Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), reprezentat de președinta Daniela Tontsch, și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune, reprezentată de președintele și avocatul Marius Todeancă, au oficializat un parteneriat strategic dedicat promovării, protejării și consolidării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Parteneriatul stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea unor inițiative cu impact sistemic și de interes public, având ca obiectiv îmbunătățirea cadrului legislativ, administrativ și instituțional aplicabil persoanelor cu dizabilități din România.

Colaborarea dintre cele două organizații va include formularea de propuneri privind modificarea, completarea și îmbunătățirea cadrului normativ, elaborarea de puncte de vedere, memorii, studii, analize și recomandări, precum și susținerea unor demersuri strategice cu caracter colectiv, inclusiv procese colective, menite să contribuie la respectarea și garantarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Pornind de la obiectivele asumate de cele două organizații – promovarea și apărarea drepturilor omului, egalizarea șanselor, incluziunea socială și participarea deplină a persoanelor cu – parteneriatul va urmări formularea de soluții și recomandări de politici publice, promovarea unor măsuri legislative adecvate, consolidarea dialogului instituțional și susținerea bunelor practici.

,,Acest parteneriat este construit pe principii fundamentale: respectul pentru demnitatea și independența persoanelor cu dizabilități, nediscriminarea, participarea deplină cu drepturi și șanse egale, respectul pentru diversitatea mișcării dizabilității și promovarea accesibilității, incluziunii și participării efective la viața socială, educațională, profesională și civică. Prin această colaborare ne propunem să transformăm expertiza juridică, reprezentarea comunității și implicarea civică în mecanisme concrete de schimbare și protecție a drepturilor”, a transmis președinta CNDR, Daniela Tontsch.

Cafeneaua Faptelor Bune este un centru independent de educație juridică și implicare civică, care urmărește transformarea cunoașterii juridice într-un instrument real de responsabilitate socială. Organizația reunește studenți la Drept, avocați și profesioniști din domeniul juridic pentru dezvoltarea unor proiecte educaționale și inițiative sociale cu impact direct în comunitate.

Prin acest parteneriat, CNDR și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune își propun să contribuie activ la construirea unei societăți mai incluzive, în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate și protejate în mod real.

Articolul CNDR și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune au oficializat un parteneriat pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat marți, 16 iunie 2026, legea de aprobare a Ordonanței de Urgență nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul asistenței sociale. Actul normativ introduce modificări importante referitoare la finanțarea centrelor sociale, verificarea unor beneficiari ai prestațiilor sociale, ocuparea posturilor vacante din sistem și consolidarea mecanismelor de control.

Potrivit Administrației Prezidențiale, noua lege are ca obiectiv consolidarea sistemului de asistență socială prin creșterea standardelor de calitate, întărirea mecanismelor de control și îmbunătățirea capacității administrative a instituțiilor implicate în acordarea serviciilor și a beneficiilor sociale.

Finanțarea centrelor sociale, condiționată de respectarea standardelor

Una dintre cele mai importante prevederi ale legii vizează modul în care vor fi alocate fondurile publice către furnizorii de servicii sociale. Astfel, centrele de asistență socială vor putea beneficia de finanțare de la bugetul de stat doar dacă dețin o licență de funcționare valabilă, o licență provizorie sau un plan de restructurare aprobat de autoritățile competente.

Noua reglementare urmărește să garanteze că resursele financiare publice ajung exclusiv la unitățile care respectă condițiile legale de funcționare și standardele minime de calitate prevăzute de legislația în vigoare.

Măsura se adresează în special centrelor care oferă servicii pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și alte categorii vulnerabile. Autoritățile consideră că această condiționare reduce riscul finanțării unor centre care nu asigură condiții corespunzătoare beneficiarilor și se creează un mecanism mai eficient de monitorizare și control al serviciilor sociale.

Va fi înființat un comitet interministerial pentru întărirea sistemului

Legea prevede și înființarea unui comitet interministerial care va avea rolul de a sprijini dezvoltarea și eficientizarea sistemului de asistență socială.

Din acest organism vor face parte reprezentanți ai mai multor ministere și instituții publice, care vor analiza permanent necesarul de personal, gradul de ocupare a posturilor și provocările cu care se confruntă serviciile sociale din întreaga țară.

Principala misiune a comitetului va fi identificarea unor soluții pentru diminuarea deficitului de personal și pentru creșterea eficienței administrative a instituțiilor din domeniu. Autoritățile susțin că măsura este necesară în contextul în care numeroase servicii sociale se confruntă cu dificultăți în recrutarea și păstrarea specialiștilor.

Modificări aduse Legii privind drepturile persoanelor cu handicap

Noua lege aduce modificări și completări importante la Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, actul normativ care reglementează drepturile și măsurile de sprijin acordate persoanelor cu dizabilități.

Printre schimbările introduse se numără completarea legii cu un nou articol, articolul 58³, care stabilește procedura de verificare și reevaluare a anumitor beneficiari de prestații sociale. Autoritățile susțin că măsura urmărește asigurarea unei acordări corecte a drepturilor sociale și prevenirea situațiilor în care acestea ar putea fi obținute sau menținute fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Verificări și reevaluări pentru anumite persoane încadrate în grad de handicap

Noul articol 58³ introduce o procedură specială pentru persoanele care dețin un certificat de încadrare în grad de handicap pentru afecțiuni prevăzute de legislația rutieră și care, în același timp, au un permis de conducere valabil.

Conform noilor prevederi, aceste persoane pot fi supuse unei reevaluări de către comisiile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap. Procedura va fi declanșată în urma schimbului de informații dintre Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.

Direcțiile de asistență socială vor transmite lunar listele persoanelor încadrate în grad de handicap pentru afecțiunile vizate de lege, iar ANPIS va centraliza datele și va verifica, prin intermediul autorităților competente, dacă acestea dețin un permis de conducere valabil.

În situațiile în care este confirmată existența unui permis de conducere, beneficiarii vor fi notificați și vor avea la dispoziție 30 de zile pentru a se prezenta la reevaluarea medicală.

Pe perioada desfășurării procedurii de reevaluare, dreptul la prestațiile sociale acordate în baza certificatului de handicap va fi suspendat. Suspendarea va fi dispusă prin decizie administrativă emisă de conducerea instituției competente și comunicată agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială.

Autoritățile au precizat că măsura nu îi vizează pe toți conducătorii auto care dețin certificate de handicap și nu presupune retragerea automată a beneficiilor sociale. Potrivit Guvernului, „măsura nu afectează persoanele care au dreptul legal de a conduce, ci doar pe cele care, deși primesc sprijin social din cauza unei afecțiuni grave, continuă să conducă un autovehicul”. Scopul declarat este verificarea situațiilor în care diagnosticul medical care a stat la baza încadrării în grad de handicap ar putea fi incompatibil cu exercitarea dreptului de a conduce un autovehicul.

Totodată, legea stabilește că toate schimburile de informații dintre instituțiile implicate vor fi realizate cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a normelor europene în domeniu.

Amenzi de până la 25.000 de lei

Actul normativ modifică și regimul sancțiunilor aplicabile în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap. Pentru nerespectarea unor obligații prevăzute de legislația specifică, autoritățile vor putea aplica amenzi cuprinse între 10.000 și 25.000 de lei.

Potrivit autorităților, măsura urmărește creșterea gradului de respectare a standardelor legale și consolidarea mecanismelor de control în sistemul de asistență socială.

Posturile vacante din centrele sociale vor putea fi ocupate

Legea aduce și măsuri menite să asigure continuitatea activității în centrele sociale, în special în cele dedicate persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități.

Autoritățile vor putea ocupa posturile vacante din aceste servicii, în condițiile în care lipsa personalului reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de asistență socială.

Prin această măsură se urmărește menținerea capacității operaționale a centrelor, reducerea presiunii asupra personalului existent și îmbunătățirea calității serviciilor oferite beneficiarilor.

Specialiștii din domeniu au semnalat în repetate rânduri că deficitul de personal afectează capacitatea instituțiilor de a răspunde nevoilor tot mai complexe ale persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, iar ocuparea posturilor vacante este considerată o condiție esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului.

Măsuri și pentru Casele Teritoriale de Pensii

Actul normativ include și dispoziții referitoare la funcționarea Caselor Teritoriale de Pensii. Potrivit autorităților, aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea resurselor administrative și umane necesare desfășurării activității în condiții optime.

Prin noile prevederi, Guvernul urmărește să consolideze atât sistemul de asistență socială, cât și instituțiile responsabile de gestionarea drepturilor sociale și a prestațiilor acordate populației.

Un accent mai mare pe eficiență și control

Prin noile prevederi, Guvernul urmărește consolidarea sistemului de asistență socială prin creșterea calității serviciilor, utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și întărirea mecanismelor de control. Finanțarea condiționată de respectarea standardelor, verificarea situațiilor care pot genera plăți necuvenite, ocuparea posturilor vacante și noile măsuri de monitorizare sunt prezentate drept instrumente esențiale pentru construirea unui sistem mai eficient și mai transparent.

Sursa informațiilor: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/295098

Articolul Schimbări importante în asistența socială: finanțarea centrelor, condiționată de standarde, reevaluarea unor beneficiari și ocuparea posturilor vacante apare prima dată în Jurnal Social.

Cea de-a X-a ediție a Competiției Naționale de Biliard pentru Persoane în Scaun Rulant, organizată de Asociația Sportivă „Mereu Împreună Pentru Oameni” (ASMIO), a avut loc pe 22 mai 2026, la Club IDM din București. Evenimentul a marcat un deceniu de comunitate, ambiție și excelență prin sport.

Ajunsă la ediția aniversară, competiția a reunit 56 de participanți din întreaga țară, într-un eveniment dedicat performanței, incluziunii și curajului.

Potrivit organizatorilor, ediția jubiliară a Campionatului Național de Biliard a fost mai mult decât o competiție sportivă: a adus lecții de viață, inspirație și exemple de perseverență, reflectând zece ani de muncă susținută și demonstrând că pasiunea și determinarea nu cunosc limite.

Un pas important pentru para-biliardul românesc

La deschiderea evenimentului a fost prezent vicepreședintele Comitetului Național Paralimpic, Szabolcs Bakó, care a anunțat o veste importantă pentru dezvoltarea acestui sport în România.

„Pentru prima dată în România avem un lot național de para-biliard, iar sportivii noștri vor reprezenta țara la Campionatul Mondial de la Oslo. Este un pas foarte important pentru întreaga comunitate paralimpică”, a declarat Szabolcs Bakó.

Invitați de prestigiu din biliardul paralimpic internațional

Competiția s-a bucurat de prezența unor nume importante din lumea biliardului paralimpic internațional, printre care Henrik Larsson, multiplu campion mondial și european, și Hydred Goldberg, campioană mondială WPA Heyball Parasport.

Henrik Larsson este considerat o legendă a biliardului în scaun rulant, fiind de cinci ori campion mondial WPA la 9-ball, campion mondial WPA la 8-ball și deținător a 16 titluri europene. Prezența sa la București a reprezentat o sursă de inspirație pentru sportivii români și un impuls pentru promovarea sportului adaptat.

Pentru al doilea an consecutiv, la competiție a participat și Hydred Goldberg, dublă campioană mondială (2024 și 2025). Sportiva este primul jucător în scaun rulant care a obținut statutul de semi-profesionist în Statele Unite și este recunoscută pentru activitatea sa în promovarea incluziunii și a diversității în sport.

„Sinceră să fiu, chiar sunt uimită de cât de mulți jucători sunt care susțin și reprezintă România. Văd atât de multe talente și potențial aici”, a declarat Hydred Goldberg.

Simona Ion, prima femeie campioană națională

Ediția din acest an a adus și o premieră în competiția dedicată persoanelor în scaun rulant. Simona Ion l-a învins în finală pe Dumitru Damian și a devenit prima femeie campioană națională la biliard în scaun rulant.

„Nu mă așteptam, sincer. Este o surpriză pentru mine. Este prima dată când ajung în finală, este prima dată când ajung așa departe”, a declarat sportiva.

Podiumul categoriei a fost completat de brașoveanul Alin Huțanu, clasat pe locul al treilea.

„Pentru mine, progresul înseamnă să fiu azi mai bun decât ieri. Nu trofeele mă motivează cel mai mult, ci faptul că nu renunț. Cred că e foarte greu să dobori un om care nu renunță niciodată”, a spus Alin Huțanu.

La rândul său, participantul Mircea Cotovanu a subliniat importanța pasiunii pentru acest sport:

„Fac acest lucru din pură plăcere. Asta poate să fie o motivație.”

Mai mult decât o competiție

Prin această competiție, organizatorii își propun să demonstreze că sportul unește oamenii, îi ajută să își depășească limitele și să își descopere potențialul.

Evenimentul contribuie, totodată, la schimbarea percepțiilor despre sportul adaptat și arată că performanța poate fi susținută prin implicare, perseverență și comunitate.

„În primul rând vorbim de socializare, vorbim de o anumită educație, pentru că sportul educă”, a declarat Irina Văcărean, președinta ASMIO.

Rezultatele competiției

Categoria persoane în scaun rulant

Locul I: Simona Ion

Locul II: Dumitru Damian

Locul III: Alin Huțanu

Categoria deplasabili

Locul I: Gigi Agachi

Locul II: Dumitru Marin

Locurile III-IV: Cristina Gabriela Ghidan și Moise Marian

O ediție aniversară plină de emoție

La finalul evenimentului, organizatorii au transmis un mesaj de mulțumire tuturor celor implicați:

„S-a încheiat cea de-a zecea ediție a Campionatului Național de Biliard în Scaun Rulant, o ediție aniversară plină de emoție, energie și suflet. Nici ploaia, nici frigul nu au reușit să oprească această poveste construită împreună, an de an.

Felicitări speciale câștigătorilor acestei ediții și tuturor sportivilor care au demonstrat încă o dată un nivel impresionant de determinare, concentrare și spirit competitiv. Fiecare meci a fost o dovadă de ambiție și respect față de joc și față de comunitate.

(…)Le mulțumim campionilor noștri, invitaților speciali Henrik Larsson și Hydred Goldberg, partenerilor, sponsorilor și tuturor celor care au fost alături de noi și au transformat această ediție aniversară într-un moment cu adevărat special.

Pentru noi, acest eveniment înseamnă mai mult decât o competiție. Înseamnă speranță, respect, puterea de a merge mai departe și bucuria de a fi împreună.

Vă mulțumim că ați scris alături de noi încă o pagină din povestea biliardului în scaun rulant din România.”

Ediția din acest an a confirmat încă o dată că sportul paralimpic din România continuă să crească, iar poveștile din spatele rezultatelor sunt adesea mai puternice decât medaliile.

Despre organizator

Asociația Sportivă „Mereu Împreună Pentru Oameni” este o organizație nonprofit dedicată promovării incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin sport. De-a lungul celor zece ediții, asociația a construit o comunitate puternică în jurul biliardului în scaun rulant, oferind participanților nu doar o competiție, ci și un spațiu în care se pot dezvolta, socializa și afirma prin sport.

Evenimentul este posibil datorită implicării voluntarilor, partenerilor și sponsorilor, care contribuie constant cu resurse, expertiză și sprijin pentru dezvoltarea sportului adaptat în România.

Mai multe detalii despre eveniment:

Facebook:

https://www.facebook.com/mereuimpreunapentruoameni

Articolul Competiția Națională de Biliard pentru Persoane în Scaun Rulant a ajuns la ediția aniversară cu numărul 10 apare prima dată în Jurnal Social.

În luna mai, dedicată promovării economiei sociale, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a evidențiat rolul esențial al întreprinderilor sociale și al antreprenoriatului social în dezvoltarea comunităților și sprijinirea persoanelor vulnerabile.

„Economia socială înseamnă, înainte de toate, investiție în oameni și în comunități. Luna mai, dedicată promovării economiei sociale, ne reamintește în fiecare an cât de importantă este cultivarea grijii și responsabilității față de oamenii din jur și cum comunitățile pot deveni piloni importanți ai bunăstării. Cu fiecare loc de muncă creat și cu fiecare persoană sprijinită, antreprenoriatul social face transformarea posibilă chiar și acolo unde alții văd doar limite”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru.

Parteneriat strategic pentru incluziune socială

Prin proiectul „Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România” (cod MySMIS 337466), Ministerul Muncii dezvoltă măsuri concrete pentru:

• Sprijinirea directă a întreprinderilor sociale;
• Crearea de noi locuri de muncă;
• Susținerea activă a incluziunii sociale.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Potrivit unui comunicat al ministerului, peste 1.150 de entități din economia socială vor beneficia de sprijin, informare și promovare, iar aproximativ 195 de entități economice cu potențial de înregistrare în acest sector vor fi identificate și consiliate. Prin aceste măsuri, proiectul urmărește să crească accesul pe piața muncii pentru persoanele vulnerabile, să dezvolte comunitățile locale și să consolideze antreprenoriatul social.

Integrarea grupurilor vulnerabile și combaterea excluziunii

Unul dintre cele mai importante obiective ale economiei sociale este integrarea socioprofesională a grupurilor vulnerabile. Pentru multe persoane aflate în dificultate, accesul pe piața muncii este limitat de bariere sociale, economice sau educaționale.

În acest context, întreprinderile sociale – prin scopul social asumat la obținerea atestatului – contribuie direct la:

• Crearea de locuri de muncă adaptate;
• Dezvoltarea competențelor profesionale;
• Creșterea accesului la servicii și resurse comunitare;
• Combaterea excluziunii sociale, precum și la dezvoltarea autonomiei și a încrederii personale.

Cine face parte din grupurile vulnerabile?

Persoanele cu dizabilități, tinerii proveniți din sistemul de protecție a copilului, persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, șomerii de lungă durată, persoanele fără adăpost, familiile beneficiare de sprijin social, precum și alte categorii aflate în situații de vulnerabilitate socială.

Campanii de conștientizare și sprijinirea tradițiilor locale

,,Prin proiect vor fi realizate activități de sprijin și promovare a economiei sociale, vor fi formulate direcțiile de dezvoltare pentru Strategia Națională pentru Economia Socială și planul de acțiuni aferent și vor fi încurajate colaborarea și schimbul de bune practici între instituții, întreprinderi sociale și alți actori relevanți. De asemenea, vor fi organizate campanii de informare, conferințe și acțiuni de promovare dedicate antreprenoriatului social, creșterii vizibilității întreprinderilor sociale și evidențierii inițiativelor cu impact în comunitate, inclusiv în domeniul locurilor de muncă verzi”, se arată în comunicatul ministerului.

Totodată, proiectul promovează și susține meșteșugurile tradiționale și activitățile cu valoare culturală și comunitară – de la prelucrarea lemnului și țesut, până la apicultură, olărit sau realizarea portului popular. Acestea reprezintă exemple clare de inițiative de economie socială care contribuie atât la păstrarea identității culturale, cât și la dezvoltarea economică locală.

Economia socială este un model economic în care bunăstarea oamenilor și interesul comunității sunt prioritare. În România, acest domeniu este reglementat prin Legea nr. 219/2015 privind economia socială și reprezintă un pilon central în reducerea excluziunii sociale și dezvoltarea durabilă.

Articolul Luna Economiei Sociale: Ministerul Muncii susține dezvoltarea întreprinderilor sociale și incluziunea persoanelor vulnerabile prin fonduri europene apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 19 mai 2026, la Centrul de Evenimente AGORA din Iași, a avut loc cea de-a IV-a ediție a conferinței „Enterprising for Tomorrow 2026” (EFT), considerată cel mai amplu eveniment dedicat economiei sociale din Europa de Est. Desfășurată în format hibrid, conferința a transformat orașul într-un adevărat hub european, reunind, atât fizic, cât și online, sute de participanți din 34 de țări — de la lideri și antreprenori sociali, până la investitori, ONG-uri, factori de decizie și reprezentanți ai instituțiilor europene.

Evenimentul a fost organizat de ADV România, alături de parteneri precum AFIN, Social Finance Association și RISE România. Împreună, aceștia au reușit nu doar să pună România pe harta economiei sociale europene, ci și să creeze un spațiu real de dialog între sectorul public, mediul privat și societatea civilă.

Speakeri din 11 țări europene au urcat pe scena conferinței, aducând perspective diverse și experiențe concrete despre viitorul economiei sociale, finanțarea etică, antreprenoriatul social, achizițiile responsabile și incluziunea socio-economică.

O schimbare de mentalitate, nu doar o alternativă economică

„Enterprising for Tomorrow 2026” a demonstrat că economia socială nu mai este doar o alternativă, ci o componentă esențială pentru dezvoltarea comunităților și pentru crearea unor modele economice sustenabile și incluzive. Afacerile care creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, investițiile cu impact social și soluțiile pentru integrarea comunităților s-au numărat printre principalele teme dezbătute.

Un moment important al conferinței a fost intervenția Miiei Rossi-Gray, Team Leader pentru economia socială în cadrul Comisiei Europene (DG Employment, Social Affairs and Inclusion):

„Avem nevoie de o economie socială finanțată și susținută, vizibilă și recunoscută. Integrarea economiei sociale nu ține doar de comunicare. Este o schimbare de gândire, o transformare structurală a politicilor, finanțelor și culturii, la toate nivelurile.”

Aceasta a atras atenția că, într-un context european marcat de instabilitate, economia socială trebuie să fie prezentă acolo unde se decid marile bugete, politicile de ocupare a forței de muncă și strategiile regionale.

Proiectul EU4UA: de la teorie la sprijin concret pentru comunități vulnerabile

Un punct central al conferinței l-a reprezentat proiectul EU4UA, axat pe dezvoltarea de servicii integrate pentru refugiați și persoane cu dizabilități. Panelurile dedicate conceptului de „one-stop-shop” pentru accesibilitate și incluziune socială au adus în prim-plan modele concrete de cooperare între organizații, autorități și antreprenori sociali.

Prin EU4UA, conferința a pus în lumină o idee esențială: economia socială este unul dintre cele mai importante spații în care incluziunea și integrarea devin practice. Aici se construiesc servicii, locuri de muncă, parteneriate și soluții care ajută refugiații și persoanele în situații defavorizate să își găsească un loc real în comunitate.

Discuțiile au fost extrem de aplicate, datorită specialiștilor care au împărtășit din experiența lor de teren:

• Beatrice Darie (Fundația Serviciilor Sociale Bethany) a amintit că un model de sprijin integrat trebuie să ajute organizațiile care lucrează direct cu oamenii, nu doar să dea bine pe hârtie.
• Cristina Bîcîilă (Ateliere Fără Frontiere) a făcut legătura între incluziune și economia circulară, arătând cum întreprinderile sociale de inserție pot crea locuri de muncă verzi și sustenabile.
• Tedy Necula (NECULA AGENCY) a vorbit despre importanța unei comunicări oneste în zona de CSR și employer branding, singura cale prin care companiile pot construi încredere reală.
• Cristina Căluianu (AccessibleEU) a pus accentul pe resursele europene disponibile și pe urgența ca România să accelereze accesibilizarea instituțiilor și serviciilor.
• Ramona Marian (ADV Group) a subliniat o realitate dureroasă din zona de recrutare: pentru o persoană vulnerabilă, simpla angajare nu este de ajuns. Este nevoie de sprijin constant înainte, în timpul și după integrarea pe piața muncii.

Concluzia acestor dezbateri a fost clară: economia socială este spațiul în care incluziunea devine practică, transformând ideile frumoase în locuri de muncă și sprijin real.

Nevoia urgentă de investiții în potențialul persoanelor cu dizabilități

Un alt moment cu un puternic impact emoțional și social a fost intervenția Danielei Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR). Aceasta a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități într-un context economic și social tot mai instabil.

În cadrul dezbaterilor, ea a vorbit despre efectele directe ale incertitudinii economice, ale presiunilor de pe piața muncii și ale diminuării mecanismelor reale de protecție socială asupra persoanelor cu dizabilități — o categorie deja expusă riscului de excluziune, marginalizare și izolare.

Daniela Tontsch a subliniat necesitatea investițiilor în pregătirea profesională, a utilizării transparente a taxei de handicap pentru integrare și formare, a unor programe de ocupare adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, a sprijinului pentru o viață independentă, a combaterii sărăciei extreme în rândul acestor persoane și a unor politici construite împreună cu organizațiile reprezentative, nu fără ele.

Mesajul transmis a fost clar: adevărata problemă rămâne lipsa investiției statului în potențialul persoanelor cu dizabilități.

Prin ediția din acest an, „Enterprising for Tomorrow” și-a reconfirmat rolul de platformă europeană de colaborare și acțiune, unde inițiativele sociale, politicile publice și investițiile cu impact se întâlnesc pentru a construi comunități mai incluzive și mai reziliente.

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite pe pagina oficială de Facebook a conferinței: https://www.facebook.com/Enterprising.for.Tomorrow.

Articolul Iașul a devenit capitala europeană a economiei sociale: Lideri și antreprenori au căutat soluții pentru comunități mai incluzive la „Enterprising for Tomorrow 2026” apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentul European a deschis înscrierile pentru Programul de Acțiune Pozitivă (PAP) 2026, o inițiativă anuală menită să sprijine integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități în cadrul Secretariatului instituției.

Programul urmărește crearea unui mediu de lucru divers și incluziv, oferind candidaților eligibili oportunitatea de a ocupa poziții de agenți contractuali și de a dobândi experiență profesională într-un context european.

Ce oferă Programul PAP?

Prin PAP 2026, Parlamentul European va constitui o listă de rezervă cu 20 de candidați eligibili, dintre care până la șase vor fi recrutați anual pentru contracte de un an, cu posibilitate de prelungire.

Participarea la program oferă mai mult decât un simplu job:

• experiență profesională valoroasă într-o instituție europeană;
• acces la un mediu de lucru incluziv;
• posibilitatea de a fi selectat ulterior pentru alte poziții disponibile;
• implicare directă în activitatea singurei instituții UE aleasă prin vot direct;

Cine poate aplica?

Programul se adresează cetățenilor Uniunii Europene care îndeplinesc următoarele criterii:

• Dizabilitate recunoscută: o deficiență de minimum 20% (conform Baremului european de evaluare medicală);
• Cunoștințe lingvistice: nivel C1 într-o limbă oficială a UE și minimum B2 într-o a doua limbă oficială;
• Experiență anterioară: programul este dedicat exclusiv persoanelor care nu au mai lucrat într-o instituție, agenție sau organism al UE;
• Studii:

• Administratori (AD): studii universitare de cel puțin 3 ani;
• Asistenți (AST/SC): studii superioare sau studii secundare finalizate, plus minimum 3 ani de experiență relevantă.

Procesul de selecție: etape cheie

Procedura este riguroasă și include mai multe etape:

• Test-grilă online: susținut pe calculator (prin platforma TestWe), care evaluează cunoștințele despre UE, raționamentul verbal și analiza situațională. Este necesar un punctaj minim de 50%;
• Amenajări specifice: candidații care au nevoie de sprijin (de exemplu, pentru deficiențe de vedere sau auz) pot solicita măsuri adaptate;
• Evaluare medicală: confirmarea dizabilității de către Serviciul Medical al Parlamentului;
• Interviu: Direcțiile Generale (DG) vor selecta și invita la interviu candidații din lista de rezervă ale căror profiluri corespund posturilor vacante.

Includerea pe lista de rezervă nu garantează automat recrutarea, dar oferă vizibilitate în fața tuturor serviciilor de resurse umane ale Parlamentului.

Termen limită și înscriere

Persoanele interesate pot aplica până la 6 mai 2026, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului), prin platforma oficială Apply4EP: https://apply4ep.gestmax.eu/search/index/lang/ro_RO.

Această inițiativă consolidează angajamentul Parlamentului European pentru egalitate de șanse și acces real la carieră pentru persoanele cu dizabilități.

Dacă îndeplinești criteriile sau cunoști pe cineva potrivit, acum este momentul să acționezi.

Articolul Parlamentul European lansează ediția 2026 a Programului de Acțiune Pozitivă: Oportunități reale pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) a organizat marți, 28 aprilie 2026, la sediul Microsoft România din București, conferința de închidere a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu Deficiențe de Auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale. Evenimentul a marcat finalizarea implementării unui proiect orientat spre modernizarea relației dintre ANSR, beneficiarii cu deficiențe de auz și partenerii organizației, prin dezvoltarea unor soluții digitale accesibile, eficiente și sustenabile.

Potrivit unui comunicat al asociației, conferința a fost prilejul prezentării rezultatelor finale ale proiectului, fiind evidențiate principalele soluții digitale dezvoltate, noile achiziții realizate, precum și funcționalitățile platformei și ale portalului ANSR. Acestea au fost concepute pentru a aduce mai aproape persoanele surde și hipoacuzice, personalul de specialitate al organizației și partenerii din mediul public și privat. Totodată, au fost subliniate beneficiile viitoare ale proiectului în ceea ce privește accesul la informații, eficientizarea serviciilor, consolidarea comunicării și integrarea unor soluții moderne de accesibilitate web. Evenimentul a reunit reprezentanți ai diferitelor autorități și instituții publice, precum și invitați din mediul privat.

Proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea și implementarea unui set complex de soluții digitale personalizate pentru îmbunătățirea relației dintre personalul Asociației Naționale a Surzilor din România și beneficiarii cu deficiențe de auz deserviți la nivel național, contribuind astfel la integrarea optimă a acestora în societate și la facilitarea accesului la servicii și informații relevante. Printre principalele componente dezvoltate în perioada de implementare se numără: platforma digitală integrată ANSR, conturile individuale securizate pentru beneficiari, accesul la istoricul serviciilor și la notificări relevante, instrumentele de înregistrare și gestionare a serviciilor acordate, facilitățile pentru evidența plății cotizațiilor anuale și pentru donații online, noi dotări hardware, dar și activități de instruire pentru utilizarea noilor soluții digitale.

Valoarea totală a proiectului este de 339.855,57 RON.

„La ANSR ne-am propus mereu să evoluăm pentru a fi mai aproape de beneficiarii noștri, într-o lume tot mai digitală și mai tehnologizată. Pentru comunitatea noastră, noile tehnologii înseamnă independență prin acces mai rapid la informații. Am văzut deja, de-a lungul anilor, cât de mult ne-a schimbat viața dezvoltarea comunicării și interpretării video la distanță, iar prin acest proiect facem un nou pas important înainte. Ne dorim ca această platformă să ne aducă mult mai aproape de oamenii pentru care luptăm și lucrăm în fiecare”, a declarat Daniel Lolici, președintele Asociației Naționale a Surzilor din România.

Impactul viitor al proiectului vizează atât creșterea accesibilității și transparenței în relația cu beneficiarii, cât și consolidarea capacității instituționale a ANSR. Prin utilizarea noilor instrumente digitale, organizația își propune să îmbunătățească raportarea și monitorizarea serviciilor, să faciliteze accesul la informație, să susțină o comunicare mai rapidă și mai coerentă și să creeze premisele unei relații mai bine structurate între comunitatea surdă, organizație și partenerii săi.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 106 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii pentru aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând constant acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații, accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr

 și site-ul oficial www.ansr.ro

Articolul Digitalizare cu impact pentru Comunitatea Surdă: ANSR a prezentat rezultatele finale ale unui proiect de conectare și transparență apare prima dată în Jurnal Social.

Societatea civilă din România a lansat marți, 21 aprilie 2026, un memoriu oficial adresat instituțiilor fundamentale ale statului, prin care semnalează impactul negativ al modificărilor legislative recente asupra persoanelor cu dizabilități și propune soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției sociale, fiscale și profesionale.

Documentul reflectă realitatea dificilă cu care se confruntă această categorie vulnerabilă și propune măsuri menite să consolideze protecția socială, să crească gradul de incluziune și să faciliteze participarea activă la viața economică și socială.

Probleme structurale majore

Analiza evidențiază disfuncționalități grave în politicile publice actuale:

• Reducerea facilităților fiscale (înlocuirea scutirilor cu reduceri parțiale)
• Neactualizarea corespunzătoare a Indicatorului Social de Referință (ISR)
• Scăderea reală a valorii prestațiilor sociale
• Creșterea costurilor de trai pentru persoanele cu dizabilități
• Blocaje administrative care întrerup acordarea sprijinului social
• Întârzierea aplicării unor drepturi legale (de exemplu, indemnizația de solidaritate)
• Acces limitat la formare profesională și integrare pe piața muncii
• Probleme persistente privind salarizarea și drepturile asistenților personali

Toate aceste aspecte contribuie direct la diminuarea nivelului de protecție socială și la accentuarea vulnerabilității socio-economice.

Cele 3 direcții majore propuse

Memoriul conturează trei direcții esențiale de intervenție:

1. Consolidarea protecției sociale și fiscale

• Reintroducerea facilităților fiscale pentru impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace, precum și asigurarea unui tratament fiscal unitar la nivel național
• Aplicarea integrală a actualizării ISR, conform prevederilor legale, și recuperarea decalajelor
• Crearea unui mecanism autonom de calcul al indemnizațiilor, corelat cu costul real al vieții și cu cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

     2.    Aplicarea reală a drepturilor existente

• Eliminarea blocajelor administrative
• Asigurarea continuității prestațiilor sociale după vârsta de 18 ani, fără întreruperi
• Aplicarea indemnizației de solidaritate fără amânări

    3.  Dezvoltarea incluziunii prin muncă și autonomie economică

• Investiții în formare profesională adaptată
• Creșterea gradului de ocupare
• Sprijin activ pentru integrarea pe piața muncii

Autorii memoriului atrag atenția că politicile actuale sunt depășite și nu mai reflectă realitatea economică.

Adoptarea unor măsuri coerente și predictibile nu reprezintă doar o obligație legală și constituțională, ci și o condiție esențială pentru respectarea demnității umane, pentru o incluziune socială reală și pentru participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața societății.

Apel public și protest

În acest context, societatea civilă solicită autorităților analizarea urgentă a propunerilor și inițierea măsurilor legislative necesare.

Totodată, este anunțat un protest public:

Piața Victoriei, București (zona alveolei)
  22 aprilie 2026
  Interval: 10:00 – 17:00

Participanții sunt invitați să susțină drepturile persoanelor cu dizabilități și să contribuie activ la schimbare.

Este momentul ca vocea să devină acțiune.

Găsiți mai jos memoriul integral, cu toate propunerile detaliate:

Articolul Societatea civilă cere măsuri urgente pentru persoanele cu dizabilități. Protest anunțat în București apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat acordarea a aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în anul 2026, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Biletele vor fi distribuite prin Casa Națională de Pensii Publice, în baza unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026. 

„Mă bucur că am reușit să aprobăm în Guvern acordarea biletelor de tratament balnear. Pentru mulți pensionari este o nevoie reală: acces la recuperare și la tratamente pe care altfel nu și le-ar permite. Este un sprijin concret, care contează în viața de zi cu zi. Continuăm și anul acesta să susținem această măsură, cu grijă pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

Potrivit comunicatului, durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, dintre care 12 zile sunt dedicate efectiv tratamentului. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. De asemenea, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat/ă în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală.

Cel mult 15% din numărul total al biletelor va fi acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care fac parte din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Măsura are rolul de a asigura accesul echitabil la tratament pentru grupurile vulnerabile sau cu drepturi speciale recunoscute prin lege. 

Cine beneficiază de bilete de tratament balnear gratuit

Biletele de tratament balnear sunt acordate gratuit următoarelor categorii de persoane:

• pensionarii de invaliditate, incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale;
• persoanele persecutate politic în timpul dictaturii comuniste, deportații și prizonierii de război, precum și luptătorii în rezistența anticomunistă;
• persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945;
• veteranii de război, invalizii și văduvele de război;
• persoanele invalide și/sau accidentate în război;
• persoanele cu dizabilități;
• persoanele accidentate la locul de muncă sau care suferă de boli profesionale, în baza unei recomandări medicale;
• salariații expuși la radiații, care își desfășoară activitatea în zone cu mediu radioactiv.

În schimb, conform reglementărilor în vigoare, pensionarii care nu se încadrează în categoriile menționate și doresc să beneficieze de bilete de tratament balnear trebuie să achite o contribuție individuală egală cu 50% din pensia brută, indiferent dacă aceasta provine din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate.

Ministerul Muncii precizează că peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, iar restul vor fi distribuite în alte unități de profil, prin contracte încheiate conform legii.

Pentru anul 2026, în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este prevăzută suma totală de 410 milioane de lei pentru finanțarea acestui program. 

Articolul Guvernul aprobă 114.000 de bilete de tratament balnear pentru 2026 apare prima dată în Jurnal Social.

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.