Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a anunțat, marţi, 9 ianuarie 2024, că încă 40 de centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane vârstnice vor fi finanţate prin PNRR cu aproximativ 21 de milioane de euro, pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială.

,,Încă 40 de centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice vor fi finanțate prin PNRR cu 104.127.264 de lei (aproximativ 21 de milioane €), pentru dezvoltarea serviciilor de asistență socială”, a transmis Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, noile proiecte vor duce la îmbunătățirea calității vieții pentru încă 5.600 de beneficiari.

,,Ca urmare a accesării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a axelor de finanțare prin PNRR, în total sunt finanțate 105 centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități, cu o valoare totală de 50.150.000 de euro, și 71 de centre de zi cu componentă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu o valoare totală de 86.000.000 euro. Astfel, numărul total de beneficiari sprijiniți prin aceste măsuri depășește 11.000 de persoane”, se arată în comunicat.

Ministerul Muncii a precizat că evenimentul de semnare a contractelor a avut loc la sediul Guvernului României unde au fost prezenți reprezentanții comunităților locale admise în cadrul apelurilor de proiecte.

„Proiectele au ca obiectiv construirea unor spații pentru servicii de asistență și recuperare, precum și pentru renovarea și reabilitarea unora existente. Investițiile vor duce la sporirea accesului persoanelor vulnerabile, inclusiv persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă, la servicii sociale de calitate”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Beneficiarii eligibili sunt furnizorii publici de servicii sociale, iar în cadrul apelurilor de proiecte au fost încurajate parteneriatele cu furnizorii privați. Scopul întregului demers este îmbunătățirea calității vieții și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, parte importantă a reformei serviciilor de asistență socială pe care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a inițiat-o.

,,Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), în calitate de coordonator de reformă și/sau investiții și de beneficiar al reformelor/investițiilor în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, are responsabilitatea gestionarii a trei apeluri de proiecte aferente componentei C13 – Reforme sociale, specifice Investiției 2 – Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități, țintele 395 și 396 și pentru care a redeschis apelurile, respectiv Investiției 4 – Dezvoltarea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoane vârstnice, ținta 400”, a mai menționat Ministerul Muncii.

Articolul Comunitățile locale, finanțate pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice și cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a actualizat actul normativ care aprobă Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, în acord cu modificările recente aduse legislației asistenței sociale, anunță Ministerul Muncii.

,,Guvernul a aprobat o hotărâre, prin care sunt aduse unele modificări HG nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, ca urmare a schimbărilor intervenite în această perioadă în legislația care reglementează sistemul național de asistență socială, respectiv de asistență socială a persoanelor vârstnice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Astfel, în acord cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011,  modificările prevăd că evaluarea autonomiei funcţionale se realizează, de regulă, la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori, iar în cazul persoanelor asistate în unităţi sanitare cu paturi, evaluarea se poate realiza şi la patul bolnavului, la solicitarea medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului.

Totodată, s-a decis ca fișa de evaluare sociomedicală să existe, în mod obligatoriu, și în dosarul persoanei vârstnice care solicită îngrijire într-un centru de zi de asistență și recuperare.

,,Documentul adoptat de Executiv este parte dintr-un întreg pachet de acte normative care stabilesc un mecanism sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, cu prioritate la domiciliu și în centre de zi de asistență și recuperare”, se mai menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, prin implementarea acestor măsuri se urmărește facilitarea accesului persoanelor vârstnice dependente la servicii sociale adecvate, care să fie acordate potrivit nevoilor lor reale, pe baza unei evaluări complete.

De asemenea, se are în vedere și eficientizarea planificării și finanțării serviciilor sociale, astfel încât finanțarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistență socială, iar abordarea să fie personalizată și integrată în funcție de profilul fiecărei persoane vârstnice.

În cursul acestui an, în implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030 și pe baza documentelor de asistență tehnică prevăzute în Acordul pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabilă privind Sprijin în operaționalizarea reformelor în protecție socială din PNRR, Pilonul 3 – Sprijinirea dezvoltării reformelor în îngrijirea pe termen lung pentru persoanele vârstnice din România (P178551), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății au efectuat o revizuire de fond a instrumentului standard de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, inclusiv a criteriilor de încadrare în grade de dependență, prevăzute în Anexa nr.1 din HG nr. 886/2000.

Articolul <strong>Guvernul a actualizat actul normativ care aprobă Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, în acord cu modificările recente aduse legislației asistenței sociale</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat joi, 23 iunie, 2022, o serie de măsuri în sprijinul persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea unui mecanism sustenabil de finanțare a îngrijirii de lungă durată a acestora, respectarea împărțirii responsabilităților financiare între autoritățile publice locale și cele centrale, dar și a principiului prevenției în domeniu, respectiv acordarea cu prioritate a îngrijirii vârstnicului în comunitate, pentru a preveni agravarea situației de dependență, informează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS)

Astfel, potrivit sursei citate, dacă până acum beneficiau de susținere financiară de la bugetul de stat doar căminele publice pentru persoane vârstnice, Guvernul a modificat și completat joi Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, astfel încât de această măsură să beneficieze și serviciile publice de îngrijire la domiciliu și centrele de zi de asistență și recuperare.

,,Acestea vor beneficia de sume de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare, în valoare de minimum 10% din suma minimă necesară cheltuielilor anuale pentru furnizarea serviciilor sociale, al cărei cuantum se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Standardul minim de cost pentru îngrijirea la domiciliu a unei persoane vârstnice dependente este, în acest moment, de 23.400 lei/an, pentru un număr de 15 ore de îngrijire pe săptămână”, se arată într-un comunicat al MMSS.

Conform sursei citate, actul normativ mai prevede ca alocaţia bugetară în cazul unui beneficiar, stabilită în planul de servicii sociale, să se transfere furnizorului de servicii sociale cu care beneficiarul sau reprezentantul său legal încheie un contract de servicii sociale, după principiul ,,resursa financiară urmează beneficiarul”.

Executivul a adus o serie de clarificări și în ceea ce privește angajarea personalului de îngrijire în cadrul serviciului de asistență comunitară al serviciul public de asistență socială, cu timp parțial de lucru sau cu normă întreagă.

,,În plus, îngrijitorii informali, adică membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei vârstnice, pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumătate de normă, cu suportarea din bugetul local a unei indemnizații echivalente cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Și pentru acordarea acestei indemnizații se asigură de la bugetul de stat cel puțin 10%”, se mai menționează în comunicat.

Proiectul de lege aprobat, în ședința de joi, face parte dintr-un pachet de acte normative, care vizează reforma domeniului îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, încă un pas pentru îndeplinirea jalonului 399 din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de implementare anul acesta.

Articolul Resurse de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare a serviciilor publice de îngrijire la domiciliu și a centrelor de zi pentru persoane vârstnice apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, miercuri, 30 martie 2022, finanțarea cu suma de 161.034.000 de lei, pentru o perioada de 24 luni, a patru programe de interes naţional pentru dezvoltarea de servicii sociale integrate destinate persoanelor vârstnice, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

Potrivit sursei citate, vor fi înființate 100 de centre de servicii sociale fără cazare, pentru persoanele vârstnice. Se estimează că aproximativ 5.400 de persoane vor beneficia de servicii comunitare la domiciliu, de acordarea hranei, de îngrijire personală, recuperare și reabilitare funcțională, ori de consiliere socială și psihologică.

,,Actul normativ aprobat astăzi prevede și dezvoltarea de competențe digitale, nu numai pentru persoanele vârstnice, ci și pentru îngrijitorii informali ai acestora și personalul din serviciile sociale de îngrijire pe termen lung, precum și utilizarea de diverse dispozitive destinate persoanelor dependente, inclusiv lucrul cu câinii utilitari, dar și înființarea de rețele comunitare voluntare de sprijin pentru prevenirea izolării sociale, activități de comunicare și monitorizare etc”, se mai arată în comunicat.

Banii necesari pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul celor patru programe naționale provin din bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinație. Suma prevăzută în legea bugetului de stat pentru acest an se ridică la 48.687.000 de lei, pentru anul 2023 – 80.517.000 de lei, iar pentru anul 2024 – 31.830.000 de lei.

Potrivit MMSS, pot depune proiecte serviciile publice de asistență socială din comunele și orașele sub 20.000 de locuitori și furnizorii de servicii sociale privați, fără scop lucrativ, respectiv asociații, fundații și culte recunoscute în România. Evaluarea şi selecţia de proiecte revine Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în baza unei metodologii aprobate, prin ordin de ministru, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului.

Hotărârea Guvernului mai stabilește că cererile de finanţare se depun individual sau în parteneriat cu furnizori publici ori privaţi de servicii sociale, iar implementarea şi controlul fondurilor alocate urmează să fie monitorizate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

În prezent, în registrul serviciilor sociale sunt înregistate 5.234 servicii sociale licențiate, din care 1.652 destinate persoanelor vârstnice, cele mai multe fiind cămine.

Articolul <strong>Patru programe de interes naţional pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, aprobate de Guvern</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, luni, 7 martie 2022, o Ordonanță de Urgență în vederea instituirii unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, document care include și prevederi din sfera de competență a Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

,,Pe fondul conflictului armat din Ucraina, MMSS a luat o serie de decizii care vizează protecția persoanelor cu dizabilități, a persoanelor vârstnice dependente, precum și flexibilizarea condițiilor de acces pe piața muncii din România pentru cetățenii ucraineni. Astfel, persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, pot beneficia, la cerere, de serviciile sociale acordate în toate tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, respectiv locuinţe protejate, centre pentru viaţă independentă, centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă sau în centre respiro/centre de criză”, anunță Ministerul Muncii și Solidarității, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, dacă la intrarea pe teritoriul României, persoanele cu dizabilități declară, în mod individual sau prin intermediul însoțitorului, că rămân în România, ele pot fi preluate, la cerere, în evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de serviciile acordate, în cadrul centrelor pentru persoane adulte cu handicap. Persoanele adulte cu dizabilități care nu dețin documente de identitate valabile vor fi comunicate Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în vederea acordării serviciilor menționate anterior.

Finanțarea cheltuielilor aferente serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități va fi asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MMSS.

,,De asemenea, persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază, la cerere, de serviciile sociale, în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Autoritățile administrației publice locale pot angaja asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată”, se menționează în comunicat.

MMSS propune și soluții pentru facilitarea accesului cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar, pentru ca aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din munca prestată.

MMSS a inițiat flexibilizarea procedurilor administrative referitoare la acordarea dreptului de ședere și de muncă pe teritoriul României, având în vedere inclusiv faptul că, dat fiind contextul în care aceștia sunt nevoiți să părăsească teritoriul Ucrainei, nu au posibilitatea să solicite viză de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina și nu dețin asupra lor diplomele de studii/certificatele de calificare într-o anumită profesie.

Astfel, cetăţenii ucraineni care intră legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Documentul adoptat de Guvern vine și în sprijinul cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat și care nu dețin documente cu care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, necesare ocupării unui loc de muncă în România.

,,În astfel de situații, ei se vor putea angaja în baza unei declarații pe propria răspundere, dată angajatorului român, că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate, necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați în muncă, şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României”, mai transmite MMSS.

Actul normativ aprobat de Guvern stabilește că încadrarea în muncă a persoanelor care nu dețin documente doveditoare cu privire la calificări și experiență se face cu respectarea prevederilor din Codul muncii, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

Această prevedere nu se aplică și cetățenilor din Ucraina care doresc să acceadă ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, o profesie reglementată de legea română.

Potrivit MMSS, cetăţenii ucrainieni ajunși în România din cauza conflictului armat pot beneficia și de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Broşura privind “Servicii gratuite oferite cetăţenilor ucraineni pentru integrarea pe piaţa muncii din România”/” Безкоштовні послуги для громадян України для інтеграції на ринок праці Румунії”/” Free services offered to Ukrainian citizens for integration into the Romanian labor market”, poate fi descărcată de aici.

Prevederile Ordonanței de Urgență aprobată de Guvern vizează cetățenii ucraineni și pot fi aplicate persoanelor de alte naționalități doar în condițiile respectării prevederilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

Articolul Măsuri inițiate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru protecția persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice dependente care vin din Ucraina apare prima dată în Jurnal Social.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a avut miercuri, 7 iulie, o întrevedere cu furnizori de servicii sociale, iar tema a vizat îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice. Ea a subliniat că acest tip de serviciu este prea puțin dezvoltat în România.

,,Am discutat astăzi cu furnizori de servicii sociale care asigură îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice. Deși nevoia de asistență la domiciliu este foarte mare, acest tip de serviciu este prea puțin dezvoltat în România. Persoanele peste 65 de ani din România reprezintă principala categorie supusă riscului de sărăcie și excluziune socială (31,16%), dar tocmai pentru acest segment de populație avem puține servicii sociale acreditate, iar numărul de beneficiari este sub nivelul țărilor din jur”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

Ministrul Muncii a explicat că 3,8 milioane de persoane au peste 65 de ani în România, conform cifrelor înregistrate de INS, la 1 ianuarie 2021.

,,În anul 2019, doar 1,3%, adică puțin peste 52000 de persoane vârstnice au beneficiat de servicii sociale, iar în 72% din serviciile publice de asistență socială (SPAS) nu există nici măcar o evidență a persoanelor vârstnice în dificultate. De asemenea, în 93,79% din SPAS-uri nu există nicio persoană angajată pentru asistarea persoanelor vârstnice”, a menționat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a precizat că își dorește să identifice modalităţile prin care furnizorii privaţi pot colabora cu cei din sectorul public pentru extinderea serviciilor de asistenţă la domiciliu a vârstnicilor.

,,În acest context, am dorit să aflăm problemele cu care se confruntă furnizorii de servicii sociale și să găsim, împreună, variante de îmbunătățire a legislației specifice. De asemenea, vrem să identificăm modalitățile prin care furnizorii privați pot colabora cu cei din sectorul public pentru extinderea acestui tip de servicii. Principalii avantajați sunt vârstnicii care, deși ajung în situații care le limitează considerabil mobilitatea, reușesc să rămână în mediul lor atât timp cât primesc îngrijirea de care au nevoie”, a punctat Raluca Turcan.

Totodată, ministrul Muncii a transmis că are în vedere intensificarea cursurilor de calificare pentru îngrijire la domiciliu şi reorganizarea SPAS-urilor.

,,De altfel, potrivit legii, internarea într-un centru rezidențial reprezintă o măsură cu titlu de excepție și trebuie asigurată cu prioritate persoanelor vârstnice care necesită îngrijire medicală permanentă deosebită. Dincolo de faptul că nici un bătrân nu vrea să plece din casa lui, serviciile rezidențiale sunt în număr insuficient, iar costurile unui asemenea serviciu sunt cu mult peste cele care presupun îngrijirea persoanelor dependente în mediul lor. Ministerul Muncii are în vedere intensificarea cursurilor de calificare pentru îngrijire la domiciliu, reorganizarea SPAS-urilor și eficientizarea lor, precum și utilizarea fondurilor europene din următorul exercițiu financiar pentru dezvoltarea acestui tip de servicii”, a concluzionat Raluca Turcan.

Articolul Raluca Turcan: 94% din serviciile publice de asistență socială nu au niciun angajat pentru asistarea persoanelor vârstnice apare prima dată în Jurnal Social.

Pentru a susține persoanele în vârstă sau cu dizabilități, care nu pot ieși din casă în această perioadă, Kaufland, împreună cu platforma de livrări Glovo şi cu Fundaţia Regală Margareta a României, lansează o linie telefonică specială de preluare a comenzilor.

Kaufland va asigura livrarea gratuită, cu plata la domiciliu a produselor.

,,Persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele cu dizabilităţi pot apela la numărul de telefon cu tarif normal 0720.00.95.95, în intervalele luni-sâmbătă: 08:30-21:30 şi duminică: 08:30-20:00 şi pot plasa comenzi, la o distanţă de maximum 6 kilometri faţă de magazinele Kaufland implicate în acest program.

Achitarea produselor se va face în numerar, la livrare, pentru a veni în sprijinul vârstnicilor care nu folosesc instrumente digitale de plată”, precizează reprezentanții Kaufland.

Linia telefonică creată este momentan disponibilă în toate cele 14 oraşe din reţeaua Glovo–Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Arad, Ploieşti, Oradea, Brăila, Galaţi şi Piteşti.

Echipele de voluntari ale Fundaţiei Regale Margareta a României vor munci asiduu, alături de cele din magazinele Kaufland și curierii Glovo pentru a pregăti comenzile și a onora livrările în aceeași zi și pentru a-i sprijini astfel pe cei care nu pot să meragă la cumpărături și nu folosesc internetul.

În cadrul programului sunt disponibile pentru comenzi 250 de produse alimentare de bază, hrană pentru animale, articole de igienă şi de curăţenie.

Totodată, Kaufland își asigură clienții că magazinele vor rămâne deschise și vor fi în continuare bine aprovizionate în această perioadă grea, datorită întregii echipe și a partenerilor săi.

Magazinele Kaufland furnizează măsuri de siguranţă şi protecţie sporite, fiind echipate cu dezinfectant de mâini ,gratuit pentru clienţi şi angajaţi, geamuri de protecţie la casele de marcat, benzi de semnalare a distanţei de siguranţă şi signalistică ce promovează mesajele de prevenţie.

Articolul Kaufland lansează o linie telefonică specială pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități, care vor să comande la domiciliu apare prima dată în Jurnal Social.