Victimele violenţei domestice vor avea acces la locuinţele sociale şi la cele de necesitate. Legea iniţiată de deputata Oana Țoiu a fost promulgată de Preşedintele României, potrivit unui comunicat de presă al Camerei Deputaților.

,,Propunerea legislativă pentru includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi de necesitate, coiniţiată de deputata USR Oana Țoiu, a fost promulgată de Preşedintele României şi intră în vigoare începând din 30 iulie 2022.Victimele violenţei domestice vor putea utiliza acum locuinţe de necesitate, pe perioada ordinului de protecţie, având astfel acces la un spaţiu sigur care le oferă posibilitatea ieşirii din situaţia de vulnerabilitate”, se arată în comunicat.

Posibilitatea de a fi încadrate în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale este o măsură de sprijin pentru victimele violenţei domestice, accesul la locuire fiind un element care le va asigura un parcurs mai uşor către o viaţă de independenţă faţă de abuzator.

„România nu-şi permite să mai piardă deloc din potenţialul enorm al femeilor şi trebuie să le pună în siguranţă şi în valoare mai bine decât o face acum, de aceea am lansat pachetul de legi «Împreună pentru fete şi femei». Din 26.000 de cazuri de violenţă, 84% dintre faptele de loviri sau violenţe s-au petrecut la domiciliu, iar o treime din ordinele de protecţie sunt încălcate. Legea noastră completează adăposturile de urgenţă şi casele protejate cu soluţii pe termen mediu pentru acestea şi copiii lor: locuinţele de necesitate pe durata ordinului de protecţie şi locuinţele sociale până la independenţa financiară. Mai avem multe de făcut, inclusiv să ne asigurăm că din 2024 nu mai avem doar 5 primari femei la fiecare 100 de UAT-uri şi doar 17% femei parlamentar, ca perspectiva femeilor să fie mai puternică la masa deciziilor”,  a declarat deputata Oana Țoiu, iniţiatoare a legii.

La 1 ianuarie 2021, conform datelor MDLPA, în 50% dintre judeţe numărul cererilor pentru locuinţele de necesitate era aproximativ jumătate (1.161) din numărul total de locuinţe de necesitate existent (2.071). Aşadar, în acest moment, există capacitate nefolosită pe care prezenta lege o va pune în serviciul victimelor.

În cazul locuinţelor sociale, capacitatea trebuie crescută prin creşterea fondului de locuire, dar şi prin asigurarea alocării acestora, exclusiv celor care au nevoie de ele şi nu preferenţial pe alte criterii care nu sunt prezente în lege.

În 2020, poliţia a înregistrat 26.809 cazuri de violenţă domestică. 22.864 de fapte au fost comise la domiciliu. În 2021, au fost 18.303 cazuri de pericol iminent sesizate de poliţiştii care au intervenit. Au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, dintre care 4.870 provin din ordine de protecţie provizorii. Faptele au fost comise atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în proporţii aproape egale, conform unui raport al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, bazat pe datele IGPR.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2022, au fost înregistrate 328 de victime, dintre care 45 de victime femei cu copii, doi copii şi 13 bărbaţi, şi s-au emis 206 ordonanţe de protecţie, 76 dintre acestea fiind încălcate de către agresor. Conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Șanse între Femei şi Bărbaţi, în perioada 1 mai 2022 – 31 mai 2022, la linia de ajutor la nivel naţional destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane, au fost preluate 319 apeluri, dintre care mai mult de jumătate (182) au fost în domeniul violenţei domestic, solicitând şi informaţii cu privire la adăposturi.

,,Incidentele tragice cu privire la fapte de violenţă domestică soldate cu decesul victimelor, înregistrate în ultimii ani şi adeseori larg mediatizate (cazurile Perla, Mogoşoaia, Calea Victoriei etc.) ilustrează riscul extrem la care sunt expuse uneori victimele şi eşecul statului în a le proteja. Organizaţiile non-guvernamentale şi familiile victimelor au fost principalele reţele de sprijin în ultimii ani, dar este necesar un efort crescut din partea instituţiilor publice. Legea se referă la victime, indiferent de genul acestora, dar va avea un efect principal asupra femeilor, deoarece acestea reprezintă mai mult de 9 din 10 cazuri”, se mai menționează în comunicat.

Pachetul legislativ comun conţine, alături de legea promulgată pentru victimele violenţei domestice, propuneri legislative pentru introducerea vârstei consimţământului ca să nu mai poată pleca acasă la fel ca acum, fără nicio zi de puşcărie, violatori ai minorilor, propunerea legislativă pentru introducerea absorbantelor în şcoli pentru a diminua absenţele fetelor din medii vulnerabile, reguli de audiere protejată a victimelor abuzurilor sexuale şi soluţii pentru mame minore şi de flexibilizare a concediului de creştere a copiilor.

Potrivit Legii nr.253/2022 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996, locuințele sociale vor putea fi repartizate de către autoritățile administrației publice locale, pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, și de ele pot beneficia următoarele categorii de persoane: persoanele şi familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, participanții la Revoluția din decembrie 1989 și cei ce au avut de suferit din cauza regimului communist, victimele violenței domestice sau alte persoane sau familii îndreptățite.

Articolul Legea locuințelor sociale pentru victimele violenţei domestice a fost promulgată apare prima dată în Jurnal Social.

Joi, 25 noiembrie, de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor, deputata USR Oana Ţoiu a anunțat că, alături de colega sa, deputata Oana Cambera, a depus o propunere legislativă care vizează includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi posibilitatea de acordare a locuinţelor de necesitate. Statisticile sumbre din România arată că se impune suplimentarea măsurilor de protecţie şi sprijin pentru victimele violenţei domestice.

Pandemia COVID-19 a determinat o creștere a numărului de cazuri de violență domestică, acutizându-se nevoia de a găsi soluții suplimentare urgente, pe termen scurt, dar și pe termen lung, pentru oferirea unui spațiu în care victimele să se retragă și, ulterior, să își refacă viața. Comisia Europeană atrage atenția asupra acestui fenomen și recomandă statelor membre să ofere soluții alternative pentru adăposturi.

,,Imaginați-vă că sunt victime care nu au încredere în autorități și nu depun plângere împotriva agresorului din diferite motive, printre care frica. Frica de faptul că oricum vor fi trimise acasă, în mâinile agresorului. Mai mult, din martie 2020, odată cu instituirea stării de urgență, victimele violenței domestice au fost închise în casă alături de abuzatori, fără a li se oferi nicio soluție. (…) Este necesar să căutăm soluții suplimentare alternative pentru cazarea pe termen scurt și lung, iar administrațiile locale trebuie să rămână apropiate de cetățeni și inechitățile sociale. Administrațiile ce dețin locuințe în fondul locativ pot să vină astfel firesc în sprijinul victimelor pentru a le facilita reintegrarea în viața societății”, a afirmat Oana Țoiu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook.

Proiectul USR modifică și completează Legea locuinței nr. 114/1996 în sensul introducerii victimelor violenței domestice în categoria persoanelor care au dreptul să beneficieze de locuință de necesitate, respectiv locuințe sociale. Posibilitatea de a utiliza locuințe de necesitate pe perioada ordinului de protecție va oferi victimelor violenței domestice un sprijin pentru a face demersurile necesare ieșirii din situația de abuz.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, în anul 2019 au fost înregistrate 14.074 de victime ale violenței domestice, în creștere cu 848 față de anul anterior, iar în semestrul I al anului 2020 au fost raportate 2269 de cazuri.

Oana Țoiu precizează că, în perioada 16 martie 2020 și 30 aprilie 2020 au fost efectuate 436 de apeluri către linia telefonică deschisă pentru victimelor violenței domestice, aproape de trei ori mai multe apeluri decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Unul dintre motivele pentru care persoanele vulnerabile aflate în situații de violență domestică ezită să raporteze abuzurile este și faptul că nu au o altă locuință unde se pot muta pentru a-și reface viața. Astfel, găsirea unor soluții de lungă durată este imperativă pentru punerea la dispoziție a unui spațiu în care victimele să poată să-și continue viața și să își (re)dobândească independența prin integrare/reintegrare socio-profesională.

„Acasă trebuie să fie un loc sigur, și victimele violenței domestice au nevoie de un acoperiș asupra capului și de soluții pe termen mediu, pentru că adesea agresorii revin și revin violent. Este ireal că în acest moment victimele violenței domestice nu fac parte din lista de potențiali beneficiari pentru locuințele sociale și de necesitate și doar arareori unele administrații locale au decis sa le includă. Reparăm asta și dăm dreptul victimelor să aplice pentru locuințe sociale și locuințe de necesitate. Avem speranța că declarațiile politicienilor pe acest subiect vor fi urmate și de votul și susținerea lor, pentru că până acum mai mult victimele însele și organizațiile non-guvernamentale au găsit soluțiile care au lipsit de la stat„, a mai declarat Oana Țoiu.

Ea a menționat că proiectul de lege, care prevede monitorizarea agresorilor prin brățări electronice, a fost un prim pas făcut spre a învinge teama și că în perioada următoare vor avea loc dezbateri publice, întâlniri cu ONG-uri, instituții abilitate, reprezentanți ai autorităților locale și alți actori interesați pentru a identifica și alte direcții de acțiune în susținerea persoanelor care se află într-un moment dificil al vieții și sprijinirea acestora pentru a fi reintegrate social.

,,Tot astăzi am lansat și o invitație la consultare publică „Locuințe pentru victimele violenței domestice” către toți actorii interesați și cei care ar trebui să fie interesați de această realitate absurdă a României (administrații locale, județene, ONG-uri etc.). Ne propunem să aducem în atenția publicului modificarea actului normativ menționat anterior, să identificăm cele mai bune soluții pentru prevenirea și reintegrarea socială a celor ce trec prin experiențe de violență familială, precum și să identificăm vulnerabilităților sociale și culturale care contribuie la perpetuarea fenomenului”, a transmis Oana Țoiu.

Articolul Potrivit unei propuneri legislative, victimele violenței domestice pot beneficia de locuințe de necesitate apare prima dată în Jurnal Social.

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire a organizat joi, 24 iunie, orele 9-11, în fața Primăriei Municipiului București, protestul  ,,Locuințe sociale, NU vorbe goale”.

Grupul pentru Locuințe Sociale în Prelungirea Ghencea, alături de Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, solicită urgentarea deblocării lucrărilor de finalizare a blocului de locuințe sociale din Prelungirea Ghencea nr. 322-326, singurul proiect de construcție dedicat locuirii sociale din ultimii 30 de ani, derulat de Primăria Municipiului București.

,,De la începutul anului, lucrările de construcție la blocul de locuințe sociale din Bd. Prelungirea Ghencea nr. 322-326 sunt sistate! Tot de la începutul anului, familiile care au primit în septembrie 2020 repartiții pentru locuințe în acest bloc, trimit atât individual, cât și alături de organizațiile susținătoare, zeci de petiții, scrisori deschise și mesaje către Consilierii Generali și către instituțiile responsabile (Primăria Generală, Compania Municipală Imoblliară București). Situația vizează 114 familii care de ani de zile așteaptă distribuirea unei locuințe sociale”, se arată într-un comunicat emis de Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.

Sursa citată precizează că a recurs la Avocatul Poporului, reușind să afle informații noi cu privire la stadiul lucrărilor. În 2020, contractul 37/05.08.2019 pentru construcția și finalizarea blocului de locuințe sociale a fost prelungit până la 31.01.2021. Însă o dată expirat, Trustul de Construcții al Municipiului București (TCMB) a sistat lucrările. Această sistare a atras penalizări în valoare de peste 2 000 000 de lei, contestate de TCMB. Tot la începutul anului, administrația Nicușor Dan a început procedurile de desființare a Companiei Municipale Imobiliare București (CMIB). Aceasta este în prezent în insolvență și se presupune că, din acest motiv, CMIB nu a putut nici prelungi contractul, nici vira fondurile necesare finalizării proiectului.

,,TCMB transmite că finalizarea blocului va mai dura între 6 luni și 14 luni de la data reluării lucrărilor. Dar când va fi asta? Cine este răspunzător?Și când vor fi construite celelalte 7 blocuri, de care depind sutele de solicitanți de locuințe sociale aflați pe lista de prioritate a Primăriei Generale? Toate instituțiile în subordinea PMB aruncă vina unii la alții fără a-și lua un angajament concret și fără a face pașii concreți pentru finalizarea proiectului. În joc însă nu sunt orgoliile unor politicieni sau birocrați, ci viețile a peste 100 de familii bucureștene! Destul! Vom striga împreună din nou, de data aceasta în stradă: am așteptat ani de zile pe listele de prioritate pentru locuințe sociale și NU mai putem aștepta! Aceasta este o urgență! Condițiile noastre actuale de locuire nu ne permit să așteptăm după cheful autorităților!”, susțin reprezentanții Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire.

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire solicită organizarea de urgență a unei ședințe extraordinare cu Primarul Nicușor Dan, reprezentanții CMIB și TCMB, reprezentanți ai Consiliului General, ai Direcției de Spațiu Locativ și ai Direcției Guvernanță Corporativă.

,,Cerem ACUM finalizarea blocului de locuințe sociale aflat în construcție în Prelungirea Ghencea! Cerem ca PMB să prioritizeze finalizarea acestei construcții! Solicităm comunicare transparentă și respectuoasă: cererile noastre de informare să fie răspunse! Totodată, cerem continuarea complexului de locuințe sociale din Ghencea, cu celelalte 7 blocuri asumate de PMB în 2020, din solidaritate cu celelalte familii de pe lista de prioritate care nu au primit repartiții! Continuarea acestui proiect, care este singurul proiect de construcție de locuințe sociale demarat în ultimii 30 de ani de Primăria Capitalei, este o responsabilitate instituțională!”, transmit reprezentanții Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire.

Protestul s-a desfășurat în mod pașnic, cu respectarea normelor de protecție și distanțare socială și a cuprins maxim 100 de persoane.

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL) este o inițiativă  a unui grup de persoane evacuate si amenințate cu evacuarea din București, alături de rude ale acestora, prieteni, activiști, artiști, ONG-isti. FCDL se constituie ca o platformă de activism locativ la nivel național, care se adresează, în primul rând, evacuaților, dar și oamenilor de rând neafectați de evacuări ce susțin dreptul la o locuință decentă, organizațiilor civice, grupurilor politice independente, dar și mass-mediei, decidenților politici, autorităților locale și centrale.

Pentru a afla mai multe detalii despre protest, accesați pagina de facebook a evenimentului:

https://fb.me/e/JOEul5W5

Puteți viziona momente din timpul protestului aici: https://fb.watch/6lwpqpM3V3/

CONTACT:

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuirea

Veda Popovici 0752 009 382

fcdloc@gmail.com

Home

Grupul pentru Locuințe Sociale în Prelungirea Ghencea

Irina Severin 0761 384 410

Mina Petrescu 0766 869 252

Nicoleta Herea 0721 428 818

Articolul Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire: Continuăm protestele! Locuințe sociale, NU vorbe goale! apare prima dată în Jurnal Social.