Victimele violenţei domestice vor avea acces la locuinţele sociale şi la cele de necesitate. Legea iniţiată de deputata Oana Țoiu a fost promulgată de Preşedintele României, potrivit unui comunicat de presă al Camerei Deputaților.

,,Propunerea legislativă pentru includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi de necesitate, coiniţiată de deputata USR Oana Țoiu, a fost promulgată de Preşedintele României şi intră în vigoare începând din 30 iulie 2022.Victimele violenţei domestice vor putea utiliza acum locuinţe de necesitate, pe perioada ordinului de protecţie, având astfel acces la un spaţiu sigur care le oferă posibilitatea ieşirii din situaţia de vulnerabilitate”, se arată în comunicat.

Posibilitatea de a fi încadrate în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale este o măsură de sprijin pentru victimele violenţei domestice, accesul la locuire fiind un element care le va asigura un parcurs mai uşor către o viaţă de independenţă faţă de abuzator.

„România nu-şi permite să mai piardă deloc din potenţialul enorm al femeilor şi trebuie să le pună în siguranţă şi în valoare mai bine decât o face acum, de aceea am lansat pachetul de legi «Împreună pentru fete şi femei». Din 26.000 de cazuri de violenţă, 84% dintre faptele de loviri sau violenţe s-au petrecut la domiciliu, iar o treime din ordinele de protecţie sunt încălcate. Legea noastră completează adăposturile de urgenţă şi casele protejate cu soluţii pe termen mediu pentru acestea şi copiii lor: locuinţele de necesitate pe durata ordinului de protecţie şi locuinţele sociale până la independenţa financiară. Mai avem multe de făcut, inclusiv să ne asigurăm că din 2024 nu mai avem doar 5 primari femei la fiecare 100 de UAT-uri şi doar 17% femei parlamentar, ca perspectiva femeilor să fie mai puternică la masa deciziilor”,  a declarat deputata Oana Țoiu, iniţiatoare a legii.

La 1 ianuarie 2021, conform datelor MDLPA, în 50% dintre judeţe numărul cererilor pentru locuinţele de necesitate era aproximativ jumătate (1.161) din numărul total de locuinţe de necesitate existent (2.071). Aşadar, în acest moment, există capacitate nefolosită pe care prezenta lege o va pune în serviciul victimelor.

În cazul locuinţelor sociale, capacitatea trebuie crescută prin creşterea fondului de locuire, dar şi prin asigurarea alocării acestora, exclusiv celor care au nevoie de ele şi nu preferenţial pe alte criterii care nu sunt prezente în lege.

În 2020, poliţia a înregistrat 26.809 cazuri de violenţă domestică. 22.864 de fapte au fost comise la domiciliu. În 2021, au fost 18.303 cazuri de pericol iminent sesizate de poliţiştii care au intervenit. Au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, dintre care 4.870 provin din ordine de protecţie provizorii. Faptele au fost comise atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în proporţii aproape egale, conform unui raport al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, bazat pe datele IGPR.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2022, au fost înregistrate 328 de victime, dintre care 45 de victime femei cu copii, doi copii şi 13 bărbaţi, şi s-au emis 206 ordonanţe de protecţie, 76 dintre acestea fiind încălcate de către agresor. Conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Șanse între Femei şi Bărbaţi, în perioada 1 mai 2022 – 31 mai 2022, la linia de ajutor la nivel naţional destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane, au fost preluate 319 apeluri, dintre care mai mult de jumătate (182) au fost în domeniul violenţei domestic, solicitând şi informaţii cu privire la adăposturi.

,,Incidentele tragice cu privire la fapte de violenţă domestică soldate cu decesul victimelor, înregistrate în ultimii ani şi adeseori larg mediatizate (cazurile Perla, Mogoşoaia, Calea Victoriei etc.) ilustrează riscul extrem la care sunt expuse uneori victimele şi eşecul statului în a le proteja. Organizaţiile non-guvernamentale şi familiile victimelor au fost principalele reţele de sprijin în ultimii ani, dar este necesar un efort crescut din partea instituţiilor publice. Legea se referă la victime, indiferent de genul acestora, dar va avea un efect principal asupra femeilor, deoarece acestea reprezintă mai mult de 9 din 10 cazuri”, se mai menționează în comunicat.

Pachetul legislativ comun conţine, alături de legea promulgată pentru victimele violenţei domestice, propuneri legislative pentru introducerea vârstei consimţământului ca să nu mai poată pleca acasă la fel ca acum, fără nicio zi de puşcărie, violatori ai minorilor, propunerea legislativă pentru introducerea absorbantelor în şcoli pentru a diminua absenţele fetelor din medii vulnerabile, reguli de audiere protejată a victimelor abuzurilor sexuale şi soluţii pentru mame minore şi de flexibilizare a concediului de creştere a copiilor.

Potrivit Legii nr.253/2022 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996, locuințele sociale vor putea fi repartizate de către autoritățile administrației publice locale, pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, și de ele pot beneficia următoarele categorii de persoane: persoanele şi familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, participanții la Revoluția din decembrie 1989 și cei ce au avut de suferit din cauza regimului communist, victimele violenței domestice sau alte persoane sau familii îndreptățite.

Articolul Legea locuințelor sociale pentru victimele violenţei domestice a fost promulgată apare prima dată în Jurnal Social.

Comisia Europeană a publicat, în iunie, o strategie a UE privind drepturile victimelor pentru următorii cinci ani (2020-2025). Legile UE privind drepturile victimelor, adoptate în trecut, nu au fost bine respectate de țările UE. Încă este foarte dificil pentru victimele criminalității din toată Europa să își revendice drepturile din cauza lipsei informațiilor, a sprijinului și a protecției. Din acest motiv, UE a adoptat o strategie specifică.

Strategia stabilește acțiuni axate pe câteva priorități-cheie pentru UE, țările UE și alți actori (alte organisme ale UE, organizații pentru sprijinirea victimelor și organizații ale societății civile).

Potrivit EDF, această strategie este importantă pentru persoanele cu handicap, deoarece persoanele cu dizabilități, în special femeile și fetele cu dizabilități, sunt mai expuse riscului de a fi victime ale infracțiunilor violente, inclusiv ale infracțiunilor motivate de ură, decât alte persoane. Femeile și fetele cu dizabilități se confruntă, de asemenea, cu violența domestică și violența pe criterii de gen, inclusiv hărțuirea și alte abuzuri, cum ar fi avortul forțat și sterilizarea forțată.

Amploarea violenței bazate pe gen este alarmantă în UE. Conform datelor, femeile cu dizabilități sunt de două până la cinci ori mai expuse riscului de a se confrunta cu violență decât alte femei, iar 34% dintre femeile cu handicap sau cu probleme de sănătate sunt abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor.

Ca victime ale unei infracțiuni, persoanele cu dizabilități au dificultăți în a accesa măsuri și servicii de sprijin disponibile celorlalte victime și în a-și exercita drepturile în procesul penal. Aceste servicii disponibile tuturor victimelor nu le sunt, de cele mai multe ori, accesibile.

Strategia stabileşte o serie de acţiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective:

• Consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracţiunile, să solicite despăgubiri şi, în cele din urmă, să îşi revină în urma infracţiunii, trecând peste consecinţele acesteia;
• Colaborarea cu toţi actorii relevanţi pentru drepturile victimelor.

Strategia recunoaște că persoanele cu dizabilități sunt adesea victime ale infracțiunilor motivate de ură și că accesul lor la justiție poate fi mai dificil, mai ales dacă sunt lipsite de capacitatea juridică. Asta include și obligația strategiei de a respecta Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care au semnat atât UE, cât și toate statele membre.

Acțiunile importante create de strategie sunt următoarele:

• Lansarea unei campanii de conștientizare naționale și la nivelul UE privind drepturile victimelor (inclusiv sprijin pentru victimele cu nevoi specifice).
• Promovarea activităților de instruire pentru persoanele care intră în contact cu victimele.
• Promovarea și crearea serviciilor de sprijin pentru victimele cu dizabilități.
• Dispoziții de finanțare UE pentru organizațiile de sprijinire a victimelor și organizațiile comunitare relevante.
• Aderarea la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor sau la măsuri alternative care ating aceleași obiective.
• Crearea unei platforme pentru respectarea drepturilor victimelor și numirea coordonatorului pentru drepturile victimelor în cadrul Comisiei Europene.

Majoritatea acestor acțiuni sunt în concordanță cu recomandările EDF, iar acum UE trebuie să le ducă la îndeplinire.

Forumul European pentru persoane cu dizabilități (EDF) solicită următoarele:

• Să devină membri ai Platformei pentru respectarea drepturilor victimelor;
• Ca victimele cu dizabilități să fie incluse în campania de conștientizare a UE;
• Să pledeze în continuare pentru accesibilitate în ceea ce privește raportarea infracțiunilor și primirea despăgubirilor;
• Ca formarea profesioniștilor să includă instruirea cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și să se extindă asupra tuturor persoanelor care vin în contact cu potențialele victime, inclusiv persoanele care lucrează în instituții, închisori, spitale psihiatrice și aziluri.

EDF recomandă ca organizațiile persoanelor cu dizabilități să se asigure că politicile pentru victimele din țară lor includ dispoziții privind drepturile victimelor cu dizabilități: dacă nu, este posibil să nu fie în conformitate cu legislația UE privind drepturile victimelor, iar în acest caz pot informa EDF și Comisia Europeană.

De asemenea, organizațiile persoanelor cu dizabilități trebuie să verifice dacă serviciile destinate victimelor sunt accesibile celor cu dizabilități, dacă adăposturile sunt accesibile utilizatorilor de scaune rulante, și serviciile de asistență furnizează servicii de SMS. Este important ca aceste organizații să se asigure că la nivel național este adoptată o strategie proprie pentru respectarea drepturilor victimelor și să ceară să fie implicate.

Articolul Asigurarea drepturilor victimelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.