de variolă, și nu ar trebui să ne mai temem, de fapt virusul variolei încă există. Acesta este depozitat în condiții de maximă siguranță în laboratoare din Rusia și Statele Unite. Experții în bioterorism se tem că pot exista și alte stocuri. De exemplu, în 2014, mai multe flacoane uitate au fost găsite la Institutul Național de Sănătate. De asemenea, există posibilitatea ca cineva să poată utiliza tehnici moderne de editare genetică pentru a recrea virusul.
Deoarece vaccinarea împotriva variolei s-a încheiat după 1980, majoritatea persoanelor sub vârsta de 40 de ani nu sunt protejate împotriva acesteia. Asta înseamnă că variola are potențialul de a provoca o pandemie daca virusul va fi eliberat. În timp ce această ,,evadare” ar putea fi accidentală, există și șansa să fie un act deliberat de bioterorism.

,,Găsirea unui medicament a fost vitală pentru că – spre deosebire de vaccinul împotriva rujeolei sau a vaccinului contra tusei convulsive – vaccinul împotriva variolei este prea periculos pentru a fi dat tuturor, a spus dr. Peter J. Hotez, fostul președinte al Institutului de Vaccinuri Sabin.

Vaccinul este în prezent administrat numai unor membri ai armatei, lucrătorilor din laboratoare și altor persoane care pot intra în contact cu virusul în cazul unui eveniment bioterorist. Nu poate fi administrat femeilor gravide sau persoanelor infectate cu HIV, celor aflați sub tratament oncologic sau care iau medicamente imunosupresoare; nici nu poate fi administrat vaccinul oricui cu eczeme sau alte afectiuni ale pielii.

Din fericire, în prezent nimeni nu trebuie să primească acest vaccin, însă cunoscând faptul că există un medicament pentru variolă, ne face să dormim puțin mai bine noaptea.

Articolul A fost aprobat primul medicament pentru variolă – o mișcare împotriva bioterorismului apare prima dată în Jurnal Social.