Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lansat un nou portal instituțional, conceput pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații și servicii din domeniul pensiilor publice și al asigurărilor sociale. Noua platformă reunește, într-un singur loc, informații despre pensii, asigurări sociale, accidente de muncă și boli profesionale, precum și o serie de servicii electronice, potrivit unui comunicat transmis de CNPP.

Lansarea face parte din proiectul „Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit CNPP, noul portal a fost dezvoltat pornind de la nevoile utilizatorilor, cu o structură mai clară și mai ușor de navigat.

Servicii disponibile prin Spațiul Privat Virtual

Unul dintre principalele puncte de acces este Spațiul Privat Virtual (SPV). Persoanele care aveau deja un cont creat pe vechea platformă nu trebuie să se înregistreze din nou. Datele conturilor au fost mutate automat pe noul site, iar utilizatorii se pot autentifica folosind aceleași date de acces – numele de utilizator și parola.

„Conturile existente pe vechiul portal au fost migrate, astfel încât utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași credențiale,” se precizează în comunicatul CNPP.

Pentru persoanele care nu au încă un cont, procesul de înregistrare a fost simplificat. Printre modalitățile disponibile se numără și opțiuni complet digitale, inclusiv autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică.

Ce informații pot fi verificate online?

Prin contul personal, utilizatorii pot consulta o serie de informații și documente din evidențele CNPP, printre care:

• stagiile de cotizare;
• contribuțiile virate la Pilonul II;
• decizia de pensionare;
• talonul de pensie în format electronic – e-Talon;
• rapoarte privind stagiile de cotizare și punctajele;
• anumite informații referitoare la perioadele de muncă.

Dincolo de serviciile disponibile în SPV, noua platformă oferă acces la informații despre pensii și prestații, stagii de cotizare, pensii internaționale, bilete de tratament balnear, accidente de muncă și boli profesionale. Utilizatorii pot consulta, de asemenea, formulare, datele de contact ale caselor teritoriale de pensii, informații privind programările online și alte servicii electronice.

Noua platformă permite și transmiterea online a cererilor către CNPP, fără ca solicitantul să fie nevoit să se deplaseze la casa teritorială de pensii. Ulterior, cererile pot fi urmărite din secțiunea dedicată istoricului solicitărilor.

Pensia și vârsta de pensionare pot fi simulate online

O altă funcționalitate importantă este reprezentată de instrumentele de simulare. Utilizatorii pot obține o estimare a pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate și pot verifica, orientativ, momentul la care s-ar putea pensiona.

Este important de precizat că rezultatele simulărilor au caracter orientativ. Acestea nu reprezintă cuantumul oficial al pensiei și nu generează drepturi. Valoarea pensiei este stabilită prin decizia oficială de pensionare, în urma analizării dosarului complet și a datelor relevante.

Un aspect important: verifică cu atenție vechimea afișată

Unele rapoarte privind stagiile de cotizare pot apărea, în anumite situații, incomplete. Lipsa unei perioade de muncă din raport nu înseamnă automat că angajatorul nu a declarat sau nu a achitat contribuțiile aferente.

De aceea, utilizatorii trebuie să verifice cu atenție informațiile afișate și să solicite clarificări CNPP sau casei teritoriale de pensii atunci când constată neconcordanțe între datele prezentate online și propriile documente.

Portal adaptat pentru calculator, tabletă și telefon

Noul portal CNPP este optimizat pentru utilizarea de pe calculator, tabletă și telefon mobil și, potrivit instituției, respectă cerințele actuale de accesibilitate. Platforma include și un motor de căutare, materiale video, precum și o secțiune de ajutor cu explicații și tutoriale pentru principalele funcționalități.

Pentru persoanele care întâmpină dificultăți în deplasarea la sediile instituțiilor, dezvoltarea serviciilor online poate reprezenta un instrument esențial pentru accesul mai ușor la informații și documente. În același timp, accesibilitatea digitală trebuie să fie însoțită de servicii ușor de utilizat și de informații clare, astfel încât persoanele cu dizabilități și celelalte categorii de cetățeni să poată beneficia în mod efectiv de serviciile oferite.

Noul portal CNPP marchează astfel un pas în procesul de digitalizare a serviciilor publice din domeniul pensiilor, prin transferarea unei părți importante a relației dintre cetățean și casa de pensii în mediul online.

Articolul CNPP lansează un nou portal online: stagiul de cotizare, simularea pensiei și cererile pot fi accesate digital apare prima dată în Jurnal Social.

În perioada 7–13 septembrie 2026, Bucureștiul devine gazda celei de-a doua ediții a B-Inclusive Festival, un eveniment cultural și comunitar care își propune să creeze contexte de participare împreună pentru persoane cu și fără dizabilități.

Festivalul reunește aproximativ 27 de activități – de la teatru, dans și film documentar până la experiențe tactile, poezie, arte vizuale, ateliere și conversații – organizate în mai multe spații culturale și educaționale din Capitală. Organizatorii estimează că ediția din acest an va reuni aproximativ 1.000 de participanți.

Evenimentul este organizat de Asociația Better Inclusion, în colaborare cu o rețea de instituții culturale, universități și organizații partenere. Festivalul pornește de la ideea că accesibilitatea și incluziunea trebuie integrate încă din etapa de concepere a unei experiențe culturale, nu adăugate ulterior doar ca soluții de adaptare.

Arta ca spațiu de întâlnire și dialog

Programul B-Inclusive propune activități la care publicul cu și fără dizabilități poate participa împreună, poate interacționa și poate crea în același spațiu. Printre evenimentele anunțate se numără spectacole și ateliere realizate împreună cu artiști cu dizabilități, activități dedicate limbii semnelor și accesibilității digitale, proiecții de filme documentare, evenimente de poezie, precum și activități dedicate sănătății mintale.

Unul dintre punctele de atracție ale acestei ediții este expoziția tactilă „Feel Brâncuși”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, care oferă publicului posibilitatea de a descoperi opera lui Constantin Brâncuși prin intermediul experienței tactile.

Un alt moment important al festivalului este programat pentru 10 septembrie, când este anunțată participarea Hadja Lahbib, comisar european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor.

Informații despre accesibilitate, înaintea evenimentelor

Un aspect important al festivalului îl reprezintă informațiile puse la dispoziția participanților înaintea fiecărei activități. Organizatorii comunică în detaliu condițiile de acces, eventualele limitări cunoscute și posibilitățile de acomodare, astfel încât persoanele interesate să poată decide în cunoștință de cauză dacă și în ce condiții pot participa.

Abordarea urmărește să transforme accesibilitatea dintr-o simplă cerință tehnică într-un element firesc al organizării evenimentelor culturale.

„Am început B-Inclusive pentru că am văzut cât de multă teamă există încă în jurul dizabilității — și de o parte, și de cealaltă. Ca persoană cu dizabilitate, am trăit momente în care oamenii nu știau dacă să întrebe, să ajute, să se retragă sau dacă ajutorul lor mi-ar lua autonomia. De multe ori nu era lipsă de bunăvoință, ci lipsă de experiență”, explică Corneliu Marina, creator și organizator B-Inclusive Festival.

Potrivit acestuia, festivalul nu își propune să fie doar o campanie despre dizabilitate, ci un spațiu în care oamenii pot interacționa direct și pot învăța unii de la ceilalți.

„Mi-am dorit un loc în care să poată exersa împreună: să întrebe, să încerce, să greșească, să creeze și să descopere că diferențele dintre noi nu trebuie tratate ca excepții. Arta ne oferă spațiul acesta, pentru că este un limbaj universal și nu are o singură variantă corectă”, mai spune Corneliu Marina.

O ediție extinsă pentru 2026

Prima ediție a B-Inclusive Festival a avut loc în 2025, ca ediție-pilot, și a reunit 458 de participanți la 10 evenimente.

Pentru 2026, organizatorii au extins festivalul de la trei la șapte zile, iar activitățile vor avea loc în mai multe spații din București. Direcția rămâne însă aceeași: crearea unor contexte de întâlnire directă și participare comună pentru oameni cu experiențe diferite.

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an este susținută exclusiv prin resursele proprii ale Asociației Better Inclusion și prin colaborarea cu instituțiile și organizațiile partenere.

Printre partenerii confirmați se numără AccessibleEU, CED România, The Youth, FNT, Wawsome, FriFri, Universitatea din București, USAMV București, UAUIM București, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Metropolitană București, Liceul „Sf. Maria”, Teatrul Național București, British Council, Asociația „Angel Dog” și Nu E Un Moft.

Participarea la evenimente este gratuită, însă locurile sunt limitate. Persoanele interesate se pot înscrie în prealabil completând formularul online: https://forms.gle/3XJdgpnt8eR3GuDv5.

Programul complet al festivalului, detaliile despre activități și informațiile privind accesibilitatea sunt disponibile pe site-ul oficial al B-Inclusive Festival: https://b-inclusive.ro/

Articolul B-Inclusive Festival revine la București: Șapte zile de artă, cultură și comunitate fără bariere apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat, la 1 septembrie 2026, portalul „eSănătateaMea”, un nou punct digital de acces la servicii și informații medicale.

Portalul este disponibil la adresa https://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Scopul acestuia este de a crea un punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Potrivit unui comunicat al CNAS, implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, însă o parte dintre informațiile medicale sunt deja disponibile pentru pacienții care se înrolează în portal. Cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare.

Ce poate vedea pacientul în eSănătateaMea

În etapa inițială, după înrolarea în portal, pacientul poate consulta informații referitoare la:

• calitatea de asigurat;
• pachetul de servicii de sănătate de care beneficiază – minimal sau de bază;
• rețetele emise în ultimii 5 ani;
• istoricul de sănătate din ultimii 10 ani;
• istoricul decontărilor efectuate de CNAS către furnizorii de servicii medicale;
• cardul național de sănătate, inclusiv starea acestuia și CID-ul – Codul de Identificare al Cardului;
• casa de asigurări de sănătate de care aparține și datele de contact ale acesteia;
• drepturi, beneficii și alte informații utile;
• lista furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate care oferă posibilitatea programării online prin portal.

Lista furnizorilor care acceptă programări online se actualizează pe măsură ce aceștia optează voluntar pentru înscrierea în această componentă.

Ce documente medicale pot fi accesate

Potrivit CNAS, toți furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sunt înrolați în platforma informatică, iar formularele medicale emise de aceștia ajung în portalul „eSănătateaMea” și sunt vizibile pacienților.

Printre documentele medicale care pot fi emise și accesate în cadrul noii platforme se numără:

• bilete de trimitere către alte specialități clinice sau pentru internare;
• bilete de trimitere pentru investigații paraclinice;
• scrisori medicale;
• recomandări pentru îngrijiri medicale la domiciliu;
• recomandări pentru îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de îngrijire pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare;
• recomandări pentru dispozitive medicale;
• certificate de concediu medical.

Astfel, „eSănătateaMea” aduce într-un singur spațiu digital o serie de informații și documente medicale care până acum erau gestionate în principal prin intermediul furnizorilor de servicii medicale.

Cum pot pacienții să acceseze portalul

Pentru cetățeni, accesul la portal se realizează prin portal.esanatateamea.ro, iar autentificarea se face prin ROeID, sistemul național de identitate digitală.

ROeID permite verificarea identității utilizatorului și contribuie la protejarea accesului la datele medicale personale. Pentru accesarea portalului, pacientul trebuie să parcurgă mai întâi procesul de activare a identității digitale ROeID.

Cum se creează contul

Procesul presupune mai multe etape:

1. Activarea contului ROeID

Aplicația ROeID poate fi instalată din App Store sau Google Play, urmând instrucțiunile disponibile în aplicație.

Conform CNAS, având în vedere nivelul ridicat de siguranță necesar pentru gestionarea informațiilor medicale personale, aprobarea identității poate dura 24–72 de ore lucrătoare, în special în perioadele aglomerate. De aceea, este recomandată activarea ROeID din timp.

2. Accesarea portalului eSănătateaMea

După activarea identității digitale, utilizatorul accesează portal.esanatateamea.ro și selectează opțiunea „Conectare cu ROeID”.

3. Autentificarea prin ROeID

Utilizatorul introduce adresa de e-mail și parola asociate contului ROeID. Este important ca datele furnizate să fie reale și actualizate.

4. Acordarea accesului la informațiile ROeID

Prin intermediul portalului, utilizatorului i se solicită acordul pentru utilizarea informațiilor furnizate prin ROeID.

5. Finalizarea înrolării

După parcurgerea etapelor de verificare a datelor, contul eSănătateaMea devine accesibil.

Cum se face autentificarea ulterior

După finalizarea înrolării, accesul ulterior în portal se realizează prin adresa de e-mail, parola și codul generat de aplicația de autentificare.

Potrivit CNAS, deși procesul inițial poate presupune mai mulți pași, aceștia sunt necesari pentru protejarea informațiilor medicale personale. După finalizarea înrolării, autentificarea ulterioară este simplificată.

Ce funcționalități urmează să fie introduse

Lansarea din 1 septembrie reprezintă începutul unui proces de implementare graduală. Nu toate modulele și funcționalitățile portalului sunt disponibile de la început.

Pe măsura operaționalizării acestora, utilizatorii vor putea beneficia și de:

• efectuarea de programări medicale;
• gestionarea programărilor existente;
• accesarea informațiilor și a rezultatelor medicale disponibile;
• identificarea furnizorilor de servicii medicale.

În ceea ce privește programările online în ambulatoriul de specialitate, CNAS invită furnizorii care doresc să accepte astfel de programări prin portal să solicite caselor de asigurări de sănătate credențialele necesare pentru acces.

Utilizarea portalului nu este obligatorie

Un aspect important este că accesul la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în eSănătateaMea. Persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu au acces la internet sau nu doresc să utilizeze portalul vor putea, în continuare, să interacționeze cu sistemul de sănătate prin procedurile obișnuite.

De asemenea, cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare, indiferent dacă persoana este sau nu înrolată în portalul eSănătateaMea.

Protecția datelor medicale

Accesul la eSănătateaMea presupune mai multe etape de verificare deoarece portalul gestionează informații medicale personale. Fiecare etapă de autentificare și verificare are rolul de a proteja datele și de a asigura că acestea sunt accesate de persoana îndreptățită.

Deși procesul inițial poate fi mai complex, în special în cazul activării ROeID, măsurile de verificare sunt necesare pentru protejarea accesului la informațiile medicale.

Un pas spre un „portofel digital” al informațiilor medicale

Prin centralizarea informațiilor privind calitatea de asigurat, serviciile medicale, rețetele, istoricul medical, decontările și documentele emise de furnizori, eSănătateaMea poate deveni, treptat, un „portofel digital” al informațiilor medicale ale fiecărui pacient.

Platforma face parte din procesul de digitalizare a sistemului public de sănătate și urmărește să simplifice relația dintre pacienți, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate.

Digitalizarea trebuie să însemne și accesibilitate

Pentru pacienți, accesul online la informațiile și documentele medicale poate însemna mai puține drumuri, economisirea timpului și un acces mai rapid la propriile date medicale. Pentru persoanele cu dizabilități, beneficiile pot fi cu atât mai importante, în special pentru cele care întâmpină dificultăți de deplasare sau au nevoie de acces la servicii fără a se prezenta fizic la ghișee.

Pentru ca digitalizarea să fie cu adevărat incluzivă, este însă esențial ca portalul să respecte principiile de accesibilitate digitală și să poată fi utilizat inclusiv de persoanele care folosesc tehnologii asistive.

CNAS precizează că implementarea portalului va continua etapizat și că, în perioada următoare, va informa furnizorii și asigurații cu privire la noile funcționalități disponibile.

Pentru probleme întâmpinate în procesul de înrolare, activare sau autentificare în portalul eSănătateaMea, utilizatorii pot transmite sesizări la adresa esm@cnas.gov.ro.

Articolul „eSănătateaMea”, lansată de CNAS. Ce informații și documente medicale pot consulta pacienții online apare prima dată în Jurnal Social.

Un grup de organizații ale societății civile solicită autorităților bucureștene retragerea sau respingerea proiectului de hotărâre privind suspendarea stimulentului pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap.

Proiectul este propus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din 28 august. Organizațiile semnatare atrag atenția asupra impactului pe care suspendarea stimulentului l-ar avea asupra persoanelor cu dizabilități și solicită, în cazul în care proiectul va fi supus votului, introducerea unor prevederi clare privind plata restanțelor, alocările bugetare necesare și perioada în care beneficiul ar urma să fie acordat din nou.

În acest context, organizațiile au transmis primarului general Ciprian Ciucu și consilierilor generali o adresă în care își argumentează poziția și formulează trei solicitări principale:

• stabilirea unui calendar pentru plata sumelor restante;
• precizarea alocărilor bugetare destinate achitării restanțelor;
• stabilirea lunii în care hotărârea de suspendare își pierde valabilitatea.

Redăm integral, mai jos, adresa transmisă de organizațiile semnatare:

Stimate domnule primar Ciprian Ciucu,

Stimate doamne și domni consilieri generale,

Organizațiile semnatare vă solicită să retrageți/să nu votați proiectul de Hotărâre de Consiliu General privind suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 330/2017 privind acordarea unui stimulent pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap, propus pe ordinea de zi în ședința din 28 august.

Dacă, totuși, acest proiect va fi supus la vot, în opinia noastră, este obligatoriu să fie completat cu următoarele amendamente:

// Calendarul pentru plata cuantumului restant;

// Alocările bugetare prevăzute pentru plata mai sus menționată (proiecție cu privire la cum va fi prins în bugetele/rectificările bugetare viitoare);

// Luna în care Hotărârea de suspendare își pierde valabilitatea (în acord cu calendarul de mai sus).

Propunerea de suspendare a acestui beneficiu este, în opinia noastră, o formă de injustiție socială la adresa unui grup vulnerabil, față de care municipalitatea nu s-a achitat de minimele obligații legale.

Vă amintim că România obligă autoritățile la accesibilizarea spațiilor publice încă din anul 2000 (prin Normativul NP 051-2000, prima variantă a acestui normativ). Cu toate acestea, în acest moment, Municipiul București este mai degrabă ostil persoanelor cu dizabilități, făcând aproape imposibilă viața independentă pentru acestea în acest oraș. Deci, de mai bine de 25 de ani, orașul București nu reușește să respecte obligația legală de a asigura condițiile pentru o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități. Stimulentul, deși în mod evident nu poate suplini accesarea unui drept, este o minimă măsură compensatorie.

Dacă, totuși, acest proiect va fi supus votului, solicităm amendamentele de mai sus în condițiile în care, așa cum este propus proiectul de Hotărâre de Consiliu General, este neclar care sunt planurile cu privire la plata restanțelor și care este momentul din care persoanele adulte cu dizabilități pot reaccesa acest beneficiu social. Planificarea financiară a sumelor de care dispune este vitală pentru orice familie, în general. Aceasta este cu atât mai importantă în cazul familiilor în care există o persoană cu dizabilități, în condițiile în care, în general, cheltuielile din aceste familii sunt mai mari, iar veniturile mai scăzute (având în vedere, în general, rata scăzută de angajare a persoanelor cu dizabilități, de multe ori din cauza mecanismelor de discriminare de pe piața muncii).

În documentul publicat pe site, la punctul 4 (Obligația legală de sustenabilitate financiară) menționați că „menținerea unui program cronic subfinanțat care acumulează datorii în cascadă compromite” echilibrul financiar.

Ce omite documentul să menționeze explicit este că menținerea acestui program subfinanțat este cauzată de decizia politică de alcătuire a bugetului local. Datoriile nu s-au acumulat pentru că există acest beneficiu, ci s-au acumulat pentru că, în ultimii ani, nu au fost făcute alocări financiare care să asigure respectarea angajamentului luat de PMB în 2017.

Înțelegem dificultățile financiare ale instituției, însă persoanele vulnerabile sunt vulnerabilizate, în general, în România, de lipsa accesului la servicii care să le îmbunătățească calitatea vieții, resurse financiare limitate, acces greoi la educație în condițiile lipsei de accesibilizare a spațiului public, o piață a muncii care le este și acum ostilă etc. De aceea, considerăm că este inacceptabil ca economiile de la bugetele publice, oricare ar fi ele, să fie făcute prin afectarea beneficiilor persoanelor cu dizabilități.

Semnatari:

ActiveWatch

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Consiliul Național al Dizabilității din România

Asociația SOMARO – Magazinul Social

Asociația Feminism Romania

Centrul de Resurse Juridice

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

Asociația Quantic

Fundatia Parada-Samusocial

Asociația ADO – artă pentru drepturile omului

Asociația MozaiQ LGBT

Articolul Stimulentul pentru persoanele cu dizabilități, în pericol de suspendare. Organizațiile societății civile cer retragerea proiectului apare prima dată în Jurnal Social.

9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezintă probleme importante de accesibilitate digitală

Wawsome dezvoltă parteneriate pentru educare și conștientizare și invită organizațiile din societatea civilă să se alăture demersului

La un an de la intrarea în vigoare a obligațiilor privind accesibilitatea digitală pentru numeroase produse și servicii destinate consumatorilor, Wawsome anunță lansarea campaniei de informare „Cunoaște-ți drepturile”. Potrivit unui comunicat transmis de Wawsome, campania își propune să explice publicului ce drepturi are atunci când întâmpină bariere în utilizarea site-urilor, aplicațiilor sau a serviciilor digitale.

Campania se adresează tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilități, și explică pe înțelesul tuturor ce presupune legislația privind accesibilitatea digitală, cum pot fi sesizate problemele întâlnite și care sunt pașii pe care utilizatorii îi pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situațiile în care consumatorii pot solicita măsuri din partea companiilor se numără posibilitatea de a utiliza un site doar cu ajutorul tastaturii, accesarea conținutului de către persoanele nevăzătoare, afișarea clară a textului, precum și posibilitatea de a completa și transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate în declarația sau informațiile privind accesibilitatea, după caz. De asemenea, aceștia se pot adresa autorităților competente, în funcție de tipul produsului sau serviciului și de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) oferă informații privind accesibilitatea și modalitățile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizările care intră în aria de competență a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitală nu este un beneficiu opțional, ci un drept al consumatorilor. Prin această campanie vrem ca oamenii să știe că pot solicita servicii digitale accesibile și că au la dispoziție instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. În același timp, ne dorim să construim, alături de organizații și inițiative din societatea civilă, un demers de educare care să aducă accesibilitatea mai aproape atât de utilizatori, cât și de companii. O societate incluzivă începe cu utilizatori informați”, declară George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continuă demersurile de educare și conștientizare începute de Wawsome prin analiza publicată anterior, potrivit căreia 9 din 10 site-uri analizate prezintă probleme importante de accesibilitate digitală. Rezultatele au arătat că, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, există încă un decalaj semnificativ între cerințele de accesibilitate și experiența reală oferită utilizatorilor.

Prin „Cunoaște-ți drepturile”, Wawsome mută accentul de la diagnostic către informare și acțiune, explicând consumatorilor ce pot solicita și cum pot semnala barierele întâlnite.

Educația privind accesibilitatea se construiește împreună

În acest demers, Wawsome dezvoltă acțiuni comune de educare și conștientizare alături de organizații și inițiative care cunosc direct nevoile și experiențele persoanelor cu dizabilități. Printre partenerii implicați se numără Consiliul Național al Dizabilității din România și B Inclusive, primul festival de incluziune și accesibilitate din Europa de Est. Wawsome își propune să extindă în perioada următoare acest demers prin noi parteneriate cu organizații și inițiative din societatea civilă.

„Într-o societate digitală, imposibilitatea utilizării serviciilor digitale, devine o nouă formă de excluziune. Accesibilitatea digitală trebuie să însemne acces real, nu doar conformitate formală. Pentru o persoană cu dizabilități, imposibilitatea de a utiliza un site poate însemna imposibilitatea de a face o plată, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esențial. Este important ca oamenii să își cunoască drepturile, dar la fel de important este ca organizațiile să înțeleagă responsabilitatea pe care o au în eliminarea acestor bariere”, declară Daniela Tontsch, președinte, Consiliul Național al Dizabilității din România.

„Incluziunea se vede în lucrurile simple, în momentele de zi cu zi în care o persoană poate participa, alege și decide singură. Digitalul face parte din viața noastră, iar atunci când un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concretă. Schimbarea începe atunci când ascultăm experiențele oamenilor și construim împreună spații, fizice și digitale deopotrivă, în care fiecare persoană poate participa cu adevărat„, declară Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice și materiale video care prezintă situații reale din viața de zi cu zi a persoanelor cu dizabilități și modul în care accesibilitatea digitală le influențează accesul la servicii și activități cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicații privind drepturile consumatorilor și recomandări privind modul în care pot fi formulate solicitări către companii sau sesizări către autoritățile competente.

Prin această inițiativă, Wawsome își propune să contribuie la creșterea gradului de informare privind accesibilitatea digitală și la accelerarea adoptării unor servicii digitale care pot fi utilizate în mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitățile acestora.

Wawsome completează evaluarea automatizată a accesibilității prin audituri manuale, care permit testarea și analiza umană a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. În continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scanează rapid site-ul și generează un raport privind problemele identificate, corelate cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internaționale care stabilesc cerințe pentru accesibilitatea conținutului digital.

La nivelul experienței utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget oferă opțiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii și spațierii textului, animațiilor și navigării, printr-o integrare simplă și personalizabilă. Wawsome Accessibility Monitor urmărește periodic apariția unor probleme noi, pentru menținerea accesibilității în timp.

Despre Consiliul Național al Dizabilității din România

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este o organizație neguvernamentală de tip federație, fără scop patrimonial, apolitică și umanitară, care reunește organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități din România. CNDR promovează drepturile, incluziunea și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate și susține dialogul dintre organizațiile din domeniu și autoritățile publice, contribuind la dezvoltarea și îmbunătățirea politicilor care le influențează viața. Detalii la: www.fcndr.ro

Despre B-Inclusive

B-Inclusive este primul festival de incluziune și accesibilitate din Europa de Est, construit în jurul ideii unei societăți în care fiecare persoană poate participa cu demnitate, autonomie și bucurie. Festivalul aduce împreună persoane cu și fără dizabilități, artiști, experți, activiști, familii și comunități, prin experiențe culturale, educaționale și de dialog dedicate incluziunii și diversității.  Detalii la www.b-inclusive.ro.

Despre Wawsome

Wawsome este o platformă europeană de accesibilitate digitală bazată pe inteligența artificială, concepută pentru a sprijini organizațiile în identificarea, remedierea și monitorizarea problemelor de accesibilitate digitală, precum WCAG, EAA, EN 301 549 și legislațiile naționale aplicabile.

Platforma oferă instrumente de accesibilitate, de la audit manual, monitorizare și verificare până la suport automatizat și opțiuni de implementare no-code, pentru organizațiile care doresc să îmbunătățească accesul la serviciile digitale pentru toți utilizatorii.

Mai multe informații: www.wawsome.com

Articolul Wawsome lansează campania „Cunoaște-ți drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitală apare prima dată în Jurnal Social.

Absolvenții promoției 2026 care își caută un loc de muncă pot beneficia de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională și alte măsuri de stimulare a ocupării. În anumite condiții, aceștia pot primi și sprijin financiar: 1.980 de lei prin prima de inserție sau 330 de lei pe lună, timp de șase luni, prin indemnizația de șomaj.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) le recomandă absolvenților promoției 2026 să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza domiciliului, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Înregistrarea este importantă pentru accesarea serviciilor și măsurilor prevăzute de legislația privind șomajul și stimularea ocupării.

Cine este considerat absolvent?

Potrivit ANOFM, în această categorie intră persoanele care au obținut o diplomă sau un certificat de studii în cadrul învățământului gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat potrivit legii.

Termenul de 60 de zile este esențial

Pentru a beneficia de anumite drepturi, absolvenții trebuie să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă în cel mult 60 de zile calendaristice de la absolvire.

Important: termenul nu este același pentru toți absolvenții, deoarece se calculează în funcție de data oficială a absolvirii.

În cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii. Pentru elevii care nu și-au încheiat situația școlară la toate materiile, cele 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigență, înscrisă în adeverința eliberată de unitatea de învățământ. Pentru absolvenții învățământului profesional, în 2026, termenul a început la 26 iunie.

Prin urmare, absolvenții care se află încă în interiorul termenului legal ar trebui să se adreseze cât mai repede AJOFM pentru a nu pierde posibilitatea de a beneficia de măsurile prevăzute de lege.

Prima de inserție: 1.980 de lei

Absolvenții instituțiilor de învățământ și ai școlilor speciale, cu vârsta de minimum 16 ani, care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni pot beneficia de prima de inserție. Valoarea acesteia este egală cu de trei ori Indicatorul Social de Referință (ISR) în vigoare la data încadrării. În 2026, suma este de 1.980 de lei.

Prima se acordă în două tranșe:

• 990 de lei la angajare;
• 990 de lei după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Există însă și situații în care prima de inserție nu se acordă, de exemplu dacă absolventul avea deja un raport de muncă la data absolvirii sau dacă, în perioada dintre absolvire și solicitarea dreptului, a fost admis la o altă formă de învățământ.

Indemnizația de șomaj: 330 de lei pe lună, timp de șase luni

Absolvenții care nu reușesc să se angajeze în perioada de 60 de zile pot solicita indemnizația de șomaj, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru promoția 2026, indemnizația este de 330 de lei pe lună, timp de șase luni, reprezentând 50% din valoarea ISR în vigoare. Plata începe după expirarea perioadei de 60 de zile de la absolvire.

Pentru a avea acces la acest drept, absolventul trebuie să se fi înregistrat în termenul legal de 60 de zile ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Cererea pentru indemnizație trebuie depusă în termenul prevăzut de lege. Dacă este depusă după expirarea primelor 30 de zile de la momentul la care se naște dreptul, dar în maximum 12 luni, plata începe de la data înregistrării cererii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizație absolvenții care, la momentul solicitării, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori refuză participarea la serviciile de stimulare a ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Un alt caz de excludere îl reprezintă absolvenții care au fost admiși la o formă de învățământ.

Prima de inserție și indemnizația de șomaj nu sunt același lucru

Cele două forme de sprijin au scopuri diferite. Prima de inserție este destinată absolvenților care se angajează în condițiile prevăzute de lege. Indemnizația de șomaj pentru absolvenți se adresează celor care nu au reușit să se angajeze și îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. De aceea, este important ca absolvenții să se informeze din timp și să respecte termenele și obligațiile stabilite de legislație.

Ce servicii pot primi absolvenții prin AJOFM?

Înregistrarea la AJOFM nu înseamnă doar acces la eventualele beneficii financiare. Absolvenții înregistrați pot beneficia gratuit de:

• informare și consiliere profesională;
• medierea muncii;
• cursuri de formare profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării;
• sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

ANOFM subliniază că aceste servicii au rolul de a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piața muncii și să își înceapă parcursul profesional cu sprijinul specialiștilor din serviciile publice de ocupare.

Ce documente sunt necesare?

Pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă,  printre documentele solicitate se numără:

• actul de identitate;
• diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;
• CV-ul;
• declarația pe proprie răspundere privind starea de sănătate, pe formular tipizat;
• acordul de utilizare a datelor cu caracter personal, pe formular tipizat.

Absolvenții sunt sfătuiți să verifice și informațiile publicate de AJOFM din județul de domiciliu, pentru a avea lista actualizată a documentelor și a procedurilor aplicabile.

Sprijin și pentru absolvenții cu dizabilități

Legislația include în mod expres și absolvenții școlilor speciale în categoria persoanelor care pot beneficia de prima de inserție, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru tinerii cu dizabilități, serviciile de consiliere, mediere și formare profesională pot fi importante în identificarea unor locuri de muncă adaptate pregătirii și competențelor lor.

În plus, angajatorii care încadrează în muncă absolvenți din rândul persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de măsuri de stimulare prevăzute de legislația privind ocuparea forței de muncă.

Ce trebuie să facă un absolvent care încă își caută un loc de muncă?

Primul pas este verificarea datei oficiale a absolvirii și a termenului de 60 de zile.

Dacă termenul nu a expirat, absolventul trebuie să se înregistreze cât mai repede la AJOFM din raza domiciliului și să se informeze cu privire la locurile de muncă disponibile, cursurile de formare și măsurile financiare pentru care poate fi eligibil.

Dacă termenul de 60 de zile a expirat deja, situația trebuie verificată direct cu AJOFM, deoarece posibilitatea de a beneficia de anumite drepturi depinde de respectarea termenelor prevăzute de lege.

Pentru absolvenții care încă își caută primul loc de muncă, înregistrarea la AJOFM poate reprezenta mai mult decât o formalitate. Poate fi punctul de plecare către un loc de muncă, o calificare nouă sau un sprijin financiar în perioada de tranziție de la școală la viața profesională.

Informații suplimentare pot fi obținute de la agenția pentru ocuparea forței de muncă din județul de domiciliu sau de pe site-ul ANOFM.

Articolul Ai absolvit în 2026 și încă nu ai un loc de muncă? Ce sprijin poți primi prin AJOFM apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele din grupuri vulnerabile care se confruntă cu suspiciunea unei boli genetice sau rare se pot înscrie, începând din această perioadă, într-un program național care facilitează accesul echitabil la testare genetică și genomică. Inițiativa este finanțată din fonduri europene și urmărește să reducă inegalitățile în accesul la diagnostic și la servicii medicale moderne.

Luni, 3 august 2026, prof. univ. dr. Maria Puiu, coordonator al Centrului de Medicină Genomică din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) și coordonator al proiectului, a anunțat lansarea etapei de recrutare prin intermediul platformei de preselecție.

„Facem un nou pas pentru a facilita accesul echitabil la diagnosticul genetic al persoanelor vulnerabile. Începând de astăzi, este disponibilă platforma de preselecție, prin intermediul căreia persoanele interesate pot verifica dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru testarea genetică în cadrul proiectului”, a transmis prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul se adresează persoanelor din grupuri vulnerabile care au o boală rară, o boală genetică sau o afecțiune cu posibilă componentă genetică, inclusiv anumite forme de cancer. De asemenea, sunt eligibile persoanele care au în familie antecedente de boli rare, malformații congenitale, întârzieri de dezvoltare, dizabilitate intelectuală sau pierderi repetate de sarcină.

Coordonatorii proiectului îi încurajează și pe medicii care îngrijesc astfel de pacienți să îi informeze și să îi sprijine în procesul de înscriere.

Procesul de preselecție are rolul de a verifica eligibilitatea fiecărui caz, astfel încât serviciile de testare genetică să ajungă la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.

„Pentru mulți pacienți, drumul până la un răspuns clar înseamnă o adevărată odisee diagnostică, marcată de incertitudine și timp pierdut. Un diagnostic corect și obținut la timp poate schimba profund parcursul unui pacient și al familiei sale. Vă încurajăm să completați acest formular și să faceți acest prim pas”, a mai declarat prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul este finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027 și este implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și mai multe spitale universitare: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați și Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași.

Obiectivul proiectului este creșterea accesului populațiilor vulnerabile la servicii moderne de testare genetică, screening și consiliere, pentru depistarea precoce a bolilor genetice și rare, reducerea inegalităților teritoriale și sociale și integrarea medicinei genomice în sistemul de sănătate din România.

Până în august 2028, proiectul își propune să consilieze sau să informeze cel puțin 24.265 de persoane din grupuri vulnerabile și din regiuni defavorizate. Totodată, vor fi formați cel puțin 121 de specialiști, va fi dezvoltată o infrastructură modernă pentru testarea genetică, iar datele colectate vor contribui la dezvoltarea registrului național al bolilor rare.

Valoarea totală a proiectului este de 42 de milioane de lei, dintre care 41,2 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Persoanele interesate își pot verifica eligibilitatea și se pot înscrie prin platforma de preselecție disponibilă la: https://genomica.gov.ro/preinscriere/.

Articolul Persoanele cu suspiciune de boli genetice sau rare se pot înscrie într-un program național de testare genetică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a deschis înscrierile în grupul-țintă al proiectului „START pentru persoanele cu dizabilități în antreprenoriat”, o inițiativă care urmărește să sprijine persoanele cu dizabilități să își dezvolte propriile afaceri și să creeze noi locuri de muncă prin înființarea unor Unități Protejate Autorizate (UPA).

Proiectul se adresează persoanelor cu dizabilități care doresc să devină antreprenori și oferă gratuit un pachet complet de sprijin, care include:

• cursuri de formare în competențe antreprenoriale;
• consiliere și mentorat pentru elaborarea planului de afaceri;
• stagii practice și vizite de studiu.

Totodată, participanții ale căror planuri de afaceri vor fi selectate pot beneficia de o finanțare de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate.

Criterii de eligibilitate: Cine poate participa?

În grupul-țintă se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

• au împlinit vârsta de 18 ani;
• dețin un certificat de încadrare în grad de handicap valabil;
• au domiciliul sau reședința în România;
• doresc să înființeze o Unitate Protejată Autorizată sau să activeze în cadrul uneia;
• pot participa la activitățile de formare, consiliere și practică din cadrul proiectului.

La selecția participanților se va ține cont, printre altele, de intenția acestora de a înființa o afacere de tip UPA în regiunile eligibile, precum și de faptul că nu beneficiază de finanțare prin alte proiecte derulate în cadrul aceluiași program.

Ce este o Unitate Protejată Autorizată

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, o Unitate Protejată Autorizată este o entitate de drept public sau privat cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum trei persoane cu dizabilități, reprezentând cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă minimum 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților. De asemenea, legislația permite și desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică care deține un certificat de încadrare în grad de handicap.

Prin acest proiect, dezvoltarea Unităților Protejate Autorizate este privită ca o soluție pentru crearea locurilor de muncă, valorificarea competențelor profesionale ale persoanelor cu dizabilități și creșterea independenței economice a acestora.

Obiectiv: 47 de noi Unități Protejate Autorizate

Implementat la nivel național în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2029, proiectul este derulat de ANPDPD în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Global Commercium Development SRL.

Obiectivul general este integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin promovarea antreprenoriatului și sprijinirea înființării a 47 de noi Unități Protejate Autorizate. În acest sens, participanții vor beneficia de măsuri integrate de informare, formare și consultanță pentru dezvoltarea unor afaceri sustenabile și cu impact social.

Înscrieri deschise până la 31 august

Persoanele interesate se pot înscrie până la data de 31 august 2026, prin transmiterea dosarului exclusiv în format electronic, la adresa: start-up@anpd.gov.ro. Proiectul pune la dispoziție 395 de locuri la nivel național, iar dosarele vor fi analizate în ordinea primirii lor.

Dosarul de înscriere trebuie să conțină:

• cererea de înscriere;
• copia actului de identitate și a certificatului de naștere;
• certificatul de încadrare în grad de handicap;
• diploma ultimei școli absolvite;
• CV-ul în format Europass;
• declarațiile și angajamentele prevăzute în documentația proiectului.

Informații suplimentare

Toate detaliile despre proiect, documentele necesare și condițiile complete de participare sunt disponibile pe site-ul oficial al ANPDPD: https://anpd.gov.ro/web/.

Informații suplimentare se pot obține și telefonic la numărul 0314.338.090 (interior/tasta 4), de luni până vineri, între orele 10:00 – 14:00.

Articolul Persoanele cu dizabilități pot obține finanțări de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate apare prima dată în Jurnal Social.

Noua reglementare facilitează accesul la recuperare medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă și pentru pacienții aflați în perioada de recuperare după intervenții sau afecțiuni grave.

Pacienții care întâmpină dificultăți de deplasare vor avea acces mai ușor la servicii de recuperare medicală, după ce telereabilitarea a fost inclusă oficial în lista serviciilor de telemedicină din România. Măsura este prevăzută de Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 iulie 2026 și aplicabilă începând cu 16 iulie 2026, prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Noua reglementare introduce telereabilitarea ca serviciu medical furnizat la distanță, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultațiilor, evaluărilor funcționale, intervențiilor terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării evoluției acestuia.

Prin această modificare legislativă, persoanele cu mobilitate redusă, cele aflate în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau accidente și pacienții care locuiesc în zone greu accesibile ar putea beneficia mai ușor de servicii de recuperare, fără a fi nevoite să se deplaseze la unitățile medicale pentru fiecare ședință.

Cine va putea furniza servicii de telereabilitare

Potrivit noii legi, serviciile de telereabilitare vor putea fi oferite de:

• medici cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;
• medici cardiologi, pentru pacienții aflați în primele trei luni de recuperare după un eveniment cardiovascular acut sau după o intervenție cardiacă;
• medici neurologi și neurochirurgi, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică ori neurochirurgicală, în primele trei luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau după o intervenție neurochirurgicală;
• medici ortopezi-traumatologi, pentru pacienții aflați în recuperare postoperatorie sau posttraumatică, în primele trei luni de la intervenții ortopedice ori traumatisme musculo-scheletice majore;
• medici din alte specialități clinice;
• furnizori autorizați de servicii conexe actului medical.

Legea prevede că ,,serviciile conexe actului medical vor putea fi furnizate doar în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Ce servicii include acum telemedicina

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2026, lista serviciilor de telemedicină cuprinde:

• teleconsultația;
• teleexpertiza;
• teleasistența;
• teleradiologia;
• telepatologia;
• telemonitorizarea;
• telereabilitarea.

Sunt necesare norme de aplicare

Deși legea este deja în vigoare, aplicarea efectivă a noilor prevederi depinde de elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății. Conform actului normativ, acestea trebuie adoptate până la 15 august 2026.

Introducerea telereabilitării în sistemul de telemedicină reprezintă un pas important pentru creșterea accesului la servicii de recuperare medicală, în special pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici și pacienții care, din motive medicale sau logistice, întâmpină dificultăți în a ajunge la unitățile sanitare. Totodată, noua măsură poate contribui la continuitatea tratamentului și la reducerea timpului necesar pentru accesarea serviciilor de recuperare.

Articolul Telereabilitarea devine serviciu de telemedicină: Pacienții greu deplasabili vor putea beneficia de recuperare medicală de la distanță apare prima dată în Jurnal Social.

Programul „Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces – TECH ASSIST” a intrat într-o etapă decisivă de implementare. După încheierea perioadei de înscriere și evaluarea dosarelor depuse la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a publicat metodologia revizuită privind acordarea e-voucherelor, metodologia privind validarea și decontarea acestora și a început afișarea primelor clasamente cu punctajele obținute de solicitanți.

Cele două metodologii, publicate pe 21 iulie 2026, stabilesc cadrul unitar pentru toate etapele proiectului, de la emiterea voucherelor și până la validarea și decontarea tehnologiilor asistive și de acces. Potrivit ANPDPD, revizuirea documentelor urmărește asigurarea unui proces echitabil, transparent și predictibil atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizori.

Noua metodologie privind validarea și decontarea stabilește procedura de verificare a e-voucherelor utilizate, documentele necesare pentru decontare, etapele și termenele de plată către furnizori, precum și responsabilitățile acestora și ale ANPDPD pe parcursul întregului proces.

Primele rezultate au fost publicate

ANPDPD a publicat deja primele liste cu punctajele obținute în urma evaluării nevoii de tehnologii asistive și de acces. În această etapă sunt disponibile clasamentele pentru județele Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare și Vaslui, separat pentru adulți și copii.

Persoanele înscrise în aceste județe își pot verifica punctajul și pot afla dacă sunt eligibile pentru etapa următoare, care presupune transmiterea recomandării medicale sau a recomandării specialistului, conform metodologiei proiectului.

Reprezentanții ANPDPD subliniază că procesul de evaluare nu s-a limitat la verificarea documentelor, ci a inclus discuții individuale cu solicitanții, analiza nevoilor reale și sprijin pentru completarea documentației, astfel încât evaluarea să reflecte cât mai fidel situația fiecărei persoane.

Publicarea rezultatelor va continua etapizat, pe măsura finalizării evaluărilor pentru fiecare județ, fără a se aștepta încheierea procesului la nivel național.

Ce aduce nou metodologia revizuită

Documentul revizuit clarifică mai multe aspecte importante privind utilizarea e-voucherelor.

Fiecare beneficiar poate primi un singur e-voucher pe durata implementării proiectului, indiferent de valoarea efectiv decontată.

Valoarea maximă a unui e-voucher rămâne 39.900 de lei, TVA inclus, și poate acoperi achiziționarea a maximum trei produse asistive și cel mult trei accesorii, în funcție de nevoile funcționale ale beneficiarului. Accesoriile pot fi achiziționate numai împreună cu produsul asistiv principal și doar dacă sunt necesare pentru utilizarea optimă a acestuia.

Metodologia permite combinarea produselor din clase diferite de tehnologii asistive și, în anumite situații justificate, chiar a unor produse din aceeași clasă, atunci când acestea sunt complementare din punct de vedere tehnic sau funcțional. În schimb, nu este permisă finanțarea simultană a unor dispozitive care îndeplinesc aceeași funcție, pentru a evita dublarea nejustificată a cheltuielilor publice.

De asemenea, costul produselor include și personalizarea, reglajele și instruirea beneficiarului, acolo unde acestea sunt necesare pentru utilizarea tehnologiei asistive.

Metodologia precizează și că tehnologia solicitată trebuie să răspundă direct limitărilor funcționale generate de dizabilitate, să contribuie la atingerea obiectivelor personale declarate de solicitant și să faciliteze participarea la viața socială, educațională sau profesională.

Cum se acordă e-voucherele

Acordarea e-voucherelor se realizează în limita fondurilor disponibile și a numărului de vouchere repartizate fiecărui județ, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării. Dacă plafonul financiar rămas într-un județ nu permite acordarea unui nou voucher următorului solicitant din clasament, diferența rămasă nu poate fi utilizată.

Conform metodologiei, minimum 25% din e-voucherele repartizate fiecărui județ sunt rezervate copiilor cu dizabilități. Dacă numărul copiilor eligibili este mai mic decât numărul voucherelor rezervate, acestea vor fi redistribuite solicitanților adulți eligibili din același județ, în ordinea punctajului obținut.

Ce urmează pentru beneficiari

Persoanele declarate eligibile vor parcurge următoarele etape:

• contactarea furnizorului ales din lista aprobată de ANPDPD;
• confirmarea produselor recomandate;
• verificarea documentelor și validarea acestora de către ANPDPD;
• emiterea e-voucherului nominal;
• transmiterea voucherului către beneficiar și furnizor;
• achiziționarea tehnologiei asistive în termenul de valabilitate al voucherului, de șase luni.

Totodată, ANPDPD a publicat și lista revizuită a furnizorilor și producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și de acces, actualizată în baza Deciziei nr. 46332 din 16 iulie 2026.

Metodologia stabilește că e-voucherul este nominal și netransmisibil, poate fi utilizat exclusiv pentru produsele aprobate și numai la furnizorii înscriși în proiect. Dacă beneficiarul renunță la voucher sau nu îl utilizează în perioada de valabilitate, acesta poate fi realocat următorului solicitant eligibil din clasamentul județean.

Obligații după achiziționarea tehnologiei asistive

Un element nou introdus de metodologie îl reprezintă obligațiile beneficiarilor după achiziționarea tehnologiei asistive.

Persoanele care beneficiază de finanțare trebuie să păstreze și să utilizeze echipamentele achiziționate minimum trei ani, fără a le înstrăina, dona sau folosi în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. În cazul nerespectării acestei obligații, ANPDPD poate dispune recuperarea sprijinului financiar acordat.

Sprijin pentru cel puțin 4.307 persoane cu dizabilități

Proiectul TECH ASSIST este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și urmărește creșterea autonomiei și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin facilitarea accesului la tehnologii asistive și de acces.

Programul prevede acordarea a minimum 4.307 e-vouchere,la nivel național, dintre care cel puțin 25% sunt rezervate copiilor cu dizabilități, iar maximum 75% adulților. Valoarea maximă a unui e-voucher este de 39.900 de lei, TVA inclus, iar bugetul total al programului se ridică la 171.849.300 de lei.

Numărul de e-vouchere repartizat fiecărui județ este orientativ și poate fi modificat în funcție de plafonul financiar utilizat la nivel local.

Totodată, metodologia precizează că, dacă valoarea produselor achiziționate este mai mică decât valoarea voucherului, diferențele rămase vor fi redistribuite pentru acordarea de noi e-vouchere, ceea ce poate conduce la creșterea numărului de beneficiari ai proiectului.

Persoanele care au depus dosare sunt încurajate să urmărească permanent comunicările oficiale ale ANPDPD, unde vor fi publicate, etapizat, clasamentele pentru toate județele, lista actualizată a furnizorilor și toate informațiile privind etapele următoare ale proiectului.

Cele două metodologii pot fi consultate în secțiunea Proiecte – TECH ASSIST de pe site-ul ANPDPD, la următorul link: https://anpd.gov.ro/…/incluziune-sociala-a-persoanelor…/

Articolul TECH ASSIST intră într-o nouă etapă: ANPDPD publică metodologia revizuită și primele clasamente pentru acordarea e-voucherelor apare prima dată în Jurnal Social.