Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin, prin care propune modificări privind informarea persoanelor cu dizabilități în legătură cu accesul la transportul public. Modificările propuse vizează obligativitatea afișării prețului călătoriilor în sistem Braille în interiorul vehiculelor, precum și înlocuirea termenului „handicap” cu „dizabilitate”, pentru a evita o etichetare stigmatizantă.

Proiectul de ordin, lansat în dezbatere publică pe site-ul instituției, completeză lista obligațiilor pe care Ordinul 579/2024 le stabilește pentru transportatori atunci când vine vorba de pasagerii cu dizabilități.

Scopul acestui act normativ este îmbunătățirea informării persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește costurile aferente transportului.

,,Experiența a demonstrat necesitatea reglementării, de norme care să oblige operatorii economici în a menționa, în mod clar, precis și neechivoc, pentru fiecare dintre beneficarii transportului în comun, aspectele esențiale referitoare la costurile aferente, astfel încât aceștia să poată fi corect informați cu privire la bugetul personal pe care trebuie să îl aloce cheltuielilor cu transportul”, se arată în referatul care precede propunerea de modificare.

Din momentul adoptării, propunerea va introduce obligativitatea afișării prețului per călătorie, în sistem Braille, în interiorul mijloacelor de transport.

În plus, operatorii de transport trebuie să pună la dispoziție un dispozitiv care să permită redarea mesajului despre prețul călătoriei în sistem Braille.

O altă modificare pe care o aduce proiectul de ordin este aceea a înlocuirii sintagmei ,,handicap” cu ,,dizabilitate”, în ideea de a evita orice fel de atingere adusă demnității persoanelor beneficiare.

,,Aspectele ce fac oportune operarea modificărilor menționate au rezultat și ca urmare a implicării active a membrilor Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), cu rol de reprezentativitate, exprimându-și de altfel punctul de vedere în sensul eliminării oricăror trimiteri la noțiunea de persoană cu handicap, noțiune care, poate conduce, în cazul persoanelor cu nevoi speciale fizice la denaturarea sensului pentru care actul normativ a fost creat, fiind de altfel vorba de persoane cu capacitate de exercițiu deplină”, se mai arată în referat.

Prevederile proiectului de ordin vor intra în vigoare la 30 de zile de la oficializarea sa.

Propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de ordin supus dezbaterii publice pot fi transmise până la data de 10 august 2024, la adresa de web: https://e-consultare.gov.ro/w/ordin-de-modificare-a-ordinului-nr-579-din-04-06-2024-privind-informarea-consumatorilor-ce-se-incadreaza-in-categoria-persoanelor-cu-dizabilitati-de-catre-operatorii-economici-in-legatura-cu-acce/.

Articolul ANPC a pus în dezbatere publică un proiect de ordin, prin care propune modificări privind informarea persoanelor cu dizabilități în legătură cu accesul la transportul public apare prima dată în Jurnal Social.

Având în vedere numărul mare de persoane care cer informații Consiliului Național al Dizabilității din România despre Ordonanța de urgență privind acordarea de tichete sociale persoanelor vulnerabile, precum și dezinformarea cu privire la persoanele eligibile, revenim cu informații.

Ordonanţa de urgenţă nr 63/2022 care reglementează acordarea de tichete sociale pe suport electronic, pentru persoane aflate în situații de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, a fost aprobată de Guvern, în data de 9 mai 2022.

Actul normativ are drept scop instituirea unor măsuri temporare, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, pentru sprijinul material al unor categorii de populație vulnerabile.

Voucherele, în valoare de 250 de lei, se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranșa IV este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), procesul de distribuire a primelor carduri, pe care sunt încărcate voucherele sociale, a început la 10 iunie 2022. Ulterior, la 20 iunie, a început alimentarea cardurilor, care se face într-un interval de aproximativ 7-10 zile de la momentul în care este primit de beneficiar. 

Până pe 27 iulie 2022, 2,5milioane de români au primit cardurile sociale pentru ajutorul de 250 de lei, acordat prin programul „Sprijin pentru România”.

Tichetele sociale pe suport electronic vor putea fi folosite de beneficiari doar pentru achiziţia produselor alimentare și plata meselor calde, numai în rețeaua unităților afiliate. Aceste tichete nu permit efectuarea de operațiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.

Beneficiază de sprijin material sub formă de tichetele sociale, emise pe suport electronic, următoarele categorii de persoane și familii:

a) Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

b) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

c) Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

f) Persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Persoanele care îndeplinesc condițiile arătate mai sus, dar obțin și alte venituri, din oricare dintre sursele indicate la Art. 4 al OUG 63/2022, actualizată prin OUG 72/2022, nu sunt eligibile și nu vor putea să beneficieze de tichete sociale pentru produse alimentare si mese calde dacă veniturile cumulate depășesc suma de 1.500 lei (pensii și/ sau alte drepturi și/sau indemnizații plus venituri și orice venituri din categoria celor menționate în actele normative menționate mai înainte).

De asemenea, conform proiectului de OUG, nu beneficiază de tichetele sociale acordate de guvern persoanele care aparţin categoriilor de beneficiari, enumerate mai sus, care la data acordării sprijinului se află în perioada de satisfacere a stagiului militar, execută pedepse privative de libertate, au domiciliul sau reședința în străinătate, beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, publice sau private.

Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoțite de scrisori care conțin instrucțiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile și un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepționale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredința tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Lista cu magazinele în care poți plăti cu aceste carduri este disponibilă aici:  https://bit.ly/3OibV8O. 

Listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), iar împlicuirea și livrarea cardurilor se realizează de către angajații Poștei Române, fără să fie nevoie ca beneficiarii să depună vreo cerere în acest sens.

Potrivit MIPE, în cazul în care persoanele îndeplinesc criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu au intrat în posesia cardului, sunt rugate să se adreseze celui mai apropiat oficiu poștal, de unde vor primi îndrumări.

Plata ajutoarelor sociale face parte din măsura temporară „Sprijin pentru România” și are un buget de 3,1 miliarde lei cu sursă de finanțare de la bugetul de stat (prin bugetul MIPE) și din fonduri europene nerambursabile (din Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială aferent perioadei de programare 2021-2027 și din Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020).

Pentru mai multe detalii, puteți consulta Ordonanţa de urgenţă nr 63/2022 aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/255025?fbclid=IwAR2jQ_T1_Wyayv8wKRsB4iRfUXeDUkdRgHJFoFh3WOXHwIbpL5VYuWySfy4

Articolul Informare privind voucherele sociale acordate persoanelor vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Ieri, 4 mai 2020, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), alături de mai multe organizații neguvernamentale, timp de o oră și jumătate, a participat la o întâlnire online cu Prim-ministrul Romaniei, domnul Ludovic Orban, Vicepremierul, doamna Raluca Turcan, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, doamna Violeta Alexandru și Președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), doamna Mădălina Turza. Întâlnirea a fost facilitată de Secretar general al Guvernului, domnul ministru Antonel Tănase, se arată într-un comunicat al FDSC.

Potrivit sursei citate, fiecare subsector ONG ar avea nevoie de o atenție specială și întâlniri dedicate, detaliate și separate (exemplul cel mai la îndemână fiind ONG-urile din zona socio – medicală și de educație), aceasta întâlnire având mai degrabă rolul de a deschide calea unui dialog care va continua, fără a fi doar o discuție izolată.

FDSC a intrat în această întâlnire cu următoarele obiective:

– un mecanism de comunicare care să permită un dialog permanent și sistematic pe teme de interes, care să cuprindă instrumente de monitorizare, evaluare și reconfigurare din partea ambelor părți (societate civilă – Guvern);
– demararea unor întâlniri sectoriale cu ministere de linie/autorități publice relevante – pentru că organizațiile sunt și trebuie să fie parte a soluțiilor de rezolvare a problemelor din comunități;
– transmiterea unui mesaj de încurajare tuturor autorităților publice (centrale și locale) de a coopera în mod real cu organizațiile societății civile.

La această întâlnire au participat 15 ONG-uri, active prin reacții și acțiuni publice în ultima perioadă, din majoritatea ariilor de lucru ale sectorului ONG, fiecare fiind parte din structuri formale sau informale mai ample de tipul federații, rețele sau coaliții.

Au fost abordate următoarele teme/aspecte

Rolul/sustinerea sectorului ONG ca partener al sectorului public si al celui de afaceri

– Documentul de poziție lansat în 23 martie 2020, susținut de 580 organizații neguvernamentale;

– Nevoia de recunoaștere și implicare a sectorului ONG în decizia publică, într-o formulă care să permită o comunicare sistematică, și nu sporadică, astfel încât să existe și opinia ONG-urilor încă de la momentul conturării unei decizii publice;

– Există deja modele de interacțiune flexibile, rapide și eficiente între cetățeni – ONGuri – sector public și/sau sector de afaceri; acestea trebuie recunoscute, analizate, multiplicate și, eventual, generalizate;

– Reînființarea recentă a Serviciului de Politici de Cooperare cu Mediul Asociativ este salutară și acesta ar putea deveni, în mod mai vizibil, interlocutorul organizațiilor la nivelul guvernului, asigurând în același timp o legatură reală și la nivel orizontal cu ministerele de linie;

– Regândirea procedurilor de selecție și numire, astfel încât să asigure transparență și decizie lipsită de discreționar atunci când sunt identificați membrii structurilor de dialog cu societatea civilă: Consiliului Economic și Social și Colegiul pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor;

– Îmbunătățirea legislației cu privire la sponsorizarea organizațiilor neguvernamentale (creșterea procentului aplicat cifrei de afaceri de la 0,75% la 1% și a procentului din impozitul pe profit de la 20% la 25% pentru activități pentru susținerea sistemului medical și pentru protecția socială a copiilor și persoanelor afectate de sărăcie);

– Extinderea termenului de predare a formularelor privind redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit;

– Nevoia de a identifica măsuri de natură fiscală care să ajute activitatea ONG-urilor – cel mai vizibil exemplu este cel la recuperarea/scutirea de la plata TVA pentru echipamentele medicale achiziționate în această perioadă și, probabil, și după terminarea perioadei de urgență, dar în directă legatură cu criza epidemiologică generate de pandemia Covid-19;

– În general, este încurajat Guvernul să ia în considerare și ONG-urile atunci când gândește măsuri active de sprijin (fie că este vorba de măsuri fiscale, fie de orice altă natură) pentru redresarea economică și socială în perioada următoare. Există organizații care au apelat la măsura șomajului tehnic și au apreciat posibilitatea de a-și susține astfel personalul, dar există și organizații care au continuat să lucreze și au făcut eforturi deosebite pentru a putea rămâne alături de cei pe care îi deservesc.

Filantropie/Fonduri de urgență demarcate de/cu participarea activă a cetățenilor și ONG-urilor

– Fondul de Urgență demarat de Asociația pentru Relații Comunitare pentru contracararea efectelor pandemiei COVID-19;

– Funcționarea Fondului de Urgență pentru Spitale demarat de Salvați Copiii;

– Activitatea ambelor Fonduri a reliefat nevoia de coordonare când vine vorba de achiziții de echipamente medicale (s-au înregistrat dificultăți în cooperarea cu grupul guvernamental care s-a ocupat de achizițiile de echipamente în această perioadă), precum și de prezența organizațiilor relevante în grupul celor care iau decizii în perioada de criză sau ulterior, pentru pregătirea unui eventual nou val al crizei COVID-19.

Dezvoltare comunitară/asistență pentru categorii vulnerabile

– Se înregistrează o creștere a sărăciei extreme și o dificultate sporită în asigurarea nevoilor de bază, a traiului de zi cu zi al populației; este necesară colaborarea sistematică dintre ONG-uri și administrația publică pentru deservirea acestor grupuri;

– Contribuția fundațiilor comunitare la rezolvarea problemelor din perioada stării de urgență, dar și ulterior, din comunități;

– Crearea unui sistem de tichete sociale/vouchere sau de ajutor material direct cu prioritate pentru familiile în care niciunul din membri nu beneficiază de o formă constantă de venit;

– La nivel mai general, crearea unui plan de dezvoltare coerent (România solidară) – intervenție de urgență, acompaniere și intervenție dezvoltare – intervenție mixtă care să susțină cât de repede investiția în zone vulnerabile pentru a evita tensiunile sociale.

Copii și tineri/servicii de educație, asistență socială și medicală

– Solicitarea înființării unui Grup de Coordonare Strategică pentru Asigurarea Drepturilor Copilului, în coordonarea vicepremierului, astfel încât să poată combina competențele a mai multor ministere de linie relevante (Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educației etc);

– Solicitarea unui canal de comunicare funcțional între organizațiile active în zona socială cu Ministerul Muncii și ANPDPCA, care să potențeze întâlnirile directe cu conducătorii celor două instituții;

– Priorități pentru copiii vulnerabili (din punct de vedere medical, dar și copii expuși riscului de abuz, copii din familii dezavantajate, gravidele ori mamele adolescente din zonele rurale defavorizate);

– Implicarea autorităților locale pentru asigurarea mijloacelor tehnice necesare pentru conectarea la internet (tabletă cu SIM de conectare) pentru copii; asigurarea echipamentelor IT și a accesului la internet pentru cât mai mulți copii;

– Identificarea și implementarea de soluții alternative – kit-uri educaționale – acolo unde accesul la învățarea asistată de tehnologie nu este posibilă sau nu reprezintă o soluție;
– Dezvoltarea și implementarea de soluții pentru educație timpurie și ciclul achizițiilor fundamentale (clasa pregătitoare – clasa a II-a) pentru a asigura continuitatea în învățare;

– Atât pentru zona medicală, cât și pentru zona de servicii sociale: condiții egale de tratament (finanțare și accesare a sistemelor de suport), pentru serviciile licențiate și acreditate, indiferent că operatorul este public sau privat, pentru a asigura accesul populației la servicii gratuite și necesare;

– Alocarea unor finanțări corecte de la bugetul de stat, ținând cont de costul real al serviciilor și nevoile reale ale populației;
– Evaluarea activității DGASPC-urilor și SPAS-urilor, înființarea și dezvoltarea SPAS-urilor, în special din zona rurală și creșterea numărului și intensificarea intervențiilor în teren a asistenților sociali pentru protecția tuturor categoriilor vulnerabile;
– Programe de prevenție pentru populația sănătoasă + programe de diagnostic precoce, tratament și recuperare pentru populația cu potențial de vindecare + programe de îngrijiri paliative (pentru populația cu boli progresive/incurabile sau cu speranță de viață limitată);

– Continuarea campaniilor de imunizare a copiilor pe schema de vaccinare obligatorie;

– Includerea serviciilor de paliație în categoria de urgențe acceptate pentru internare, conform Ordinului 74553/07.04.2020, plus asigurarea continuității serviciilor de paliație oferite gratuit de ONG-uri pe perioada pandemiei prin susținerea a 50% din costurile salariale, cu medicamente și de transport pacienți;

– Integrarea în sistem și a îngrijirilor la domiciliu (medicale și paliative), care în prezent sunt acordate de SRL-uri (cu profit, deci cu acces limitat pentru pacient) sau de asociații și fundații (puține la număr, în funcție de resurse sau inițiative locale). Sistemul public oferă exclusiv varianta de internare în spital, deși, cel puțin pentru bolile cronice, există modele de îngrijire la domiciliu, dar a căror multiplicare are nevoie de o abordare publică diferită de cea din prezent.

Democrație, bună guvernare, transparență

– Este rezonabil să aștepți, ca într-o asemenea perioadă de criză, să existe limitări ale drepturilor individuale. Totuși, deciziile care duc la aceste limitări trebuie fundamentate, explicate și comunicate, astfel încât să existe sentimentul justei măsuri (un exemplu pentru o situație neclară este decizia statului român de a suspenda aplicabilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului, pentru care nu a existat nicio explicatie oficială, iar informația a fost inițial comunicată de către presa străină);

– Există mai multe situații de alertă cu privire la limitarea accesului la informații de interes public, libertății de exprimare (amenzi date pentru comentarii pe rețele de socializare), excese/abuzuri ale poliției, neglijarea unor categorii vulnerabile, abandonarea uneori nejustificată a regulilor privind transparența și consultarea părților interesate (semnalate și pe www.stareademocratiei.ro);

– Cu precădere la nivel local, există comportamente de descurajare a celor care au rol de avertizori de integritate, mai ales în zona medicală sau de ordine publică, însoțite de reducerea accesului presei la informații de interes public;

– A fost menționată recomandarea de a integra specialiști în drepturile omului în structurile care iau decizii în această perioada de limitare a drepturilor individuale, și sporire a prerogativelor unor instituții publice din zona de ordine publică;

– Alegeri libere și corecte în condiții de siguranță: nevoia unui cadru de dialog structurat, eventual mediat de Președinte, care să ajute la depășirea conflictului dintre Parlament și Guvern ajuns la Curtea Constituțională; pe lângă propunerile Guvernului cu privire la numărul de semnături și garanțiile bancare care sunt benefice, există și alte propuneri concrete, dezvoltate de un grup de lucru al societății civile și mediului academic: mai multe zile de vot, reorganizarea secțiilor de vot, vot anticipat;

– Transparența deciziilor de urgență este până la un punct justificată tocmai de caracterul lor urgent, dar se observă o tendință a autorităților publice, centrale și locale, de a evita procedurile firești de transparență decizională și pentru alte acte normative, ce nu se circumscriu stării de urgență. Criza epidemică va avea, cel mai probabil, o durată mai lungă, iar așteptarea legitimă este să găsim, împreună, soluții pentru transparență care pot implica, de exemplu, și folosirea noilor tehnologii. Guvernul însuși poate constitui un exemplu pentru celelalte autorități publice, iar Planul Național de Acțiune OGP 2020-2022 care trebuie adoptat în iunie 2020 poate să dea prioritate acestei dimensiuni;

– Supraveghere și date personale: există o anumită îngrijorarea cu privire la opacitatea demersului care se referă la elaborarea unui program, de către STS, de supraveghere a cetățenilor, pornit de la contextul COVID-19. Este obligatoriu ca transparența procesului să fie crescută, inclusiv prin convocarea unui comitet de supraveghere a demersului, care să includă reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, și care să cântărească avantajele practice imediate, problemele de natură etică, și riscurile pe termen lung;

– Publicitatea media netransparentă nu este cea mai potrivită formă de susținere a presei, existând temeri serioase că va crește cenzura jurnaliștilor și se vor evita subiecte sensibile cum ar fi monitorizarea achizițiilor publice;

– Este necesară clarificarea rapidă a felului în care se iau deciziile cu privire la cum se califică și care este măsura justă a sancțiunii pentru fakenews (de exemplu după încetarea stării de urgență, utilizată ca temei pentru aplicarea măsurii, ce se va întâmpla cu sancțiunile de suspendare a activității unor site-uri?).

Acces la justiție a grupurilor vulnerabile

– Accesul la justiție trebuie analizat atât în timpul stârii de urgență, cât și după încetarea ei, ținând cont că grupurile vulnerabile sunt cele mai puțin capabile să își exercite drepturile: în acest sens sunt necesare corectarea situațiilor/comportamentelor repetitive restrictive de drepturi la nivelul administrației, înainte de a fi necesară intervenția instanței de judecată, precum și încurajare a asistenței probono și asigurarea asistenței juridice și în procesele civile și de contencios administrativ, nu doar în penal, pentru aceste categorii vulnerabile ale populației;

– Este recomandată monitorizarea sancțiunilor aplicate în perioada stării de urgență (limite de discreție, nevoia de rezonabilitate), în privința achizițiilor publice (în general, nu numai cu privire la sectorul de echipamente medicale). Monitorizarea este importantă în principal pentru identificarea acelor zone în care se pot aduce îmbunătățiri, care sunt utile pentru asigurarea unei predictibilități atât de necesare pentru profesioniștii din această zonă și fără a ne limita doar la dimensiunea sancționatorie.

Protecția mediului

– Criza din sănătate vine pe fundalul crizei climatice și va fi urmată de o criză economică. Repornirea economiei trebuie să asigure bazele pentru o economie verde centrată pe binele și bunurile comune (sistemul de sănătate, învățământul și cercetarea, mediul);

– Tranziția energetică justă: renunțarea treptată la combustibilii fosili (la cărbune până cel tarziu în 2030) și înlocuirea acestora cu energie curată, astfel încât pănă în 2040 să fie atinsă neutralitatea. Asta înseamnă fonduri și strategii de dezvoltare pentru comunitățile miniere, investiții în regenerabile, în special în dezvoltarea independenței energetice (adică prosumatori) și interconectare;

– Protejarea funcționalității ecosistemelor pentru asigurarea continuității serviciilor ecosistemice: crearea unei rețele interconectate de arii protejate, astfel încât să ajungem la protecția a 30% dintre ecosisteme până în 2030 și 50% până în 2050, așa cum cere și Organizația Națiunilor Unite;

– Adaptarea orașelor la provocările actuale și viitoare prin transformarea lor în spații incluzive pentru oameni și prietenoase cu natura: infrastructura extinsă de transport public în comun verde, mobilitate alternativă, interconectări, desemnarea de noi arii naturale protejate urbane;

– Încurajarea și susținerea producției agro-ecologice de hrană la scară mică și locală și a întregului său lanț – de la activitatea de producție de către micii producători, la distribuția și desfacerea produselor.

Mai jos, lista organizatiilor participante, în ordinea în care au intervenit în discuție:

1. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

2. Asociația pentru Relații Comunitare (ARC)

3. Salvați Copiii România

4. CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică/Grupul ONG-urilor pentru Democrație

5. Centrul pentru Inovare Publică/Grupul ONG-urilor pentru Democrație

6. Expert Forum (EFOR)

7. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

8. Greenpeace România

9. Centrul Step by Step

10. Hospice Casa Speranței/Asociația Națională de Îngrijiri Paliative

11. Agenția Împreună/Platforma Aresel

12. FONSS – Federația Organizațiilor neguvernamentale pentru Servicii Sociale

13. FONPC – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

14. Federația Dizabnet

15. Confederația Caritas România

Articolul Informarea FDSC cu privire la întâlnirea premierului Ludovic Orban cu un grup de ONG-uri apare prima dată în Jurnal Social.

Specialiștii menționează că infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar.

Cazurile de meningite/ meningo-encefalite cu virus West Nile depistate și înregistrate în România sunt sporadice, și în momentul de față nu există riscul unei epidemii, se menționează într-un comunicat emis de Ministerul Sănătății.

Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, de la începutul supravegherii, în data de 2 mai 2018 și până în prezent au fost înregistrate 23 cazuri de meningite/meningo-encefalite din cauza infecției cu virus West Nile și un deces, în cazul unui pacient în vârstă de 79 de ani care avea comorbidități.

Ministerul Sănătății recomandă autorităţilor administrației publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localităţi pentru a preveni răspândirea infecției cu virus West Nile.

Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentați la cel mai apropiat cabinet medical:

• febră

• durere de cap intensă

•dureri musculare

•vărsături

•erupții cutanate

În cazurile severe, complicate, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot să apară şi alte simptome:

•rigiditate a gâtului

•sensibilitate crescută la lumină

•convulsii

•frisoane

•oboseală cronică

•slăbiciune musculară.

Ministerul Sănătăţii recomandă populației mai multe măsuri de protecţie:

– evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

– utilizarea substanţelor repelente de ţânţari;

– montarea de plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor;

– limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)

– asigurarea măsurilor de desecare a bălților cu apă din jurul gospodăriilor;

– îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.

Nu există vaccin sau tratament antiviral specific.

Articolul Informare referitoare la infecția cu virus West Nile apare prima dată în Jurnal Social.