Joi, 25 noiembrie, de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor, deputata USR Oana Ţoiu a anunțat că, alături de colega sa, deputata Oana Cambera, a depus o propunere legislativă care vizează includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi posibilitatea de acordare a locuinţelor de necesitate. Statisticile sumbre din România arată că se impune suplimentarea măsurilor de protecţie şi sprijin pentru victimele violenţei domestice.

Pandemia COVID-19 a determinat o creștere a numărului de cazuri de violență domestică, acutizându-se nevoia de a găsi soluții suplimentare urgente, pe termen scurt, dar și pe termen lung, pentru oferirea unui spațiu în care victimele să se retragă și, ulterior, să își refacă viața. Comisia Europeană atrage atenția asupra acestui fenomen și recomandă statelor membre să ofere soluții alternative pentru adăposturi.

,,Imaginați-vă că sunt victime care nu au încredere în autorități și nu depun plângere împotriva agresorului din diferite motive, printre care frica. Frica de faptul că oricum vor fi trimise acasă, în mâinile agresorului. Mai mult, din martie 2020, odată cu instituirea stării de urgență, victimele violenței domestice au fost închise în casă alături de abuzatori, fără a li se oferi nicio soluție. (…) Este necesar să căutăm soluții suplimentare alternative pentru cazarea pe termen scurt și lung, iar administrațiile locale trebuie să rămână apropiate de cetățeni și inechitățile sociale. Administrațiile ce dețin locuințe în fondul locativ pot să vină astfel firesc în sprijinul victimelor pentru a le facilita reintegrarea în viața societății”, a afirmat Oana Țoiu, președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook.

Proiectul USR modifică și completează Legea locuinței nr. 114/1996 în sensul introducerii victimelor violenței domestice în categoria persoanelor care au dreptul să beneficieze de locuință de necesitate, respectiv locuințe sociale. Posibilitatea de a utiliza locuințe de necesitate pe perioada ordinului de protecție va oferi victimelor violenței domestice un sprijin pentru a face demersurile necesare ieșirii din situația de abuz.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, în anul 2019 au fost înregistrate 14.074 de victime ale violenței domestice, în creștere cu 848 față de anul anterior, iar în semestrul I al anului 2020 au fost raportate 2269 de cazuri.

Oana Țoiu precizează că, în perioada 16 martie 2020 și 30 aprilie 2020 au fost efectuate 436 de apeluri către linia telefonică deschisă pentru victimelor violenței domestice, aproape de trei ori mai multe apeluri decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Unul dintre motivele pentru care persoanele vulnerabile aflate în situații de violență domestică ezită să raporteze abuzurile este și faptul că nu au o altă locuință unde se pot muta pentru a-și reface viața. Astfel, găsirea unor soluții de lungă durată este imperativă pentru punerea la dispoziție a unui spațiu în care victimele să poată să-și continue viața și să își (re)dobândească independența prin integrare/reintegrare socio-profesională.

„Acasă trebuie să fie un loc sigur, și victimele violenței domestice au nevoie de un acoperiș asupra capului și de soluții pe termen mediu, pentru că adesea agresorii revin și revin violent. Este ireal că în acest moment victimele violenței domestice nu fac parte din lista de potențiali beneficiari pentru locuințele sociale și de necesitate și doar arareori unele administrații locale au decis sa le includă. Reparăm asta și dăm dreptul victimelor să aplice pentru locuințe sociale și locuințe de necesitate. Avem speranța că declarațiile politicienilor pe acest subiect vor fi urmate și de votul și susținerea lor, pentru că până acum mai mult victimele însele și organizațiile non-guvernamentale au găsit soluțiile care au lipsit de la stat„, a mai declarat Oana Țoiu.

Ea a menționat că proiectul de lege, care prevede monitorizarea agresorilor prin brățări electronice, a fost un prim pas făcut spre a învinge teama și că în perioada următoare vor avea loc dezbateri publice, întâlniri cu ONG-uri, instituții abilitate, reprezentanți ai autorităților locale și alți actori interesați pentru a identifica și alte direcții de acțiune în susținerea persoanelor care se află într-un moment dificil al vieții și sprijinirea acestora pentru a fi reintegrate social.

,,Tot astăzi am lansat și o invitație la consultare publică „Locuințe pentru victimele violenței domestice” către toți actorii interesați și cei care ar trebui să fie interesați de această realitate absurdă a României (administrații locale, județene, ONG-uri etc.). Ne propunem să aducem în atenția publicului modificarea actului normativ menționat anterior, să identificăm cele mai bune soluții pentru prevenirea și reintegrarea socială a celor ce trec prin experiențe de violență familială, precum și să identificăm vulnerabilităților sociale și culturale care contribuie la perpetuarea fenomenului”, a transmis Oana Țoiu.

Articolul Potrivit unei propuneri legislative, victimele violenței domestice pot beneficia de locuințe de necesitate apare prima dată în Jurnal Social.

Preşedintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, deputatul USR Oana Țoiu, a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că a solicitat Departamentului de resurse umane din Camera Deputaţilor organizarea unui concurs de angajare pentru persoane cu dizabilităţi, primul de acest fel din istoria forului legislativ.

Postul scos la concurs este în cadrul Departamentului Legislativ – Direcția pentru Lucrările și Secretariatul Comisiilor – Comisia pentru Muncă și Protecție Socială. Înscrierea la concurs se face la sediul Camerei Deputaților din Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, între orele 10:00-12:00, pâna în data de 22 noiembrie 2021. Proba scrisă va avea loc pe 25 noiembrie, iar proba orală pe 10 decembrie.

,,Am solicitat Direcţiei resurse umane organizarea acestui concurs dedicat persoanelor cu dizabilităţi în baza art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, deoarece noi suntem comisie de fond pe modificările legislative care privesc persoanele cu dizabilităţi şi ne dorim să integrăm şi în echipă vocea, experienţa şi perspectiva lor. Sperăm ca procedura odată derulată să fie preluată de cât mai multe instituţii publice, în acest moment în 12 judeţe din ţară niciuna din instituţiile publice cu peste 50 de salariaţi nu îşi îndeplineşte cota de angajare prevăzută de lege, iar în Bucureşti doar 8 din 423 de instituţii„, a declarat Oana Țoiu.

Art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006 enunţă faptul că ,,În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condiţiile prevăzute la alin.(2), autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice publice, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4), au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituţia publică”.

În anul 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2017 a dus la închiderea unui sector de 740 de unităţi protejate, care au rămas fără piaţă de desfacere, în mai puţin de o lună. În aceste unităţi protejate, lucrau aproximativ 2000 de persoane cu dizabilităţi. Pentru aceste persoane nu s-a asigurat nicio alternativă care să combată pierderea locului de muncă. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a scăzut de la 17,56% în august 2017, la 7,72% în decembrie 2019 şi nici marea majoritate a instituţiilor publice, inclusiv Parlamentul, nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale privind cota de angajare.

,,În baza prevederilor art.78 alin.(2) şi (3) din Legea nr.448/2006, angajatorii care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi, în caz contrar plătesc lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru fiecare loc de muncă neocupat astfel. Pentru 50% din această sumă pot achiziţiona produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate (prevedere reluată)”, se menționează în comunicat.

Conform datelor furnizate de ANAF la data de 25 august 2021, în 12 judeţe nicio instituţie publică (cu cel puţin 50 de salariaţi) nu avea peste 4% angajaţi persoane cu dizabilităţi. Conform ANAF, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019, suma colectată la bugetul de stat a depăşit jumătate de miliard de euro, fără însă ca aceste sume să fie direcţionate spre accesibilizarea locurilor de muncă.

,,Sperăm ca acest concurs nu doar să ne aducă o colegă sau un coleg valoros în echipă, ci şi să încurajeze mai multe instituţii publice să respecte prevederile art.78 alin.(6) din Legea nr.448/2006, economisind şi resurse din bugetele proprii şi poate încurajând accesibilizarea şi din interiorul instituţiilor şi, de ce nu, să creştem împreună rata de ocupare mai aproape de media europeană de 50,8% (în 2019), conform Eurostat”, se mai arată în comunicat.

Deputatul USR Oana Țoiu a precizat că este necesar ca acest anunț să ajungă mai departe, la cei interesați și la comunitatea persoanelor cu dizabilități, iar implicarea organizațiilor non-guvernamentale este esențială, pentru ,,a împinge mereu soluțiile necesare”.

Cerinţele de angajare, condiţiile de participare şi informaţiile despre ce trebuie să conţină dosarul le regăsiţi aici:

http://www.cdep.ro/pls/personal/resurse_umane2015.concurs?idc=1300&par=1

Articolul Primul concurs de angajare pentru persoane cu dizabilităţi din istoria Camerei Deputaților, organizat la Comisia pentru muncă și protecție socială apare prima dată în Jurnal Social.