Guvernul României a aprobat Acordul de principiu privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, pentru susținerea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”, informează Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Potrivit sursei citate, obiectivele majore ale proiectului sunt: modernizarea infrastructurii școlare din România, asigurarea standardelor minime privind instalațiile sanitare, canalizarea, accesul universal, încălzirea, ventilația și eficiența energetică.

,,Astfel, se vor crea condiții adecvate pentru protecția elevilor și a profesorilor în caz de cutremure, incendii, furtuni sau inundații. Totodată, se vor realiza investiții integrate în infrastructura școlară, în săli de clasă inteligente, se va  oferi sprijin pentru investiții viitoare în infrastructura școlilor durabile și moderne, respectiv a managementului proiectului privind componenta de răspuns la situații de urgență de natură contingent”, precizează MEC.

Proiectul va fi implementat într-o perioadă de circa cinci ani și va cuprinde aproximativ 70 de școli selectate pentru reabilitarea cu prioritate, atât din zona urbană, cât și din cea rurală. Școlile ce urmează a fi selectate se află în aria cu cel mai mare risc seismic din România (București și județul Ilfov – zona 4, pentru care nu se pot accesa fonduri europene nerambursabile), precum și în județele Buzău, Vrancea, Prahova, Argeș, Brăila, Galați, Iași.

În selecția școlilor vor fi luate în considerare o serie de criterii, precum: nivelul de rezistență în cazul producerii unor eventuale dezastre (cutremure, inundații etc.), fluctuația demografică, procentul elevilor aparținând comunităților minoritare și/sau defavorizate, nivelul de trai al comunității respective etc.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că va derula proiectul prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRȘU), care dispune de personalul calificat și de experiența necesară pentru implementarea proiectelor finanțate de instituții financiare internaționale (BIRD, BDCE etc.).

În toată perioada de implementare a proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”, Ministerul Educației și Cercetării va urmări respectarea cadrului general privind elaborarea programării bugetare anuale și va întreprinde toate măsurile necesare pentru cuprinderea în bugetele anuale a sumelor necesare implementării acestui proiect.

MEC precizează că Ministerul Finanțelor Publice va întreprinde demersurile corespunzătoare pentru solicitarea acestui împrumut din partea BIRD, precum și pentru parcurgerea celorlalte etape pentru contractarea împrumutului, respectiv pentru negocierea, semnarea și aprobarea acordului de împrumut, conform legislației în vigoare, în corelare cu desfășurarea procesului de aprobare la nivelul finanțatorului.

De asemenea, Executivul a aprobat Hotărârea prin care bugetul proiectului „Reforma educației timpurii în România (PRET)” se suplimentează cu suma de 24,08 milioane de euro.

,,Acest proiect, implementat de către Ministerul Educației și Cercetării prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare, presupune construirea și dotarea cu mobilier a 400 de grădinițe. Dintre acestea, pentru 235 de grădinițe lucrările au fost finalizate, 135 se află în execuție, iar restul de 32 de grădinițe sunt în diferite faze ale procedurilor de achiziție. Proiectul este cofinanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Guvernul României”, arată MEC.

Principalul obiectiv al proiectului „Reforma educației timpurii în România” este îmbunătățirea infrastructurii educației timpurii, cu scopul de a reduce dezechilibrele de calitate între zonele sărace și zonele urbane, prin construirea de grădinițe noi, dezvoltarea profesională și pregătirea personalului, respectiv asigurarea materialelor educaționale și a infrastructurii-suport.

Articolul Investiții de peste 124 de milioane de euro, aprobate de Guvern pentru modernizarea infrastructurii școlare apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publică Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul unui eveniment la care au participat domnul Klaus Iohannis, președintele României, domnul Ludovic Orban, prim-ministrul României, reprezentanți ai administrației centrale, ai corpului diplomatic, dar și parteneri de dialog.

Cu acest prilej, președinta Consiliului Național al Dizabilității, doamna Daniela Tontsch, a fost invitată să participe online la acest eveniment care s-a desfășurat joi, 26 noiembrie 2020, începând cu orele 19:00.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de peste 30 miliarde de euro, este un document strategic, care prevede investiţii şi refome, structurat pe 3 piloni și 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Măsurile propuse urmăresc ameliorarea stării economice a României și consolidarea capacității de reziliență în perioade de criză pandemică.

În deschiderea evenimentului, președintele României a declarat că, în anii următori, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate și doar de noi depinde să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm. Toate resursele financiare pe care România le are la dispoziție trebuie utilizate inteligent și în beneficiul românilor.

,,În 2020, am pus deja bazele schimbării și vom continua această abordare într-un ritm susținut în anii următori. În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung. Am lucrat împreună cu Guvernul liberal în toată această perioadă, astfel încât să ne asigurăm că România va fi pregătită să acceseze din timp Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, instrument financiar unic în istoria de până acum a Uniunii Europene. Țara noastră va putea utiliza peste 30 de miliarde de euro din această Facilitate. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică și pentru accelerarea potențialului de creștere în perioada post-pandemie, în baza documentului pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care propunem reforme și investiții cu efecte benefice directe asupra vieții românilor”, a precizat Klaus Iohannis.

Președintele a subliniat că acum este cel mai bun moment pentru a ne asuma reforme ambițioase în domenii importante, precum cel al legislației achizițiilor publice, în domeniul administrației publice, precum și în privința legislației din domeniul fondurilor europene, pentru ca aceste sume să fie administrate responsabil, transparent și să fie cheltuite în beneficiul real al cetățenilor.

,,Mă refer, în primul rând, la investițiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcția de spitale noi și extinderea celor existente. Totodată, propunem investiții suplimentare în infrastructura școlară și fonduri pentru comunitățile locale, inclusiv investiții în digitalizare administrativă, mobilitate inteligentă și regenerare urbană. România trebuie să se conecteze la realitățile zilelor noastre, inclusiv în ceea ce privește tranziția climatică și transformarea digitală, pentru a stimula creșterea economică și pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite. Este timpul să răspundem adecvat în raport cu interesele naționale și strategice în privința transformării digitale și a tranziției verzi, să beneficiem de digitalizarea administrației, de inovarea proceselor tehnologice pentru a obține produse competitive și să accesăm competențele viitorului”, a mai spus Klaus Iohannis.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat la prezentarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că resursa de aur a României, o reprezintă fondurile europene, prezentând cele patru obiective majore ale Planului de Redresare şi Rezilienţă.

,,Aşa cum am afirmat la lansarea programului de guvernare al PNL, resursa noastră de aur, a României, o reprezintă fondurile europene. Menţin acest lucru. Ele sunt calea către modernizare şi dezvoltare a României, ele sunt calea către un trai mai bun pentru oameni, ele deschid perspectiva dezvoltării pe termen lung. Spuneam atunci că oriunde pui degetul pe harta României, pui degetul pe fonduri europene. Aşa este. Vă citez câteva fraze rămase din Peter Drucker on leadership: Singura cale de a prezice viitorul este să îl construieşti. Aşadar acest lucru l-am făcut şi noi împreună cu Administraţia Prezidenţială şi cu sprijinul şi coordonarea domnului preşedinte Iohannis şi domnului premier Ludovic Orban, miniştrilor de resort, dar şi consilierilor prezidenţiali”, a spus Marcel Boloș.

El consideră planul de redresare şi rezilienţă drept ,,cel mai complex document de dezvoltare strategică a României”. Planul are 4 obiective majore:

• Modernizarea şi dezvoltarea României – stau mărturie reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România.
• Dezvoltarea şi modernizarea oraşelor.
• Peste 7 miliarde euro sunt propuse în finanţare în marele serviciul public de sănătate, care va moderniza calitatea serviciilor de sănătate din România. A doua este educaţia unde am propus investiţii şi care vor contribui ireversibil la îmbunătăţirea activităţii educaţionale în România.
• Mediul de afaceri care este coloana economică de dezvoltare a României.

,,Am propus un buget record pentru mediul de afaceri de peste 3,8 miliarde euro. Ne-am uitat puţin în istorie ca să vedem care e istoricul deciziilor care au adus progres în România. În 1887 regele Carol I adoptă legea de susţinere a industirei. În 4 mai 1905, Vintilă Brătianu publică programul – Prin noi înşine şi acolo este o frază care a rămas în istorie: „Fără o industrie proprie naţională, viitorul statului nu poate fi asigurat”, a mai menționat Marcel Boloș.

Potrivit premierului Ludovic Orban, efortul de a dezvolta, moderniza România va trebui să fie un efort de ansamblu al întregii societăți, iar toți acești bani vor oferi o șansă la o viață mai bună pentru fiecare cetățean roman.

Articolul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentat în cadrul unui eveniment la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, membrii Guvernului și parteneri de dialog apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a prezentat, miercuri, într-o conferință,  „Planul naţional de investiţii şi relansare economică“, un plan întins pe zece ani, care prevede investiţii cumulate de aproximativ 100 de miliarde de euro, în domenii, precum sănătatea, educaţia, infrastructura, agricultura.

Potrivit documentului propus de Guvern, criza sanitară și economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilitățile României determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare.

Planul de relansare al Guvernului propune o schimbare de paradigmă: creșterea prin investiții, nu prin consum. Un nou model de creștere economică, axat pe:

• stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești;

• investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice;

• transformarea digitală a economiei și a administrației publice;

• pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică;

• tranziția către o economie durabilă.

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media Uniunii Europene, în următorii 5 ani.

Guvernul se așteaptă ca anul acesta Produsul Intern Brut al României să se reducă cu 1,9%, însă menționează că o revenire a pandemiei va afecta perspectivele de creștere și va cauza daune semnificative companiilor și locurilor de muncă.

Printre măsurile propuse de Planul de Relansare se numără oferirea de sprijin IMM-urilor, granturi și fonduri nerambursabile, scheme de garantare, înființarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare ca instituție de credit pentru proiecte de investiții și înființarea Fondului Român de Dezvoltare.

Documentul mai prevede măsuri active de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, cum ar fi:  prelungirea indemnizației de șomaj tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar, ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi, sprijin pentru program flexibil de muncă, granturi pentru formarea profesională a angajaților, stimularea angajărilor din rândul tinerilor şi a persoanelor vulnerabile, precum şi a românilor care au revenit din străinătate, stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă.

De asemenea, sun prevăzute măsuri de protecție socială, printre care vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă, vouchere pentru copiii care provin din familii cu venituri mici și pachete pentru persoanele vulnerabile.

În ceea ce privește sănătatea, Guvernul Orban promite construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 – 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro (Spitalul Regional de Urgență Cluj, Spitalul Regional de Urgență Iași, Spitalul Regional de Urgență Craiova), precum și programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, 25 spitale județene și 110 spitale orășenești.

În sistemul de educație, Planul prevede modernizarea a 2500 de școli, cu un cost de 6,046 miliarde de lei, și amenajarea de grupuri sanitare la 375 de școli.

Articolul Planul de relansare economică al Guvernului, în valoare de 100 de miliarde de euro apare prima dată în Jurnal Social.

Într-o scrisoare publicată ieri, 9 aprilie, 45 de membri ai Parlamentului European au solicitat ca Inițiativa pentru investiții în răspunsul la Coronavirus (CRII) să asigure finanțarea serviciilor de asistență și îngrijire pentru persoanele cu dizabilități.

Scrisoarea, adresată președintelui Comisiei Europene, Von der Leyen și președintelui Consiliului UE Michael, atrage atenția asupra lipsei alarmante de finanțare a serviciilor care oferă îngrijire și sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta subliniază că majoritatea organizațiilor s-au adaptat și continuă să furnizeze servicii, însă se confruntă cu lipsa accesului la finanțarea necesară, din cauza contractelor neflexibile cu autoritățile și a întârzierii apelurilor de finanțare.

Deputații au cerut în mod specific Comisiei Europene „să întreprindă noi acțiuni de mobilizare a investițiilor și resurselor esențiale pentru a garanta continuitatea serviciilor de asistență și îngrijire. “

Scrisoarea a fost semnată de 45 de eurodeputați din 17 țări și 7 grupuri politice, printre care vicepreședintele pentru egalitatea de gen și diversitate, Dimitris Papadimoulis și președintele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Lucia Nicholsonová.

Mai jos redăm scrisoarea integral:

Stimate președinte al Consiliului European Charles Michel

Stimate președinte al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen,

Mai multe organizații internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite și Comisarul pentru drepturile omului al Consiliul Europei, precum și Forumul european pentru persoane cu dizabilități și Asociația Europeană a Furnizorilor de Servicii pentru Persoanele cu Dizabilități (EASPD) au evidențiat amenințarea la adresa drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor persoane cu nevoi, în contextul COVID-19, în special din cauza dificultăților în accesarea serviciilor de îngrijire și asistență.

Închiderea a mii de servicii de îngrijire și asistență în Europa are un impact asupra condițiilor de viață ale milioane lor de persoane cu dizabilități din Europa, care beneficiază direct de servicii de îngrijire și asistență, familiile și îngrijitorii acestora, precum și asupra celor 11 milioane de profesioniști care lucrează în aceste servicii și riscă să-și piardă locul de muncă.

Motivul principal pentru închiderea multor servicii de îngrijire și asistență – adesea de către organizații non-profit și de către utilizatori – este lipsa unei finanțări garantate de către autoritățile publice, inclusiv în utilizarea fondurilor

UE, cum ar fi Fondul social european. Din cauza pandemiei, multe servicii s-au adaptat rapid pentru a asigura îngrijirea și sprijinul în circumstanțele și regulile actuale (distanțare socială etc.). Faptul că această adaptare nu a fost prevăzută în contractele lor cu autoritățile, anterioare crizei (și autoritățile nu oferă flexibilitate) duce la incertitudine și la lipsa accesului la finanțarea necesară, punând astfel în pericol continuitatea serviciilor de îngrijire și asistență.

Ca atare, solicităm Comisiei Europene să ia noi acțiuni pentru mobilizarea investițiilor și resurselor esențiale pentru a garanta continuitatea serviciilor de îngrijire și asistență, în conformitate cu principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Pilonul european al drepturile sociale. Inițiativa (Plus) pentru investiții în răspunsul la Coronavirus (CRII și CRII +) trebuie, prin urmare, să includă îndrumări specifice pentru a ajuta statele membre să asigure astfel de resurse, inclusiv Fondul social european, care sunt utilizate pentru a sprijini persoanele cu dizabilități și alte persoane cu nevoi speciale.

De asemenea, recomandăm eforturi direcționate pentru a vă asigura că atât profesioniștii din primele linii de îngrijire și asistență, cât și utilizatorii pe care îi susțin au acces la echipamentele de protecție personală, permițându-le astfel să lucreze în siguranță.

Vă mulțumim anticipat pentru considerație!

Semnatari
MEP (Eurodeputat) Abir Al-Sahlani (reînnoire / Suedia)
MEP Abir Al-Sahlani (Renew/Sweden)
MEP Alex Agius Saliba (S&D/Malta)
MEP Alfred Sant (S&D/Malta)
MEP Alice Kuhnke (Greens-EFA/Sweden)
MEP Alviina Alametsä (Greens-EFA/Finland)
MEP Anne-Sophie Pelletier (GUE-NGL/France)
MEP Antonio Maria Rinaldi (ID/Italy)
MEP Biljana Borzan (S&D/Croatia)
MEP Brando Benifei (S&D/Italy)
MEP Chrysoula Zacharopoulou (Renew/France)
MEP Cristina Maestre Martín de Almagro (S&D/Spain)
MEP David Casa (EPP/Malta)
MEP Dennis Radtke (EPP/Germany)
MEP Dimitrios Papadimoulis (GUE/NGL / Greece)
MEP Dragos Pîslaru (Renew/Romania)
MEP Elena Lizzi (ID/Italy)
MEP Elisabetta Gualmini (S&D/Italy)
MEP Ernest Urtasun (Greens-EFA/Spain)
MEP Estrella Dura Ferrandis (S&D/Spain)
MEP Francisco Guerreiro (Greens/Portugal)
MEP Gianantonio Da Re (ID/Italy)
MEP Grace O’Sullivan (Greens-EFA/Ireland)
MEP Isabel Carvalhais (S&D/Portugal)
MEP Jordi Cañas (Renew/Spain)
MEP José Gusmão (GUE-NGL/Portugal)
MEP Josianne Cutajar (S&D/Malta)
MEP Karlo Ressler (EPP/Croatia)
MEP Katrin Langensiepen (Greens-EFA/Germany)
MEP Lucia Ďuriš Nicholsonová (ECR/Slovakia)
MEP Maite Pagazaurtundúa (Renew/ Spain)
MEP Manuel Pizarro (S&D/Portugal)
MEP Maria Matias (GUE-NGL/Portugal)
MEP Marie Toussaint (Greens-EFA/ France)
MEP Monica Silvana Gonzalez (S&D/Spain)
MEP Mounir Satouri (Greens-EFA/ France)
MEP Nils Torvalds (Renew/Finnish)
MEP Pascal Durand (Renew/France)
MEP Radan Kanev (EPP/Bulgaria)
MEP Radka Maxová (Renew/Czechia)
MEP Romana Tomc (EPP/Slovenia)
MEP Salima Yenbou (Greens-EFA/ France)
MEP Sandra Pereira (GUE-NGL/Portugal)
MEP Sirpa Pietikäinen (EPP/Finland)
MEP Sylwia Spurek (S&D/Poland)
MEP Ville Niinistö (Greens-EFA/Finland)

Articolul Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la Coronavirus trebuie să asigure finanțarea serviciilor de asistență și îngrijire pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a prezentat joi, 18 aprilie, într-o conferință de presă organizată la sediul Guvernului României, investițiile care vor fi realizate în Sănătate, în anul 2019, se menționează într-un comunicat emis de Ministerul Sănătății.

An de an, Guvernarea PSD-Alde, a majorat bugetul alocat Ministerului Sănătății, conform Programului de Guvernare în care și-a asumat Sănătatea, ca domeniu prioritar.

Astfel, în anul 2019, bugetul total alocat Ministerului Sănătății este de 11,137 miliarde lei, cu 27% mai mare decat cel acordat în 2018.

După ce, anul trecut au fost majorate salariile medicilor și asistenților medicali la nivelul anului 2022, anul acesta Guvernul a alocat un buget istoric pentru investițiile în Sănătate, de peste 6 ori mai mare față de cel alocat anul trecut:

• 2018 – 181,2 miloane lei

• 2019 – 1,183 miliarde lei

Investițiile vor fi realizate în lucrări de construcție, extindere și reamenajare necesare în unele spitale, precum și în echipamente și aparatură de înaltă performanță, în toate spitalele din țară, atât în cele din subordinea Ministerului Sănătății, cât și în cele din subordinea autorităților locale.

„Anul acesta vom investi masiv în unitățile sanitare, astel încât să creăm condițiile necesare pentru ca medicii să poată oferi pacienților un act medical de calitate. Investițiile se vor face în spitalele clinice de urgență, dar și în cele mici, municipale și orășenești, care trebuie să asigure suportul necesar spitalelor mari și să rezolve cazurile care țin de competența lor. Altfel, oamenii se vor adresa unităților de primiri urgență pentru orice problemă, iar unitățile de primiri urgență vor fi veșnic aglomerate. Solicitările primite la Ministerul Sănătății pentru finanțarea investițiilor sunt analizate cu atenție de către o comisie, pentru că acestea trebuie să fie în concordanță cu nevoia de servicii medicale din zona pe care unitatea sanitară o deservește”, a declarat Sorina Pintea.

Sorina Pintea a mai amintit faptul că, în cadrul unui Acord de împrumut încheiat cu Banca Mondială, România a accesat, în perioada 2015 – 2018, fonduri în valoare totală de 75 milioane euro (aprox. 352 milioane lei), urmând ca, în 2019, să accesăm alte 63 de milioane de euro (300 milioane lei) care vor fi utilizate pentru continuarea construcțiilor si dotărilor cu echipamente a unităților sanitare din țară, printre care:

• Construcția a 2 unități de primiri urgențe la Oradea și Brașov, construcția unui buncăr pentru centrul de radioterapie de la Institutul Oncologic Cluj Napoca

• Echipamente de radioterapie: al doilea accelerator în centrele din Institutul Oncologic București, Galați și Baia Mare, precum și echipamente complete de radioterapie pentru centrele din Târgu Mureș, Timișoara, Institutul Oncologic Regional Iași și Institutul Oncologic Cluj Napoca.

• Aparate RMN pentru dotarea a 10 spitale județene

• Echipamente pentru dotarea centrelor de mari arși: Iași, Timișoara, Bagdasar -Arseni și Grigore Alexandrescu

• Echipamente pentru dotarea blocurilor operatorii din spitalele judetene

• Echipamente pentru screening de cancer de col uterin

• Echipamente pentru dotarea unităților de supraveghere și tratament al pacientilor cu afecțiuni cardiace cronice (USTACC)

De asemenea, anul acesta, în cadrul proiectului cu Banca Mondială, se vor finaliza proiectele tehnice pentru construcția a 4 clădiri complexe care vor include secții de mari arși, bloc operator, terapie intensivă și UPU: Timișoara, Târgu Mureș, Bagdasar- Arseni și Grigore Alexandrescu. De asemenea, până la finalul anului se vor lansa licitațiile pentru contractarea lucrărilor de construcții a celor 4 centre.

Din bugetul de investiții al Ministerului Sănătății, astăzi au fost alocate fonduri pentru angajarea continuării unor lucrări în unitățile sanitare care aveau procedurile de achiziție finalizate.
Ministrul Sănătății a dat câteva exemple de unități sanitare care, în urma solicitărilor transmise la Ministerul Sănătății, au primit deja aprobare pentru fondurile necesare:

Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a primit 131 milioane lei pentru construcția buncărului de radioterapie și dotarea lui cu echipamentele necesare: 2 acceleratoare, 1 aparat de brahiterapie, CT, si RMN. De asemenea, Ministerul Sănătății asigură finanțarea pentru dotarea blocului operator central al SUUB (71 milioane lei), care are 11 săli de operație și a cărui renovare și consolidare s-a încheiat în anul 2015, însă până în prezent nu au existat fondurile necesare pentru dotarea lui. Au fost alocate fonduri și pentru achiziția a 290 de paturi care vor înlocui paturile vechi și degradate din secțiile de terapie intensivă neurologică și cardiologică, precum și din terapia intensivă din secția de nefrologie și dializă cronică.

La SCJU Târgu Mureș au fost aprobate fonduri în valoare de 10 milioane lei pentru dotarea cu aparatură și echipamente medicale necesare unui act medical de calitate. O parte importantă din aceasta sumă va fi utilizată pentru înlocuirea echipamentelor medicale învechite de la Compartimentul de transplant medular al Secției Clinice de Hematologie. Tot în acest an, se va analiza alocarea fondurilor necesare pentru înființarea unui centru de excelență în laparoscopie la SCJU Targu Mures (achiziția a 10 laparoscoape moderne, de ultima generație, în valoare totală de aproximativ 9 milioane lei).

La Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București au fost alocate 2,1 milioane lei, fonduri necesare pentru definitivarea serviciului de anatomie patologică în cadrul spitalului, pentru care Ministerul Sănătății a alocat 2,6 milioane lei și anul trecut. Ministerul Sănătății mai finanțează achiziția unui computer tomograf (CT), un aparat RMN și a unui osteodensitometru. De asemenea, vor fi asigurate fondurile necesare înlocuirii unui mamograf vechi de 17 ani și a unui scintigraf achiziționat în anul 1994, cu echipamente noi și performante.

Un alt exemplu a fost Spitalul Judetean de Urgență Bistrița, unde Ministerul Sănătății va aloca fondurile necesare finalizării proiectului de extindere, modernizare și dotare a secției de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) și a Unității de Transfuzii Sanguine (UTS), în valoare totală de 14 milioane lei, pentru care Ministerul Sănătății a alocat, în anul 2018, suma de 4 milioane lei. Anul acesta vor fi alocate de 8 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor și achiziția de echipamente.

Un proiect important de investiții îl reprezintă achiziția de incubatoare. Ministerul Sănătății asigură finanțarea pentru achiziția a 1170 de incubatoare care vor dota toate unitățile sanitare care au în structură secții de îngrijire nou-născuți. Procedurile de achiziție sunt finalizate și în a doua jumatate a anului vor fi livrate incubatoarele.

„Sunt investiții importante în Sănătate pe care acest Guvern și le-a asumat și le realizează. Sănătatea nu are culoare politică. Investițiile sunt realizate în toate zonele țării, astfel încât întreaga populație să beneficieze de un acces mai bun la servicii medicale de calitate”, a mai declarat Sorina Pintea, la finalul conferinței.

Articolul Investițiile care vor fi realizate în Sănătate, în anul 2019, prezentate într-o conferință de presă de Ministrul Sănătății, Sorina Pintea apare prima dată în Jurnal Social.