Camera Deputaților a adoptat miercuri, 8 aprilie 2026, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede acordarea gratuită de servicii de consiliere psihologică pentru părinții și tutorii legali ai copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau cu sindrom Down.

Potrivit proiectului legislativ, aceste servicii vor fi decontate integral din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, oferind astfel un sprijin real familiilor care se confruntă cu provocări emoționale și sociale semnificative.

Actul normativ modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, introducând măsuri clare de sprijin psihologic pentru aparținători. Noile reglementări includ serviciile de consiliere psihologică pentru părinții copiilor cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist în lista programelor naționale de sănătate curative destinate tratamentului bolilor cu impact major asupra sănătății publice.

Inițiatorii proiectului subliniază că, în România, conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, un număr semnificativ de copii sunt diagnosticați cu diverse forme de dizabilitate, preponderent cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist. Această situație presupune o sarcină psiho-emoțională considerabilă pentru familii, părinții și tutorii fiind adesea expuși riscului de anxietate, depresie, epuizare emoțională sau sindrom de burnout parental.

În lipsa unui sprijin psihologic adecvat, acești factori pot afecta calitatea vieții și capacitatea familiilor de a îngriji eficient copilul. Prin urmare, inițiatorii consideră că intervenția statului prin măsuri concrete este esențială, în acord cu principiile solidarității și echității sociale care guvernează sistemul public de sănătate.

Proiectul de lege prevede că serviciile de consiliere psihologică pot fi furnizate atât în ambulatoriu, cât și în unități sanitare de specialitate, inclusiv în cadrul serviciilor de îngrijiri paliative și al serviciilor conexe actului medical, asigurând astfel flexibilitate în implementare și accesibilitate sporită pentru beneficiari.

Deputata Raluca Turcan, susținătoare a inițiativei legislative, a declarat că proiectul este rezultatul unui dialog direct cu familii și specialiști, evidențiind importanța sprijinului psihologic pentru echilibrul întregii familii:

,,Proiectul de lege pe care l-am inițiat, adoptat azi în Camera decizională, prin care părinții și tutorii copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau sindrom Down vor beneficia gratuit de consiliere psihologică, nu s-a născut într-un birou. Este rezultatul dezbaterilor și al discuțiilor pe care le-am avut la Sibiu cu părinți care duc zilnic o luptă nevăzută și cu specialiști care știu cât de mult contează sprijinul real. Am ascultat, am înțeles și am construit împreună. Pentru părinții care, dincolo de diagnostic, duc în fiecare zi grija, oboseala, frica, singurătatea. Iar un părinte echilibrat înseamnă un copil mai bine sprijinit”, a afirmat Raluca Turcan.

Adoptarea acestei legi sprijină o abordare integrată a îngrijirii copiilor cu nevoi speciale, beneficiile extinzându-se nu doar asupra acestora, ci și asupra familiilor, care joacă un rol esențial în dezvoltarea și progresul lor.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 va putea fi aplicat după promulgarea prin decret prezidențial și publicarea în Monitorul Oficial.

Articolul Camera Deputaților a adoptat proiectul prin care părinții copiilor cu autism sau cu sindrom Down beneficiază de consiliere psihologică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.

În fiecare an, la 2 aprilie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului (World Autism Awareness Day), cu scopul de a evidenția nevoia de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață cât mai independentă și bine integrată în societate.

De când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat această dată drept Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, în 2007, Organizația Națiunilor Unite promovează respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor autiste, încurajând participarea lor egală în societate. Progresele înregistrate de-a lungul anilor au fost susținute în mare parte de eforturile constante ale comunităților și organizațiilor care au adus în prim-plan experiențele reale ale persoanelor autiste.

Rezoluția Adunării Generale din 2007 (A/RES/62/139) a subliniat necesitatea creșterii gradului de conștientizare publică. Astăzi, însă, mișcarea globală depășește această etapă și promovează activ acceptarea, aprecierea și incluziunea, recunoscând contribuțiile valoroase ale persoanelor autiste în comunități.

Ediția din acest an, desfășurată sub tema „Autism și umanitate – fiecare viață are valoare”, reafirmă demnitatea și rolul esențial al persoanelor autiste în societate. Evenimentul reprezintă un apel la acțiune pentru combaterea stereotipurilor și pentru recunoașterea valorii fiecărei persoane, într-un context în care dezinformarea persistă.

Potrivit ONU, societățile care îmbrățișează neurodiversitatea devin mai creative, mai reziliente și mai inovatoare, punând bazele unor comunități mai echitabile, incluzive și sustenabile.

Discuțiile din acest an explorează rolul neurodiversității în elaborarea politicilor care promovează sănătatea și bunăstarea, educația de calitate, egalitatea de gen, oportunitățile economice, reducerea inegalităților, comunitățile durabile și instituțiile puternice.

Secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că persoanele autiste trebuie să aibă posibilitatea de a-și modela propriile vieți și de a contribui activ la societate, evidențiind importanța accesului la educație incluzivă, locuri de muncă echitabile și servicii medicale adaptate.

Evenimentul WAAD 2026 este organizat de Institutul de Neurodiversitate (ION), cu sprijinul Departamentului de Comunicare Globală al ONU. ION este o organizație global asociată ONU, fondată și condusă de persoane neurodivergente, care promovează schimbarea sistemică în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, justiția și societatea. Cu sediul central în Elveția și activă în peste 100 de țări, ION reunește peste 40.000 de membri – profesioniști, susținători și instituții din întreaga lume, potrivit site-ului https://www.un.org/.

În România, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului este marcată prin evenimente organizate în mai multe orașe, iar clădiri simbol sunt iluminate în albastru, în cadrul mișcării internaționale „Light It Blue”.

Statisticile rămân îngrijorătoare: peste 40.000 de persoane sunt diagnosticate cu tulburare de spectru autist, doar un procent foarte mic dintre adulți au un loc de muncă, iar accesul la educație și servicii rămâne limitat.

Reprezentanții ANCAAR Iași (Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România) atrag atenția că această zi ar trebui să fie mai mult decât un simbol și subliniază faptul că, în realitate, mulți adulți cu autism se confruntă cu lipsa serviciilor de sprijin, intervențiile venind în principal din partea ONG-urilor create de părinți.

„2 aprilie este o zi în care, la nivel global, vorbim despre persoanele cu autism. Dar, dincolo de simboluri și culori, este o zi în care ar trebui să ne oprim și să ne întrebăm: cât de mult înțelegem, cu adevărat, și cât de mult facem pentru incluziune? În România, pentru mulți adulți cu autism, realitatea este una dureroasă: serviciile aproape că nu există, iar sprijinul vine, în cele mai multe cazuri, doar din partea ONG-urilor înființate de părinți – organizații care luptă, zi de zi, să suplinească un sistem insuficient dezvoltat. În acest context, conștientizarea nu este doar un concept. Este un prim pas esențial spre schimbare”, au transmis aceștia.

Totodată, ANCAAR Iași invită publicul la Expoziția EDU-AUT, organizată la Institutul Francez Iași, pe 2 aprilie, în intervalul orar 17:00 – 18:00, unde lucrările realizate de tineri și adulți cu autism reflectă potențialul și autenticitatea acestora. Reprezentanții asociației subliniază că astfel de inițiative contribuie la apropierea reală dintre comunitate și persoanele autiste, oferindu-le vizibilitate și șanse reale de integrare.

,,Prin această expoziție ne dorim nu doar să prezentăm creații artistice, ci să deschidem ochii comunității: acești tineri au abilități, au dorința de a fi parte din societate și au nevoie de șansa de a fi văzuți și integrați. Incluziunea începe cu întâlniri reale”, au adăugat aceștia.

La rândul lor, reprezentanții FEDRA (Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist) evidențiază că această zi trebuie să fie despre solidaritate și implicare constantă, nu doar despre mesaje simbolice, subliniind rolul esențial al părinților și al organizațiilor în susținerea drepturilor persoanelor cu autism.

„Pe 2 aprilie […] România devine o inimă mare, albastră, care bate pentru copiii și tinerii cu autism. […] În spatele fiecărui gest, fiecărui moment, fiecărei lumini aprinse stau mame și tați care nu au încetat nicio clipă să creadă, să apere, să ceară, să construiască și să dărâme bariere.

Nu doar conștientizare, ci iubire transformată în acțiune. Nu doar mesaje, ci vieți trăite cu demnitate, cu efort, cu speranță. Nu doar o zi albastră, ci o promisiune că vom merge mai departe, împreună. […] Părinții copiilor și tinerilor cu autism nu cer privilegii. Ei cer înțelegere, respect, șanse reale. Cer o lume în care copiii lor să fie primiți, văzuți și acceptați așa cum sunt”, au transmis reprezentanții federației.

Potrivit acestora, vocea părinților trebuie să fie mai puternică și mai prezentă în spațiul public, iar sprijinul pentru persoanele cu autism ar trebui să fie constant, nu limitat la o singură zi.

„De ei trebuie să fim alături nu doar azi, ci tot anul. Mereu”, au mai transmis reprezentanții FEDRA.

Ziua de 2 aprilie transmite, astfel, un mesaj clar: incluziunea reală începe dincolo de simboluri – prin implicare, empatie și acțiuni concrete, zi de zi.

Articolul 2 aprilie – mai mult decât conștientizare: apel la incluziune reală pentru persoanele cu autism apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Mondială a Sindromului Down este marcată anual pe 21 martie, fiind mai mult decât un simplu prilej de conștientizare – reprezintă un apel concret la acțiune. În contextul celei de-a 20-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), accentul cade pe accelerarea progresului pentru a crea societăți în care persoanele cu sindrom Down sunt ascultate, respectate și împuternicite, potrivit www.un.org.

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat oficial ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Sindromului Down, aceasta fiind marcată anual începând din 2012 pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni. Statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat sunt încurajate să organizeze activități dedicate, conform worlddownsyndromeday.org.

La nivel global, incidența sindromului Down este estimată între 1 la 1.000 și 1 la 1.100 de nou-născuți, iar anual se nasc între 3.000 și 5.000 de copii cu această tulburare cromozomială. Sindromul a fost descris pentru prima dată în 1866 de medicul britanic John Langdon Down, iar în 1959, geneticianul francez Jérôme Lejeune a identificat cauza – prezența unui cromozom 21 suplimentar, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de trisomia 21.

Dincolo de particularitățile fizice, persoanele cu sindrom Down au aceleași dorințe și aspirații ca oricine altcineva: să fie acceptate, respectate și iubite.

Tema din acest an, „Împreună împotriva singurătății”, aduce în prim-plan izolarea socială – o problemă care depășește sfera emoțională și poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice. Persoanele cu dizabilități intelectuale întâmpină frecvent dificultăți în integrarea profesională și în construirea relațiilor sociale, iar lipsa sprijinului adecvat accentuează sentimentul de izolare.

Singurătatea afectează nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care se confruntă adesea cu bariere în participarea la viața comunității. În acest context, combaterea izolării devine o chestiune de drepturi, demnitate și incluziune socială.

Convenția ONU subliniază dreptul la o viață independentă și la integrare în comunitate, la respectarea vieții de familie și la participarea în activități culturale și sportive. În acest sens, se evidențiază că reducerea singurătății presupune politici publice incluzive, servicii accesibile și implicarea activă a comunităților.

În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, prin evenimente organizate în 18 orașe. De atunci, numeroase campanii și inițiative locale au continuat să promoveze incluziunea socială.

Printre evenimentele recente se numără Gala „SEEN – Croitoresele Anonime”, organizată pe 18 martie 2026 de Asociația Down Plus București, care a celebrat creativitatea și expresia personală a tinerilor cu sindrom Down. Evenimentul a reunit croitorese și designeri din întreaga țară, care au creat, cu multă bunăvoință, migală și creativitate, ținute speciale pentru tinerii cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale din cadrul Asociației Down Plus București și Asociației Sindrom Down Ploiești.

Evenimentul nu a fost doar o prezentare de modă, ci o celebrare a expresiei personale, a frumuseții atipice și a talentului lucrat cu suflet.

Totodată, la Turda, pe 21 martie, „Marșul șosetelor colorate nepereche” a reunit comunitatea într-un gest simbolic de solidaritate și acceptare. Evenimentul a avut ca mesaj: „Inimă lângă inimă, împreună pentru o lume mai bună”. Așa cum a spus Tabita: „Și eu zâmbesc, și eu visez la o lume mai bună!”.

Pe o pânză albă, cei prezenți și-au așternut gândurile, inclusiv primarul Cristian Matei, care a transmis: „Vă vedem, vă prețuim, vă iubim! Acestea sunt cuvintele pe care le-am lăsat ieri scrise, din tot sufletul, pe pânza colorată a prieteniei, în parcul nostru.”

Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului dedicat Zilei Mondiale de Conștientizare a Sindromului Down, momentul a reprezentat o confirmare: în Turda, nimeni nu este invizibil. Fiecare zâmbet și fiecare pas făcut împreună la „Marșul șosetelor colorate” au arătat cât de valoroasă este comunitatea prin diversitate.

Suntem alături de voi, vă prețuim curajul și vă iubim pentru lumina pe care o aduceți în orașul nostru!”

În acest context, reprezentanții Special Olympics România subliniază importanța recunoașterii valorii fiecărei persoane și a sprijinului constant pentru incluziune, evidențiind rolul sportului și al comunității în dezvoltarea încrederii și depășirea limitelor.

„Pe 21 martie, de Ziua Mondială a Sindromului Down celebrăm diversitatea, demnitatea și frumusețea fiecărei persoane cu Sindrom Down. Este o zi în care ne amintim că fiecare voce merită ascultată, fiecare vis merită sprijinit, iar fiecare pas înainte este o victorie împărtășită.
La Special Olympics România, vedem în fiecare zi ce înseamnă curajul, perseverența și bucuria autentică. Sportivii noștri cu Sindrom Down ne arată că limitele se depășesc cu răbdare, că incluziunea se construiește prin gesturi mici, iar comunitățile devin mai puternice atunci când toți membrii lor sunt văzuți și apreciați. Sindromul Down nu definește o persoană. Oamenii o fac: prin sprijin, încredere, oportunități și respect. Împreună putem crea o lume în care fiecare persoană este încurajată să își atingă potențialul”, au transmis reprezentanții Special Olympics România.

La nivel internațional, pe 23 martie 2026, rețeaua globală dedicată sindromului Down organizează cea de-a 15-a Conferință a Zilei Mondiale a Sindromului Down la sediul ONU din New York, reafirmând angajamentul pentru o societate incluzivă.

Pentru mai multe informații: 

https://www.worlddownsyndromeday.org
https://www.un.org/en/observances/down-syndrome-day.

Articolul Ziua Mondială a Sindromului Down 2026: apel global pentru incluziune și combaterea singurătății apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 11 martie 2026, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care prevede mai multe măsuri de sprijin social. Printre acestea se numără majorarea ajutorului pentru familia cu copii, creșterea unor beneficii pentru copiii cu dizabilități și acordarea unui ajutor financiar pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei.

Proiectul propune modificarea mai multor acte normative din domeniul asistenței sociale și introducerea unor măsuri noi de sprijin, astfel încât unele beneficii sociale să fie majorate, iar pensionarii cu venituri reduse să primească un ajutor financiar.

Ce este venitul minim garantat

Venitul minim garantat, cunoscut și ca ajutor social, reprezintă o formă de sprijin acordată persoanelor sau familiilor ale căror venituri lunare sunt sub nivelul stabilit de lege pentru acoperirea nevoilor de bază.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc creșterea nivelului de protecție socială pentru familiile cu copii și pentru cele care se confruntă cu situații economice dificile.

Majorarea ajutorului pentru familiile cu copii

Una dintre cele mai importante modificări vizează creșterea ajutorului pentru familia cu copii, componentă a venitului minim de incluziune.

Potrivit proiectului, cuantumul acestui ajutor ar urma să crească între 17% și peste 31%, în funcție de venitul familiei și de numărul de copii.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 173 de lei, pentru familia cu un copil;
• 346 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 518 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 690 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 211 de lei, pentru familia cu un copil;
• 420 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 629 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 838 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi:

• 135 de lei, pentru familia cu un copil;
• 268 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 401 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 532 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 188 de lei, pentru familia cu un copil;
• 367 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 552 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 732 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Sprijin mai mare pentru copiii cu dizabilități

Proiectul de act normativ prevede și majorarea prestației sociale pentru copiii cu dizabilități, prin modificarea prevederilor din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Astfel, prestațiile sociale pentru copiii cu dizabilități ar urma să crească:

• 548 lei pentru copiii cu handicap grav (față de aproximativ 463 lei în prezent) – creștere de circa 18,4%
• 397 lei pentru copiii cu handicap accentuat (față de 232 lei) – creștere de aproximativ 71%
• 199 lei pentru copiii cu handicap mediu (față de aproximativ 80 lei în prezent)

Autoritățile susțin că majorările sunt necesare pentru a sprijini familiile care suportă costuri suplimentare pentru îngrijirea și recuperarea copiilor cu dizabilități.

Crește stimulentul educațional pentru grădiniță

Proiectul mai prevede majorarea stimulentului educațional acordat copiilor din familii defavorizate care frecventează grădinița.

Valoarea acestuia, raportată la indicatorul social de referință (ISR), ar urma să crească de la 0,2 ISR, adică aproximativ 133 de lei, cât este în prezent, la 0,4 ISR, ceea ce ar însemna aproximativ 265 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la grădiniță și beneficiar al stimulentului educațional.

Dacă proiectul va fi adoptat, majorările pentru ajutorul familiilor cu copii, stimulentul educațional pentru grădiniță și prestațiile pentru copiii cu handicap s-ar aplica începând cu drepturile aferente lunii martie 2026.

Ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri mici

Proiectul include și o măsură pentru pensionarii cu venituri reduse.

Pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul pensiilor militare de stat cu venituri lunare de până la 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026.

Cuantumul ajutorului de care pot beneficia pensionarii cu venituri mici va fi stabilit în funcție de nivelul veniturilor lunare din pensii, astfel:

• 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv;
• 800 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;
• 600 de lei pentru pensionarii ale căror venituri se situează între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv.

Plata ajutorului ar urma să fie făcută automat, prin casele de pensii.

Proiectul mai prevede că, în cazul pensiilor de urmaș, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaș în parte. De asemenea, suma nu va fi luată în calcul la stabilirea altor beneficii sociale și nu va putea fi executată silit prin poprire.

Articolul Ajutoare sociale mai mari pentru familii, copii cu dizabilități și pensionari: proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul Muncii apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Suport Mastocitoză România organizează sâmbătă, 28 februarie 2026, în intervalul 10:00–14:00, Conferința Națională de Mastocitoza și Boli Mastocitare (MCAS), la Spitalul Universitar de Urgență București, în Amfiteatrul Mare, potrivit unui comunicat transmis de asociație.

Deschiderea evenimentului va avea loc la ora 9:30. La conferință vor participa: ministrul Alexandru Rogobete, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiul Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, prof. univ. dr. Horia Bumbea, coordonatorul Centrului European de Excelență în Mastocitoză România, precum și prof. univ. dr. Anca Coliță, coordonatoarea rețelei de mastocitoză pediatrică a centrului.

Potrivit organizatorilor, în cadrul conferinței vor susține prezentări: prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, prof. univ. dr. Horia Bumbea, prof. univ. dr. Anca Coliță, prof. univ. dr. Cora Pop, prof. univ. dr. Camelia Berghea, prof. univ. dr. Mihai Craiu (online), prof. univ. dr. Poliana Leru, prof. univ. dr. Lucian Negreanu, dr. Adriana Diaconeasa, dr. Delia Soare și dr. Brândușa Petruțescu.

,,Vor fi abordate teme precum: mastocitoza sistemică agresivă, mastocitoza sistemică indolentă, MCAS (sindromul de activare mastocitară) din perspectivă hematologică, alergologică, dermatologică şi gastroenterologică, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. De asemenea, vor fi discutate subiecte precum vaccinarea în mastocitoză, intoleranța la histamină, registrul electronic de pacienți, terapiile inovatoare și impactul sistemic al unei patologii oncologice. Va fi o ocazie unică de a vă întâlni cu specialiștii care au contribuit la poziționarea României în top 5 din Uniunea Europeană în domeniul mastocitozei”, a declarat Nicoleta Vaia, președinta Asociației Suport Mastocitoză România.

Înscrierea se face prin mesaj WhatsApp, la numărul 0724 364 344.

Despre mastocitoză

Mastocitoza este o boală rară, oncologică și hematologică, care afectează aproximativ 200 de pacienți în România.

Mastocitele sunt celule ale sistemului imunitar, cu un rol esențial în procesul inflamator. În mastocitoză, acestea au un comportament anormal și degranulează, eliberând peste 200 de mediatori, printre care histamina, care poate declanșa șoc anafilactic.

Factorii declanșatori pot fi multipli: căldura, frigul, stresul, îmbrăcămintea, anumite alimente, medicamentele sau efortul fizic. În aproximativ 38% dintre cazuri, cauza șocului anafilactic nu poate fi identificată. O particularitate a bolii este faptul că episoadele de șoc anafilactic pot fi adesea însoțite de de hipertensiune arterială (HTA) de peste 180 mmHg.

Pentru mai multe informații, accesați:

 www.mastocitoza.ro

 Asociația Suport Mastocitoză România

Articolul Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare (MCAS), organizată la Spitalul Universitar de Urgență București apare prima dată în Jurnal Social.

Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) a lansat campania dedicată Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026 (#ZBR2026), în parteneriat cu EURORDIS, la nivel european, și Rare Diseases International, la nivel global.

Marcată anual în ultima zi a lunii februarie, Ziua Bolilor Rare aduce în prim-plan vocea comunității persoanelor care trăiesc cu o boală rară. În 2026, România se alătură apelului internațional pentru echitate, subliniind nevoia urgentă de a regândi modul în care sunt percepute și susținute persoanele care trăiesc cu boli rare, atât din perspectiva sănătății, cât și a dizabilității.

Tema campaniei din acest an – „Echitate – Sănătate și dizabilitate în bolile rare: regândirea modului în care vedem persoanele cu boli rare” – pune accent pe schimbarea perspectivei: dincolo de diagnostic, către drepturile, nevoile și potențialul real al fiecărei persoane în societate.

Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare” – 3 martie 2026, București

În cadrul campaniei, ANBRaRo organizează Conferința Națională „Ziua Bolilor Rare”, care va avea loc în București, la Hotel Capitol, pe 3 martie 2026.

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan provocările și nevoile persoanelor afectate de boli rare, precum și importanța colaborării interinstituționale pentru îmbunătățirea politicilor publice și a accesului la servicii de sănătate.

Organizatorii subliniază că participarea reprezentanților autorităților, profesioniștilor din sănătate, mediului educațional, organizațiilor de pacienți și societății civile este esențială pentru a genera soluții concrete și sustenabile.

Cei interesați sunt invitați să confirme participarea la:

0726 248 707

office@bolirareromania.ro

Inechități majore pentru peste un milion de români

ANBRaRo atrage atenția asupra inechităților majore cu care se confruntă pacienții cu boli rare. În România, peste un milion de persoane trăiesc cu o astfel de afecțiune. Majoritatea se confruntă cu diagnostic întârziat, acces inegal la servicii medicale, lipsa tratamentelor și bariere sociale persistente.

„Echitatea nu înseamnă tratament egal pentru toți, ci acces corect la resurse și servicii adaptate nevoilor reale ale fiecărei persoane”, a declarat Dorica Dan, președinta ANBRaRo și mama unei fete cu o boală rară. În cazul bolilor rare, acest principiu trebuie să se reflecte în politici publice coerente, servicii medicale centrate pe pacient, recunoașterea dizabilităților asociate și sprijin real pentru incluziunea socială, educațională și profesională.

Situația este cu atât mai critică cu cât 95% dintre bolile rare nu beneficiază de niciun tratament. În acest context, Alianța a dat startul campaniei naționale dedicate Zilei Internaționale a Bolilor Rare 2026, pledând pentru echitate în sănătate și dizabilitate.

Pentru majoritatea pacienților, boala rară este însoțită de o dizabilitate – vizibilă sau invizibilă – care amplifică excluziunea și vulnerabilitatea. Potrivit studiului RareBarometer, peste 8 din 10 persoane cu boli rare trăiesc și cu o formă de dizabilitate.

Lipsa unui registru național de boli rare și absența unui sistem adecvat de codificare medicală (ICD-10), care acoperă doar aproximativ 500 dintre cele peste 8.000 de boli rare cunoscute la nivel mondial, fac ca mulți pacienți să rămână invizibili pentru sistemele de sănătate și protecție socială. Aceste afecțiuni sunt adesea complexe, afectează mai multe organe și necesită îngrijire multidisciplinară și integrată.

În timp ce numeroase state europene accelerează accesul la terapii genice de ultimă generație, în România pacienții cu boli rare se confruntă încă cu întârzieri în diagnostic și cu limitări financiare semnificative. Deși în ultimii 15 ani au fost făcuți pași importanți, realitatea bugetară rămâne dezechilibrată: doar 2,7% din bugetul farmaceutic este alocat medicamentelor orfane, comparativ cu media europeană de 6,6%.

Accesul rapid la o terapie autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) poate reduce semnificativ timpul până la diagnostic – de la aproximativ 24 de luni la 6 luni. Impactul este nu doar medical, ci și economic: diagnosticarea timpurie și inițierea tratamentului adecvat cresc calitatea vieții și pot reduce costurile medicale directe cu până la 61%.

Fără un diagnostic corect și la timp, evoluția bolii se agravează, ducând frecvent la dizabilități severe. „Societatea ne vede imperfecți, pentru că societatea nu cunoaște. Dacă ar încerca să intre în contact cu noi, ar descoperi cât de valoroși și complecși suntem”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România. Inechitățile generate de lipsa diagnosticului și a îngrijirii adecvate se extind dincolo de sistemul medical, afectând viața de zi cu zi.

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, Daniela Tontsch a subliniat că dizabilitatea este tratată similar altor situații fiscale, deși reprezintă o condiție permanentă, care implică costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de a obține venituri. Potrivit acesteia, presiunea bugetară este transferată, parțial, către persoane vulnerabile.

Ziua Bolilor Rare 2026 (28 februarie) este un prilej de schimbare a perspectivei:
 – de la boală la persoană;
 – de la etichetare la înțelegere;
 – de la marginalizare la participare activă în societate.

Apel la acțiune pentru întreaga societate

Campania lansează un apel către autorități, profesioniști din sănătate, decidenți politici, mediul educațional, angajatori și societatea civilă pentru a colabora în vederea:

• reducerii inechităților în accesul la diagnostic, tratament și îngrijire multidisciplinară;
• recunoașterii corecte a dizabilităților asociate bolilor rare;
• dezvoltării serviciilor centrate pe pacient și familie;
• combaterii stigmatizării și a discriminării;
• promovării incluziunii și a vieții independente pentru persoanele cu boli rare.

Campania națională se desfășoară în perioada 15 ianuarie – 15 martie 2026 și aduce în prim-plan vocile pacienților, familiilor, specialiștilor și comunităților locale. Sunt prevăzute acțiuni în comunitate (1–28 februarie 2026), activități în școli și grădinițe (15 ianuarie – 15 martie 2026), evenimente online și participarea la inițiative naționale și internaționale.

În 2026, mesajul Zilei Bolilor Rare este clar: „Echitatea înseamnă să vedem, să înțelegem și să acționăm împreună.”

Articolul ANBRaRo lansează campania pentru Ziua Bolilor Rare 2026: apel la echitate în sănătate și dizabilitate apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: AccessibleEU

AccessibleEU a lansat cea de-a doua ediție, revizuită, a cursului online dedicat transportului public accesibil în Europa.

Intitulat „O introducere în transportul public accesibil în Europa – reguli și drepturi”, cursul oferă răspunsuri la întrebări esențiale precum: De ce este mobilitatea importantă? Care este rolul transportului public în societate? De ce trebuie să integrăm accesibilitatea în toate etapele planificării și operării serviciilor de transport?

Programul abordează drepturile persoanelor cu dizabilități în toate modurile de transport public: trenuri (cale ferată convențională, metrou și tramvai), autobuze și autocare, taxiuri, precum și transport maritim și aerian.

Concret, participanții vor putea să:

• învețe despre principiile designului incluziv aplicate sistemelor de transport public;
• cunoască legislația europeană relevantă, exemplele de bune practici, practicile deficitare, precum și lacunele și provocările existente;
• înțeleagă rolul esențial al transportului pentru milioane de cetățeni europeni;
• aprofundeze importanța mediului pietonal în facilitarea accesului și utilizării transportului public;
• afle ce presupune crearea unor clădiri de transport accesibile și fără bariere (stații, aeroporturi);
• înțeleagă modul în care tehnologia poate influența pozitiv sau negativ capacitatea persoanelor cu dizabilități de a călători.

Cursul reflectă, de asemenea, cele mai recente evoluții legislative și de politici publice, oferind nformații actualizate, aliniate standardelor europene privind accesibilitatea.

Structura cursului

Acest curs introductiv este alcătuit din 9 module:

1. De ce este importantă mobilitatea
2. Trenuri (cale ferată convențională)
3. Transport feroviar ușor și tramvaie
4. Autobuze și autocare / transport pe distanțe lungi
5. Taxiuri
6. Transport aerian
7. Transport maritim
8. Mediul pietonal și infrastructura de transport
9. Tehnologie
   

Cursul este de tip self-paced (parcurgere în ritm propriu) și este conceput în format MOOC. Participarea este gratuită. Programul face parte din eforturile continue AccessibleEU de consolidare a expertizei, promovare a bunelor practici și dezvoltare a accesibilității în statele membre.

Detalii despre curs:

• Public țintă: persoane interesate de domeniul transportului accesibil – manageri de stații și aeroporturi, angajați din sectorul transporturilor, utilizatori finali, furnizori de servicii conexe etc.
• Perioada de desfășurare: 16 martie – 31 octombrie 2026
• Format: online
• Tip eveniment: training
• Limba: engleză

Înscrierile sunt deja deschise pe platforma AccessibleEU Online Campus https://accessibleeucentre.criteria-campus.com

Mai multe informații: https://accessible-eu-centre.ec.europa.eu/…/accessiblee…

Articolul AccessibleEU lansează ediția revizuită a cursului online despre transportul public accesibil în Europa apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Declic a inițiat recent o campanie prin care solicită Guvernului să protejeze alocațiile copiilor și să le indexeze cu rata inflației, conform legii. Demersului i s-au alăturat mai multe organizații care luptă pentru drepturile copiilor și ale persoanelor cu dizabilități.

Miercuri, 4 februarie 2026, Asociația Declic, alături de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), World Vision România, Salvați Copiii România, Consiliul Național al Elevilor și Şcoala de Joacă, a participat la o audiență cu ministrul Muncii, Petre Florin Manole. Reprezentanții societății civile au cerut dezghețarea alocațiilor și indexarea lor la inflație, depunând, totodată, cele 44.000 de semnături strânse de la cetățeni. CNDR a fost reprezentat la întâlnire de juristul Mihai Bursuc.

Organizațiile semnatare solicită Guvernului să includă în bugetul pe 2026 fondurile necesare pentru indexarea alocațiilor, așa cum prevede legislația în vigoare, și anunță că vor continua presiunea publică, inclusiv asupra ministrului Finanțelor.

La sfârșitul lunii ianuarie, Declic și alte 20 de organizații pentru drepturile copilului și ale persoanelor cu dizabilități, printre care și CNDR, au transmis o scrisoare deschisă către prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Muncii, Florin Manole. Semnatarii cer ca, în 2026, alocațiile să fie indexate pentru toți cei peste 3,5 milioane de copii și să fie adoptate măsuri suplimentare pentru cei aflați în situații vulnerabile.

În document se atrage atenția că înghețarea alocațiilor nu reprezintă o simplă decizie birocratică. „Nu vorbim despre o simplă măsură administrativă, ci despre o tăiere mascată a veniturilor copiilor”, subliniază organizațiile. Într-un context în care prețurile la alimente, haine, medicamente și utilități au crescut accelerat, fiecare leu neindexat se transformă în lipsuri reale.

Pentru un copil sub 2 ani sau cu dizabilități, pierderea ajunge la aproximativ 119 lei pe lună – peste 1.400 de lei într-un an. În cazul copiilor de peste 2 ani, minusul este de circa 48 de lei lunar, adică mai mult de 580 de lei anual. „Aceste sume înseamnă o pereche de ghete în minus, o vizită medicală amânată sau o masă caldă care nu mai există”, avertizează semnatarii. La nivel național, aproximativ 3,5 milioane de copii sunt afectați direct.

În același timp, zeci de mii de cetățeni au semnat petiția Declic „Dezghețați alocațiile copiilor!”, cerând Guvernului să respecte legea. Inițiatorii afirmă că mobilizarea masivă demonstrează că nu este o problemă tehnică, ci una de interes public major, care privește viitorul societății.

Consecințele sunt dramatice într-o țară în care o treime dintre copii trăiesc în risc de sărăcie, iar familiile cu copii cu dizabilități suportă costuri uriașe pentru terapii și îngrijire. Înghețarea alocațiilor se traduce în mese sărite, haine purtate până la epuizare și acces tot mai dificil la educație. „Nu este doar o decizie bugetară, ci una care adâncește inegalitatea și lovește exact în cei mai vulnerabili”, se arată în scrisoare.

Argumentul lipsei de fonduri este respins ferm. Autorii documentului amintesc că sumele necesare indexării sunt incomparabil mai mici decât miliardele direcționate spre pensii speciale sau companii de stat neperformante. „Banii există. Este doar o chestiune de priorități”, transmit aceștia.

În plus, România are obligații legale clare: Constituția, prin art. 49, garantează protecția specială a copiilor, Legea 61/1993 impune indexarea anuală a alocațiilor, iar Convenția ONU privind drepturile copilului cere ca interesul superior al copilului să fie prioritar. „Înghețarea alocațiilor contrazice direct aceste angajamente. Copiii nu pot fi transformați în variabila de ajustare a bugetului”, precizează organizațiile.

Mesajul final către Guvern este ferm: „Tratați copiii ca pe o prioritate reală, nu ca pe o cheltuială opțională. Includeți în bugetul pe 2026 fondurile pentru indexare și respectați legea.” Copiii nu trebuie să plătească pentru dezechilibrele financiare ale statului. Respectarea drepturilor lor nu este negociabilă.

Semnează petiția inițiată de Declic aici:

https://noifacem.declic.ro/drepturile-omului/dezghetati-alocatiile/semneaza-pentru-dezghetarea-alocatiilor

Articolul Audiență la Ministerul Muncii: Declic și organizații partenere cer dezghețarea alocațiilor copiilor și indexarea cu rata inflației apare prima dată în Jurnal Social.

De la 1 februarie 2026 și până la 31 decembrie 2027, se vor aplica noi reguli privind plata concediilor medicale. Conform acestora, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, nefiind acoperită nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate.

Măsura a fost introdusă prin OUG nr. 91/2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025, și are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate.

Ce se schimbă concret

Pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027:

• indemnizațiile se vor calcula prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecțiunii (boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.).;
• prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită;
• măsura nu afectează stagiul de cotizare și nici calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Așadar, angajatorii vor suporta costurile concediilor medicale începând cu a doua zi și până în a șasea zi a perioadei de incapacitate temporară de muncă, iar din a șaptea zi plata va fi preluată de Casa de Asigurări de Sănătate, potrivit OUG nr. 91/2025.

Până acum, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar din a șasea zi costurile erau suportate de CNAS.

Pentru concediile medicale suportate integral de Casa de Asigurări de Sănătate, indemnizațiile vor fi plătite tot începând cu a doua zi a episodului de boală. Este vorba despre concediul de risc maternal, concediul de maternitate, concediul pentru carantină (boli infectocontagioase), concediul pentru îngrijirea copilului bolnav sau a pacientului oncologic.

Indemnizații diferențiate în funcție de durata medicalului

De la 1 februarie 2026, prima zi de concediul medical devine zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizația se calculează conform următoarelor procente, stabilite în funcție de durata concediului:

• 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obișnuită de până la 7 zile;
• 65% din baza de calcul pentru concedii între 8 și 14 zile;
• 75% din baza de calcul pentru concedii mai lungi de 15 zile.

Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară.

Cine este cel mai afectat

Ordonanța de urgență îi afectează în mod special pe pacienții cronici – persoane cu afecțiuni oncologice, pacienți aflați pe dializă, cei cu boli autoimune sau boli rare – care au nevoie de internări periodice ori tratamente recurente. Aceștia vor pierde o zi de plată la fiecare vizită medicală necesară administrării tratamentului sau monitorizării bolii.

Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, a declarat, după întâlnirea cu ministrul Sănătății, că asociațiile de pacienți au cerut „identificarea unei soluții pentru pacienții cronici, care sunt cei mai afectați: o dată pe lună merg în spitalizare de zi pentru tratament, ceea ce înseamnă cel puțin 12 zile pe an”.

Reprezentanții pacienților solicită și simplificarea procedurilor, astfel încât tratamentele să poată fi administrate în ambulatoriu, fără a mai fi necesară acordarea unei zile de concediu medical. Ei propun ca spitalizarea de zi să fie realizată o dată la 3–6 luni, pentru monitorizare, nu lunar.

Peste 34 de asociații de pacienți au lansat un apel public prin care cer eliminarea prevederii privind neplata primei zile de concediu medical, exceptarea bolilor cronice și introducerea unui cod distinct pentru acestea, diferit de codul pentru boală obișnuită.

Semnează petiția aici:
https://www.petitieonline.com/pacienii_cronici_nu_trebuie_pedepsii_pentru_c_aleg_s_munceasc?

Articolul Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită apare prima dată în Jurnal Social.