FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Justrom3, Fundația Camera de Arbitraj și Mediere au organizat joi, 15 aprilie 2021, între orele 13.00-15.00, dezbaterea online ,,Asistența extrajudiciară – sprijin pentru accesul la justiție al persoanelor cu venituri reduse”. Evenimentul s-a axat pe modul în care este asigurat accesul la justiție pentru persoanele vulnerabile sau marginalizate.

Discuțiile au fost conduse de doamna Mihaela Munteanu, director de comunicare si advocacy al FONSS, cu participarea doamnei Simona Constantinescu, director de dezvoltare și advocacy la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, doamnnei avocat Roxana Prisacariu, a domnului Mitică Costin, directorul Centrului European de Drepturile Omului al Fundației Camera de Arbitraj și Mediere și a domnului Norbert Iuonaș, coordonatorul național al Justrom3.

Evenimentul a fost accesibilizat pentru persoanele cu deficiențe de auz, oferind interpretare în limbaj mimico-gestual.

Dezbaterea s-a adresat asistenților sociali din serviciile sociale publice și private, tuturor celor care lucrează cu persoane cu venituri reduse sau acestor persoane. Într-un limbaj accesibil, specialiștii în drept au învățat participanții, pas cu pas, cum să acceseze o facilitate, care a apărut tocmai pentru ca persoana cu venituri reduse să poată fi reprezentată de un avocat.

În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre facilitarea accesului la justiție pentru femeile rome din România, despre cine are dreptul la asistență extrajudiciară și despre aspecte de procedură specifice asistenței extrajudiciare.

Doamna Mihaela Munteanu a precizat că acest eveniment, la care s-au conectat 51 de participanți, a fost organizat pentru a duce mai departe informația ce ar putea asigura accesul gratuit la justiție al persoanelor cu venituri reduse.

,,Când există o facilitate legală care să permită accesul la asistența juridică pentru persoanele cu venituri reduse, sunt avocați înscriși în baza de date a Baroului ca având disponibilitatea de a presta aceste servicii, dar nu sunt solicitanți, te întrebi: ,,DE CE?”. O cauză e necunoașterea facilității. Aici intervenim noi, creând legătura între persoanele cu venituri reduse si profesioniștii/instituțiile din domeniul dreptului, prin acest eveniment”, spune Mihaela Munteanu.

Potrivit sursei citate, alte cauze pentru care nu se solicită asistență juridică ar fi dificultatea de a realiza dosarul necesar sau deruta omului necunoscător într-ale birocrației și bariera de limbaj. Astfel, prin această dezbatere, ONG-iștii și asistenții sociali din serviciile publice au ocazia de a afla informațiile necesare și de a se constitui ca transmițător și suport. În plus, informațiile sunt traduse din limbajul juridic în limbajul obișnuit.

Domnul Mitică Costin a subliniat că beneficiază de ajutor public judiciar gratuit orice persoană care are un venit pe membru de familie sub 300 de lei. În cazul în care venitul este între 300-600 de lei beneficază de acest ajutor public judiciar în proporție de 50%.

Procedura de realizare a cererii de către potențialul beneficiar pentru a primi ajutor extrajudiciar include: cererea, declarația pe propria răspundere, dovada stării materiale, dovada că beneficiul adus solicitantului prin acordarea asitenței este justificată și dovada că pretenția este justificată, întemeiată și admisibilă.

Dezbaterea o puteți urmări aici:

Articolul Dezbatere online: Asistența extrajudiciară – sprijin pentru accesul la justiție al persoanelor cu venituri reduse apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 22 februarie, a avut loc dezbaterea online ,,Îmbunătățirea bunăstării și calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV prin combaterea stigmatului și discriminării”, eveniment organizat de FIPRA România, care a reunit experți din diferite domenii – medici, psihologi clinicieni, antreprenori sociali – persoane a căror întreagă carieră reprezintă dovada implicării în îngrijirea persoanelor care trăiesc cu HIV și în inserția socială a acestora.

La dezbatere au participat, alături de aceștia, reprezentanți ai legislativului, guvernului și președinției, instituții care pot implementa măsurile publice necesare pentru a atenua sau chiar pentru a elimina aceste fenomene din societatea românească.

Foarte buni cunoscători ai problemelor generate de fenomene, precum stigmatizarea și discriminarea persoanelor care trăiesc cu această infecție cronică, vorbitorii au oferit informații despre modurile de manifestare, efectele și propuneri de măsuri de contracarare a perspectivei stigmei si discriminării în România.

Printre specialiștii invitați să ia cuvântul în cadrul acestui eveniment s-au aflat și Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundației Baylor Marea Neagră și Elena Rizea, psiholog clinician.

Ana-Maria Schweitzer a subliniat că stigmatul și discriminarea afectează dramatic accesul persoanelor care trăiesc cu HIV la servicii, libertatea de a alege, precum și capacitatea de control asupra propriei vieți.

,,În practica noastră, la Centrul de Excelență Clinică Baylor, oferim beneficiarilor de servicii medicale și psihosociale soluții la problemele generate de discriminare în serviciile publice de sănătate. Cabinetele medicale de specialitate vor funcționa atât timp cât accesul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA va fi unul problematic în serviciile pentru populația generală. Soluția pe care o oferim noi, deși este un succes recunoscut, este, însă, una locală și temporară”, a declarat Ana-Maria Schweitzer.

La rândul său, pshiologul Elena Rizea a spus: ,,Nu există un singur caz al unei persoane care, pe parcursul sesiunilor de consiliere, să nu îmi fi mărturisit că se confruntă cu manifestări ale stigmatizării și discriminării din cauza infecției cu HIV. Trebuie înțeles foarte bine faptul că sunt foarte numeroase modurile în care discriminarea și stigmatizarea sunt percepute, la fel și reacțiile și suferințele pe care acestea le provoacă. În activitatea mea de psiholog clinician, lucrez împreună cu beneficiarul pentru a identifica soluții personalizate de contracarare a efectelor. Dar sunt necesare măsuri care să oprească aceste fenomene la nivelul întregii societăți. Persoanele care trăiesc cu această infecție cronică ce poate fi gestionată medical cu succes au dreptul, la fel ca toți ceilalți, să aibă o viață normală.”

Ana-Maria Schweitzer a ținut să precizeze că discriminarea și stigmatizarea vor continua să se manifeste, iar soluțiile trebuie să vină din înțelegerea fenomenului și stoparea lui prin informare și măsuri corective urgente.

,,Discriminarea și stigmatizarea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA vor continua să existe și să se manifeste dincolo de acest spațiu sigur, în familie, în școală, la locurile de muncă. Soluțiile trebuie să vină din înțelegerea fenomenului și contracararea manifestărilor prin informare, politici publice, măsuri corective aplicate unitar și fără întârziere. Costurile sociale și psihoemoționale ale stigmatizării și discriminării sunt nepermis de mari, iar consecințele la nivel individual sunt profund dăunătoare.

Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA preiau și internalizează la rândul lor din modul în care ceilalți îi percep și ajung la noi cu stări de anxietate, cu manifestări depresive, își neglijează starea de sănătate și problemele perfect gestionabile în alte condiții.

Mulți dintre acești oameni, dacă nu se intervine la timp, ajung să se autoizoleze, să își refuze ei înșiși o participare activă la viața socială, alegeri de viață personală, profesională sau de socializare pe care le-ar face în mod normal,” a mai declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundației Baylor Marea Neagră.

Articolul Soluții locale pentru creșterea calității vieții persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA: implementarea recomandărilor HIV Outcomes de la nivel European în România apare prima dată în Jurnal Social.