Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizație neguvernamentală de drepturile omului, a dezvoltat în cadrul proiectului Adaptjust – justiție accesibilă persoanelor cu dizabilități – o platformă web destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, cămine, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie, www.CerAjutor.ro.

,,Platforma web, sub forma unui chestionar accesibilizat, vine în completarea aplicației mobile Ceasul bun și răspunde aceleiași nevoi identificate în peste 20 de ani de expertiză în domeniu, și anume lipsa efectivă a instrumentelor adecvate prin intermediul cărora, persoane din categorii vulnerabile (cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, dar și cele cu afecțiuni neurologice, instituționalizate) să poată avea acces la justiție (să poată formula sesizări cu privire la fapte de natură penală ale căror victime sunt, să își poată revendica drepturile sau cere reevaluarea măsurilor de ocrotire instituite)”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Public.

Dezvoltatorul digital al aplicației este Code4Romania.

În luna iulie a acestui an, Ministerul Public și CRJ lansau aplicația mobilă Ceasul bun, prin care persoanele închise în instituții pot trimite plângeri direct la autorități.

Asemeneni aplicației mobile, platforma web este dedicată sprijinirii persoanelor instituționalizate sau angajaților din centrele rezidențiale de asistență socială, spitale sau alte astfel de instituții pentru a raporta situații de abuz fizic, emoțional sau neglijență.

Există trei tipuri de plângeri care se pot realiza pe platformă:

• Mi-a făcut cineva rău (am fost bătut, abuzat sexual, pedepsit sau sedat etc)
• Vreau să fiu mutat din locația în care mă aflu
• Vreau să ajung la judecător

,,Platforma este accesibilizată, iar funcțiile și modulele de care dispune sunt aceleași cu cele prevăzute în aplicație. Victimele pot sesiza abuzurile prin care trec, pot cere să se mute sau pot cere să fie reexaminate. Și rudele, prietenii sau ocrotitorii lor pot depune plângere în numele victimelor”, se precizează în comunicat.

Potrivit inițiatorilor platformei, primii trei pași din solicitarea de ajutor sunt concentrați pe identificarea utilizatorului, a locației sale și a instituției în care se află. Dacă dispozitivul are funcția de localizare activată, această informație se poate prelua automat. Ultimii doi pași din proces colectează informații despre situația raportată. La pasul al patrulea, de exemplu, utilizatorul va putea selecta din multiple opțiuni care este forma de abuz la care a fost supus dacă este cazul sau vor putea introduce detalii despre propria situație. La penultimul pas se vor încărca dovezi și documente relevante pentru plângerea depusă. La final, se semnează olograf plângerea. Dacă dispozitivul nu este conectat la internet, informația completată este salvată local și va fi transmisă odată ce se poate stabili o conexiune la internet.

,,Scriem în linii de cod un nou capitol în călătoria noastră cu «Ceasul Bun»: lansarea platformei web, o nouă dovadă a angajamentului nostru față de drepturile omului și incluziune în societatea românească. Cu fiecare nouă funcționalitate inclusă în soluția realizată împreună cu partenerii de la Centrul de Resurse Juridice, ne propunem să oferim voce și putere celor vulnerabili. În acest caz, persoanelor instituționalizate neauzite, neglijate, aflate în situații de abuz. Platforma web și aplicația mobilă Ceasul Bun reprezintă mai mult decât un instrument. Ele reprezintă speranță, un nou pas înainte către o societate mai echitabilă și mai deschisă, o mică parte din promisiunea noastră de a folosi tehnologia în serviciul societății. Lansarea de astăzi marchează un nou moment de inovație, dar și o reînnoire a speranței într-o Românie în care fiecare voce trebuie să conteze, fiecare voce este auzită”, a declarat Olivia Vereha, cofondator și Director of Product Code for Romania

Platforma este realizată în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități, implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți implementarea hotărârilor CEDO și a deciziilor Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei ce vizează drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale private de libertate.

Platforma poate fi accesată aici: www.cerajutor.ro.

Aplicația poate fi descărcată aici: PlayStore și AppStore.

Articolul CerAjutor.ro – o platformă web destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, cămine, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, organizație neguvernamentală de drepturile omului, au dezvoltat în cadrul proiectului Adaptjust – justiție accesibilă persoanelor cu dizabilități – o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie, denumită ,,Ceasul bun”.

,,Aplicația, sub forma unui chestionar accesibilizat, răspunde unei nevoi identificate în peste 20 de ani de expertiză în domeniu, și anume lipsa efectivă a instrumentelor adecvate, prin intermediul cărora persoane din categorii vulnerabile (cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, dar și cele cu afecțiuni neurologice, instituționalizate) să poată avea acces la justiție (să poată formula sesizări cu privire la fapte de natură penală ale căror victime sunt, să își poată revendica drepturile sau cere reevaluarea măsurilor de ocrotire instituite)”, se arată într-un comunicat transmis marți, 25 iulie, de Ministerul Public.

Potrivit sursei citate, în jur de 50,000 de persoane din acest grup vulnerabil se confruntă cu accesul redus sau absent la sistemul de justiție în raport cu cele fără dizabilități atunci când au nevoie să sesizeze o încălcare a drepturilor, situație subliniată în ultimele două săptămâni prin cazurile documentate în județul Ilfov. Eliminarea barierelor legislative și tehnice devine o acțiune necesară pentru ca aceste persoane să poată utiliza mecanisme de sesizare adecvate în fața autorităților, care să le faciliteze dreptul constituțional de acces la justiție.

Aplicația mobilă „Ceasul Bun” este dedicată sprijinirii persoanelor instituționalizate sau angajaților din centrele rezidențiale de asistență socială, spitale sau alte astfel de instituții, pentru a raporta situații de abuz fizic, emoțional sau neglijență. Ca urmare a faptului că persoanele cu dizabilități intelectuale și cele cu afecțiuni neurologice constituie grupul principal de utilizatori, aplicația este accesibilizată în termeni de vocabular și de navigare. Dincolo de procesul ușor de parcurs și componente simple, aplicația are integrat cititor de ecran în interfața sa și o funcție de înregistrare care transformă discursul în text.

Aplicația este disponibilă pe dispozitive (telefoane, tablete) cu iOS și Android, dar și pe web.

,,Ceasul Bun” trece dincolo de granițele accesibilizării standard, pentru că ia în calcul nuanțele și nevoile specifice de interacțiune digitală atât ale persoanelor cu dizabilități intelectuale, cât și ale celor cu afecțiuni neurologice. Totodată, soluția digitală are integrate funcții, precum speech-to-text (vorbire transformată în text), screenreading (citirea ecranului), dar și o funcție de ascundere care permite utilizatorului să se protejeze în cazul în care încearcă să semnalizeze un abuz și se află într-o situație de risc. Pe lângă partea de raportare, există și o zonă de resurse de educare unde pot fi găsite informații detaliate despre diferite tipuri de abuzuri, cât și numere de apelare rapidă în cazuri de urgență.

Aplicația mobilă are patru module:

• Cere ajutor – formular accesibilizat de transmitere de sesizări/plângeri
• Informații – informații utile despre procesul de sesizare și răspuns
• Resurse de sprijin – resurse educaționale pentru utilizatori
• Despre aplicație – informații despre aplicație, cum să o folosești şi scopul ei

,,Având în vedere contextul particular al aplicației și nevoia de a crește siguranța utilizatorilor, aplicația are o funcție de Ascundere a formularului de plângere. Prin apăsarea butonului Ascunde din aplicație, ecranul acesteia va afişa un ceas care arată ora exactă. Această funcționalitate ajută utilizatorul să reacționeze rapid dacă are nevoie să închidă aplicația imediat pentru a nu fi în pericol.

Pentru a transmite o plângere, utilizatorul trebuie să apese un buton denumit „Cere ajutor” din pagina de deschidere. Utilizatorul va fi ghidat printr-un arbore decizional (tip formular) care îl va ajuta să ofere informații structurate despre nevoia sa. În funcție de locul în care se află, de tipul de solicitare și alte selecții pe care le operează (ce a pățit, dacă are dovezi etc.), numărul de pași prin care trece utilizatorul diferă, iar plângerea se depune la actori instituționali diferiți. Plângerile vin însoțite de CNP sau buletin, dacă persoana le are la dispoziție. La final, plângerea este semnată olograf”, se mai arată în comunicat.

Un utilizator poate depune plângere în nume propriu sau în numele altcuiva. Există trei tipuri de plângeri care se pot realiza în aplicație:

• Mi s-a întâmplat ceva rău
• Vreau să fiu mutat din locația în care mă aflu
• Vreau să ajung la judecător

Dacă utilizatorul alege să completeze o plângere în numele altcuiva, va trece printr-un formular prin care i se vor solicita informații suplimentare legate de locație, de evenimentul raportat și va fi nevoie de prezentarea unor dovezi suplimentare.

Potrivit inițiatorilor aplicației, primii trei pași din solicitarea de ajutor sunt concentrați pe identificarea utilizatorului, a locației sale și a instituției în care se află. Dacă dispozitivul are funcția de localizare activată, această informație se poate prelua automat. Ultimii doi pași din proces colectează informații despre situația raportată. La pasul al patrulea, de exemplu, utilizatorul va putea selecta din multiple opțiuni care este forma de abuz la care a fost supus, dacă este cazul, sau va putea introduce detalii despre propria situație. La ultimul pas se vor încărca dovezi și documente relevante pentru plângerea depusă. Dacă dispozitivul nu este conectat la internet, informația completată este salvată local și va fi transmisă odată ce se poate stabili o conexiune la internet.

În secțiunile de „Informații” și „Resurse de sprijin” utilizatorul are acces să asculte sau să citească informații despre diferite subiecte pentru a putea înțelege dacă situațiile prin care trece sunt abuzuri și dacă drepturile lui nu sunt respectate. Acest modul este, la rândul său, complet accesibilizat pentru a putea transmite informația cât mai corect și eficient pentru orice tip de utilizator, luând în calcul diferitele forme de dizabilitate de care acești utilizatori pot suferi.

„Ceasul Bun” va putea fi descărcat gratuit atât pe PlayStore, cât și pe AppStore.

Totdată, această aplicaţie va beneficia și de o platformă web care îi echivalează funcțiile. Persoanele care își instalează aplicația vor putea depune deja sesizări, reclama abuzuri sau vor putea cere să se mute și să fie reexaminați. Toate formularele de plângere completate de utilizatori vor fi transmise electronic (prin e-mail) autorităților responsabile, în funcție de geolocalizarea persoanei. Atunci când petentul nu știe unde se află, iar aplicația nu îl poate geolocaliza, sesizarea va pleca la autoritățile naționale, în funcție de modulul ales (am pățit ceva, vreau să mă mut, vreau să fiu reexaminat), mai informează Ministerul Public.

Centrul de Resurse Juridice susține că va achiziționa 60 de telefoane mobile, va pre-instala aplicația „Ceasul bun” pe fiecare dintre acestea și le va distribui, ulterior, persoanelor aflate în instituții.

Dezvoltatorul aplicației ,,Ceasul Bun” este organizația neguvernamentală Code for Romania, care va asigura pe viitor mentenanța și dezvoltarea continuă a soluției digitale. Caracteristicile inovatoare ale aplicației sunt oferite de designul acesteia care a fost dezvoltat având în minte informațiile primite de la beneficiarii direcți – persoane cu diferite tipuri de dizabilități, dar și de la persoane de sprijin, psihologi, asistenți sociali sau juriști.

Aplicația este realizată în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități, implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant în valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți implementarea hotărârilor CEDO și a deciziilor Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei ce vizează drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale private de libertate.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE sau Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.

Mai jos puteți consulta sau descărca un scurt ghid accesibilizat pentru autoreprezentanți, persoane de sprijin și angajați.

Articolul ,,Ceasul Bun” – o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități din centre rezidențiale sau spitale de psihiatrie apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, Gabriela Firea, a anunţat că din luna iulie, alocaţia pentru plasament creşte cu aproape 50%, iar sumele pentru cheltuielile personale ale copiilor din centrele rezidenţiale se măresc de 5 ori. 

,,Copiii orfani și cei dați în grija statului de propriile familii au nevoie de tot sprijinul nostru. Am promis și ne ținem de cuvânt! Din luna iulie, alocația pentru plasament crește cu aproape 50%, iar sumele pentru cheltuielile personale ale copiilor din centrele rezidențiale se măresc de 5 ori”, a spus Gabriela Firea.

Ea a precizat că, miercuri, 29 iunie 2022, au fost ,,aprobate în ședința Guvernului României majorări ale sumelor, neschimbate de opt ani, pentru copiii aflați în grija statului”.

Potrivit OUG 95/2022, publicată în Monitorul oficial nr. 647, alocația lunară de plasament se va majora de la 631 de lei, cât este în prezent, la 950 de lei.

La fel ca mai multe tipuri de ajutoare sociale, alocația lunară de plasament este raportată la indicatorul social de referință(ISR), acum stabilindu-se o altă valoare ce trebuie înmulțită cu ISR pentru a obține suma acordată sub forma alocației de plasament, respectiv 1,808, față de 1,2, cât e acum.

,,Pentru cei 35.000 de copii aflați în grija asistenților maternali, a rudelor, a altor persoane sau în servicii rezidențiale private, majorăm alocația de plasament, cu aproximativ 50%. Astfel, aceasta va ajunge de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fără dizabilități și de la 945 la 1425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilități. Noua sumă a alocației de plasament se va acorda începând cu luna iulie 2022”, a adăugat Ministrul Familiei.

Gabriela Firea a menționat că a reușit majorarea, de cinci ori, a sumelor alocate copiilor din centrele rezidențiale pentru cheltuielile personale, banii de buzunar. ,,Din iulie, suma crește la 150 de lei. Până acum, cei 10.000 de copii primeau doar 28 de lei lunar, o nimica toată”.

,,De asemenea, am actualizat și sumele alocate copiilor aflați în aceste centre pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite sau manuale și jucării. Din luna iulie, sumele sunt între 580 de lei și 1.338 lei, în funcție de vârstă, față de între 366 de lei și 844 de lei, cât erau până acum. Aceste sume nu au mai fost majorate de peste 8 ani”, a explicat Gabriela Firea.

Alocația lunară de plasament este acordată pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului la o familie, persoană, asistent maternal, într-un serviciu de tip rezidențial al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Articolul Alocaţia pentru plasament creşte cu aproape 50%, din iulie, iar sumele pentru cheltuielile personale ale copiilor din centrele rezidenţiale se măresc de 5 ori apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a publicat o serie de recomandări pentru a veni în sprijinul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, în contextul impunerii măsurilor restrictive în centrele sociale rezidențiale, prevăzute de Ordonanța Militară nr. 8/9.04.2020, respectiv izolarea preventivă la locul de muncă a acestor angajați, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de MMPS.

Astfel, pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Militare, Ministerul Muncii recomandă ca organizarea pe ture și stabilirea programului în centrele rezidențiale să se realizeze cu consultarea salariaților.

Șeful de centru, înlocuitorul desemnat al acestuia sau coordonatorul personalului de specialitate stabilește personalul care trebuie izolat preventiv la locul de muncă și organizează turele, pentru a asigura funcționarea serviciului.

Ministerul Muncii menționează că șeful de centru, precum și alte categorii de personal administrativ sunt incluși în categoria personalului căruia i se aplică măsura izolării preventive la locul de muncă, dacă nevoile beneficiarilor serviciului social impun acest lucru sau dacă nu poate fi asigurată permanența cu celelalte categorii de personal.

Izolarea la locul de muncă se realizează cu prioritate la sediul serviciului social, în măsura în care există spațiile necesare amenajate în acest sens, sau în spațiul identificat și asigurat de către autoritatea administrației publice locale.

Organizarea pe ture a personalului, precum și soluțiile identificate pentru cazarea fiecărei persoane care este izolată preventiv la locul de muncă se transmit conducerii furnizorului de servicii sociale.

MMPS precizează că autoritățile administrației publice locale în a căror rază de competență funcționează serviciile sociale au obligația să asigure hrana zilnică a personalului, pe perioada izolării preventive la locul de muncă, precum și transportul de la domiciliu/reședință la locul de muncă, atât la începutul perioadei de 14 zile de izolare preventive, cât și la ieșirea din izolarea la locul de muncă.

În cazul apariției unei situații medicale în cadrul unui serviciu social, personalul trebuie să contacteze în prima fază medicul de familie și, în funcție de recomandările acestuia, se va contacta serviciul de urgență 112.

MMPS atrage atenția că, în situația în care paza unor servicii sociale este asigurată de firme specializate, trebuie evitat orice contact între beneficiari și/sau personalul serviciului social cu personalul de pază.

Articolul Recomandările Ministerului Muncii pentru direcțiile de asistență socială și protecția copilului în vederea organizării activității centrelor rezidențiale apare prima dată în Jurnal Social.