Absolvenții promoției 2026 care își caută un loc de muncă pot beneficia de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională și alte măsuri de stimulare a ocupării. În anumite condiții, aceștia pot primi și sprijin financiar: 1.980 de lei prin prima de inserție sau 330 de lei pe lună, timp de șase luni, prin indemnizația de șomaj.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) le recomandă absolvenților promoției 2026 să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza domiciliului, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Înregistrarea este importantă pentru accesarea serviciilor și măsurilor prevăzute de legislația privind șomajul și stimularea ocupării.

Cine este considerat absolvent?

Potrivit ANOFM, în această categorie intră persoanele care au obținut o diplomă sau un certificat de studii în cadrul învățământului gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat potrivit legii.

Termenul de 60 de zile este esențial

Pentru a beneficia de anumite drepturi, absolvenții trebuie să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă în cel mult 60 de zile calendaristice de la absolvire.

Important: termenul nu este același pentru toți absolvenții, deoarece se calculează în funcție de data oficială a absolvirii.

În cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii. Pentru elevii care nu și-au încheiat situația școlară la toate materiile, cele 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigență, înscrisă în adeverința eliberată de unitatea de învățământ. Pentru absolvenții învățământului profesional, în 2026, termenul a început la 26 iunie.

Prin urmare, absolvenții care se află încă în interiorul termenului legal ar trebui să se adreseze cât mai repede AJOFM pentru a nu pierde posibilitatea de a beneficia de măsurile prevăzute de lege.

Prima de inserție: 1.980 de lei

Absolvenții instituțiilor de învățământ și ai școlilor speciale, cu vârsta de minimum 16 ani, care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni pot beneficia de prima de inserție. Valoarea acesteia este egală cu de trei ori Indicatorul Social de Referință (ISR) în vigoare la data încadrării. În 2026, suma este de 1.980 de lei.

Prima se acordă în două tranșe:

• 990 de lei la angajare;
• 990 de lei după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Există însă și situații în care prima de inserție nu se acordă, de exemplu dacă absolventul avea deja un raport de muncă la data absolvirii sau dacă, în perioada dintre absolvire și solicitarea dreptului, a fost admis la o altă formă de învățământ.

Indemnizația de șomaj: 330 de lei pe lună, timp de șase luni

Absolvenții care nu reușesc să se angajeze în perioada de 60 de zile pot solicita indemnizația de șomaj, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru promoția 2026, indemnizația este de 330 de lei pe lună, timp de șase luni, reprezentând 50% din valoarea ISR în vigoare. Plata începe după expirarea perioadei de 60 de zile de la absolvire.

Pentru a avea acces la acest drept, absolventul trebuie să se fi înregistrat în termenul legal de 60 de zile ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Cererea pentru indemnizație trebuie depusă în termenul prevăzut de lege. Dacă este depusă după expirarea primelor 30 de zile de la momentul la care se naște dreptul, dar în maximum 12 luni, plata începe de la data înregistrării cererii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizație absolvenții care, la momentul solicitării, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori refuză participarea la serviciile de stimulare a ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Un alt caz de excludere îl reprezintă absolvenții care au fost admiși la o formă de învățământ.

Prima de inserție și indemnizația de șomaj nu sunt același lucru

Cele două forme de sprijin au scopuri diferite. Prima de inserție este destinată absolvenților care se angajează în condițiile prevăzute de lege. Indemnizația de șomaj pentru absolvenți se adresează celor care nu au reușit să se angajeze și îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. De aceea, este important ca absolvenții să se informeze din timp și să respecte termenele și obligațiile stabilite de legislație.

Ce servicii pot primi absolvenții prin AJOFM?

Înregistrarea la AJOFM nu înseamnă doar acces la eventualele beneficii financiare. Absolvenții înregistrați pot beneficia gratuit de:

• informare și consiliere profesională;
• medierea muncii;
• cursuri de formare profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării;
• sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

ANOFM subliniază că aceste servicii au rolul de a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piața muncii și să își înceapă parcursul profesional cu sprijinul specialiștilor din serviciile publice de ocupare.

Ce documente sunt necesare?

Pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă,  printre documentele solicitate se numără:

• actul de identitate;
• diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;
• CV-ul;
• declarația pe proprie răspundere privind starea de sănătate, pe formular tipizat;
• acordul de utilizare a datelor cu caracter personal, pe formular tipizat.

Absolvenții sunt sfătuiți să verifice și informațiile publicate de AJOFM din județul de domiciliu, pentru a avea lista actualizată a documentelor și a procedurilor aplicabile.

Sprijin și pentru absolvenții cu dizabilități

Legislația include în mod expres și absolvenții școlilor speciale în categoria persoanelor care pot beneficia de prima de inserție, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru tinerii cu dizabilități, serviciile de consiliere, mediere și formare profesională pot fi importante în identificarea unor locuri de muncă adaptate pregătirii și competențelor lor.

În plus, angajatorii care încadrează în muncă absolvenți din rândul persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de măsuri de stimulare prevăzute de legislația privind ocuparea forței de muncă.

Ce trebuie să facă un absolvent care încă își caută un loc de muncă?

Primul pas este verificarea datei oficiale a absolvirii și a termenului de 60 de zile.

Dacă termenul nu a expirat, absolventul trebuie să se înregistreze cât mai repede la AJOFM din raza domiciliului și să se informeze cu privire la locurile de muncă disponibile, cursurile de formare și măsurile financiare pentru care poate fi eligibil.

Dacă termenul de 60 de zile a expirat deja, situația trebuie verificată direct cu AJOFM, deoarece posibilitatea de a beneficia de anumite drepturi depinde de respectarea termenelor prevăzute de lege.

Pentru absolvenții care încă își caută primul loc de muncă, înregistrarea la AJOFM poate reprezenta mai mult decât o formalitate. Poate fi punctul de plecare către un loc de muncă, o calificare nouă sau un sprijin financiar în perioada de tranziție de la școală la viața profesională.

Informații suplimentare pot fi obținute de la agenția pentru ocuparea forței de muncă din județul de domiciliu sau de pe site-ul ANOFM.

Articolul Ai absolvit în 2026 și încă nu ai un loc de muncă? Ce sprijin poți primi prin AJOFM apare prima dată în Jurnal Social.

Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AMOFM) organizează vineri, 10 octombrie 2025, începând cu ora 09:00, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți – un eveniment de referință dedicat sprijinirii integrării tinerilor pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al AMOFM, evenimentul se va desfășura la Palatul Național al Copiilor (Bd. Tineretului nr. 8–10, Sector 4, București) și are ca obiectiv principal facilitarea accesului absolvenților pe piața muncii, oferindu-le posibilitatea de a interacționa direct cu angajatorii și de a descoperi oportunități reale de angajare.

Un pas spre o piață a muncii deschisă tuturor

Deși bursa se adresează în special absolvenților și persoanelor cu dizabilități, participarea este liberă și gratuită pentru oricine se află în căutarea unui loc de muncă, indiferent de vârstă sau nivel de calificare.

În cadrul evenimentului, 165 de agenți economici și-au confirmat prezența, punând la dispoziție 9.963 de locuri de muncă vacante.

O șansă reală pentru incluziune

Un aspect important al bursei este promovarea angajării persoanelor cu dizabilități, oferind angajatorilor oportunitatea de a contribui la o piață a muncii mai incluzivă. 

,,La bursă sunt așteptate și persoanele cu dizabilități, evenimentul oferind angajatorilor șansa de a ocupa posturile vacante destinate acestora și de a facilita integrarea lor pe piața muncii. În conformitate cu art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, angajatorii cu cel puțin 50 de salariați au obligația de a încadra minimum 4% persoane cu dizabilități”, se arată în comunicat.

Cum pot participa angajatorii

Agenții economici care doresc să participe la eveniment își pot transmite ofertele de locuri de muncă direct la sediul AMOFM București (Str. Spătaru Preda nr. 12, Sector 5) sau prin e-mail la amofm.buc@anofm.gov.ro.

De asemenea, înscrieri se pot face și la sediile agențiilor de sector: 

Sector 1 – Str. Spătaru Preda  nr.12, corp clădire A, Sector 5, telefon: 0758 102 136/ 0758.102.141, e-mail: sector-1@anofm.gov.ro; alofm.s1@anofm.gov.ro;

Sector 2 – Str. Spătaru Preda nr.12, corp clădire A, Sector 5, telefon: 0758.102.152/0758.102.162, e-mail: sector-2@anofm.gov.ro; alofm.s2@anofm.gov.ro;

Sector 3 – Str. Tăbăcarilor nr.20,  Sector 4, telefon: 0758.102.127/0758.102.143, e-mail: sector-3@anofm.gov.ro; alofm.s3@anofm.gov.ro;

Sector 4 – Str. Spătaru Preda  nr.12, corp clădire B, Sector 5, telefon: 0758.102.154/ 0758.102.164, e-mail: sector-4@anofm.gov.ro; alofm.s4@anofm.gov.ro;

Sector 5 – B-dul  Pieptănari  nr. 64, Sector 5, telefon:  0758.102.155/0758.102.165, e-mail: sector-5@anofm.gov.ro ; alofm.s5@anofm.gov.ro;

Sector 6 – B-dul Timişoara  nr. 59,  Sector 6, telefon: 0758.102.156/0758.102.166, e-mail:sector-6@anofm.gov.ro; alofm.s6@anofm.gov.ro.

Prin organizarea acestei burse, AMOFM București creează un spațiu de dialog între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, încurajând colaborarea, incluziunea și ocuparea responsabilă pe piața muncii.

,,Deși evenimentul este dedicat în special absolvenților și persoanelor cu dizabilități, participarea este deschisă tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, indiferent de vârstă sau nivel de calificare”, se mai arată în comunicat.

Detalii eveniment:
Data: 10 octombrie 2025
Ora: 09:00
Locație: Palatul Național al Copiilor, Bd. Tineretului nr. 8–10, Sector 4, București
Intrare liberă

Articolul Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți 2025 – AMOFM București oferă oportunități reale pentru tineri și persoane cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Începând din ianuarie 2025, Ordonanța de Urgență care modifică Legea nr. 448/2006 impune noi cerințe pentru angajatori: companiile cu peste 50 de salariați vor avea obligația de a colabora cu organizații neguvernamentale pentru recrutarea persoanelor cu dizabilități și de a raporta anual măsurile întreprinse în vederea respectării cotei prevăzute de lege. Deși bine intenționată, măsura a stârnit reacții mixte în mediul privat, readucând în discuție distanța mare dintre obligațiile legale și realitatea implementării lor.

Două voci puternice din domeniul incluziunii – Ramona Marian, manager JobDirect la ADV România, și Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR) – oferă perspective relevante asupra acestui proces complex. Deși ambele recunosc rolul esențial al cadrului legislativ, ele subliniază că succesul real al integrării pe piața muncii depinde de implicare concretă, parteneriate reale și investiții susținute.

Ramona Marian: „Incluziunea nu este doar despre angajare, ci despre integrare sustenabilă”

În opinia Ramonei Marian, dificultățile cu care se confruntă angajatorii nu țin doar de lipsa candidaților, ci mai ales de așteptările nerealiste și lipsa unor mecanisme clare de sprijin. Deși ONG-urile specializate, precum JobDirect, oferă servicii gratuite de informare, consiliere și orientare profesională pentru persoanele cu dizabilități, multe companii se așteaptă la un serviciu complet de recrutare și integrare, fără a înțelege costurile implicate.

„Multe companii privesc angajarea persoanelor cu dizabilități ca pe o bifă legală. Dar fără sprijin real, personalizat și implicare continuă, această angajare nu produce nici incluziune, nici eficiență”, declară Ramona Marian.

Ea subliniază că, în timp ce unele persoane cu dizabilități au deja un nivel ridicat de educație, autonomie și competențe care le permit să se integreze fără sprijin suplimentar, majoritatea celor care apelează la serviciile ONG-urilor se confruntă cu multiple vulnerabilități – lipsa educației, a calificărilor, traume sociale, autonomie redusă, sau dependență de sprijin social.

În acest context, simpla publicare a unui anunț de angajare nu este suficientă. Persoanele greu angajabile au nevoie de consiliere individualizată, programe de formare adaptate și un mediu de lucru prietenos, adaptat dizabilității lor. Fără acest ecosistem de sprijin, integrarea profesională rămâne o iluzie.

JobDirect – întreprinderea socială a grupului ADV România – pune la dispoziția companiilor pachete personalizate de recrutare și selecție contra cost, în mod similar agențiilor de recrutare. Este autorizată de către AJOFM ca furnizor de servicii de mediere și plasare pe piața muncii, ca furnizor de servicii sociale și servicii de formare profesională de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Cu toate acestea, din cele aproximativ 50 de solicitări primite de la începutul anului, niciuna dintre companii nu a achiziționat aceste servicii, ceea ce arată lipsa unui angajament real în direcția incluziunii.

Daniela Tontsch: „Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități necesită un efort comun real – nu doar emailuri și intenții”

Daniela Tontsch, președinta CNDR, atrage atenția asupra unei alte provocări majore: superficialitatea cu care mulți angajatori tratează procesul de recrutare incluzivă.

„Consiliul Național al Dizabilității din România a fost efectiv blocat de emailuri trimise de companii care, fără o minimă pregătire sau comunicare reală, transmit liste cu posturi vacante. Aceste gesturi, deși aparent bune, se dovedesc adesea inutile, consumând timp și resurse fără rezultate concrete.”

Daniela subliniază că procesele eficiente de angajare s-au realizat doar în parteneriate reale, cu angajatori care înțeleg conceptul de adaptare rezonabilă, participă activ la matchingul profesionist între cerințele postului și profilul candidatului și sunt dispuși să investească în accesibilizarea locului de muncă.

„Integrarea reală nu se face în masă și nu se poate realiza printr-un simplu email. E nevoie de parteneriate asumate, expertiză, adaptare și empatie”, declară ea.

Mai mult, intervențiile ONG-urilor implică numeroase costuri recurente – transport specializat, consiliere psihologică, materiale adaptate pentru dizabilități vizuale sau cognitive, monitorizare post-angajare – care nu pot fi susținute în absența unui sprijin financiar din partea angajatorilor.

De la obligație legală la oportunitate de transformare organizațională

În concluzie, atât ADV România, cât și CNDR evidențiază o realitate clară: cadrul legal este necesar, dar nu suficient. Fără un angajament autentic din partea companiilor, care să vadă angajarea persoanelor cu dizabilități nu ca pe o constrângere, ci ca pe o oportunitate de a construi un mediu de lucru mai uman, mai divers și mai eficient, procesul riscă să rămână o simplă formalitate.

Pașii către o incluziune reală includ:

• adaptarea locului de muncă (tehnologii asistive, mobilier ergonomic),
• flexibilizarea programului de lucru,
• crearea de posturi remote,
• oferirea de sprijin continuu prin mentorat și job coaching,
• și colaborarea cu agenții specializate în recrutare incluzivă.

Integrarea sustenabilă a persoanelor cu dizabilități este un demers de durată, care presupune efort și investiție, dar aduce beneficii semnificative – nu doar persoanelor implicate, ci și întregii societăți.

Companiile interesate de sprijin și resurse pentru angajarea persoanelor cu dizabilități pot contacta: JobDirect – întreprindere socială ADV România
0757 110 246 | contact@jobdirect.ro | www.jobdirect.ro

Doar prin parteneriate reale și asumate putem construi o piață a muncii mai echitabilă, mai accesibilă și mai umană.

Articolul Incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii: între obligații legale și provocări reale apare prima dată în Jurnal Social.

În contextul noilor prevederi adăugate la Art. 78 prin Ordonanța de Urgență nr. 127/2024 privind unele măsuri în domeniul social, precum și al implicării active a Consiliului Național al Dizabilității din România, alături de Ability HUB, în calitate de partener social, în dezvoltarea unui mediu incluziv care să faciliteze integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii într-o manieră echilibrată și eficientă, s-a considerat necesară clarificarea modalității de implementare a acestor prevederi și definitivarea anexelor și documentelor pe care angajatorii trebuie să le raporteze către Autoritățile de resort, respectiv: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În acest context, Consiliul Național al Dizabilității din România și Ability HUB au organizat, pe 23 ianuarie 2025, începând cu ora 11:00, un webinar la care au participat peste 250 de companii care au formulat întrebări și care își doresc să implementeze corect și cu rezultate măsurabile noile prevederi legislative. Din partea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități au participat domnul Romi Mihăescu, secretar general, și doamna Monica Solomie, director adjunct în cadrul Direcției Servicii Sociale Specifice.

Evenimentul s-a desfășurat pe platforma Microsoft Teams.

Daniela Tontsch, președinta Consiliul Național al Dizabilității din România, a evidențiat colaborarea dintre ANPDPD și mediul de afaceri în implementarea noilor prevederi legislative privind incluziunea profesională a persoanelor cu dizabilități, subliniind oportunitățile create de Ordonanța de Urgență 127/2024.

„Apreciez deschiderea și colaborarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), precum și implicarea excepțională a mediului de afaceri în implementarea noilor prevederi legislative privind incluziunea profesională a persoanelor cu dizabilități.

Adoptarea Ordonanței de Urgență 127/2024 creează oportunități semnificative pentru dezvoltarea unui cadru echilibrat și eficient, care să susțină atât angajatorii, cât și persoanele cu dizabilități în accesul pe piața muncii.

Evenimentul a suscitat un interes impresionant, reunind peste 250 de companii, ceea ce demonstrează preocuparea reală a mediului privat pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități. Participanții au apreciat întâlnirea ca fiind extrem de utilă, datorită clarificărilor oferite de către doamna director adjunct Monica Solomie, care a răspuns punctual întrebărilor angajatorilor și a oferit îndrumări esențiale pentru o implementare eficientă a noilor prevederi legislative.

Succesul acestui eveniment subliniază necesitatea unui dialog continuu între autorități, angajatori și organizațiile reprezentative pentru a asigura un mediu de muncă accesibil și echitabil. CNDR își reafirmă angajamentul de a sprijini acest proces și de a facilita aplicarea corectă a legislației pentru o incluziune reală a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Este timpul să schimbăm mentalități și să transformăm obligațiile în oportunități reale. Împreună putem construi o societate mai echitabilă, în care competențele și abilitățile fiecăruia sunt recunoscute și valorizate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Prin programe de formare, consiliere și sprijin pentru angajare, Ability HUB creează oportunități reale de integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și în societate. Inițiativele sale vizează atât dezvoltarea competențelor beneficiarilor, cât și conștientizarea în rândul angajatorilor asupra importanței diversității și accesibilității.

„Este esențial ca această legislație să fie percepută nu doar ca o conformare la cerințele legale, ci ca un prilej real de dezvoltare a unui mediu de lucru divers și incluziv. Lansez, așadar, un apel către toți angajatorii să profite de această oportunitate și să își deschidă porțile pentru candidații cu dizabilități. Noi suntem pregătiți să facilităm acest dialog prin organizarea unor sesiuni de prezentare a candidaților și prin oferirea de suport în integrarea acestora în companii”, a declarat Dana Nuța, Managing Partner Ability HUB.

Pentru a asigura o aplicare corectă a noilor prevederi legislative, CNDR și Ability HUB vor continua să sprijine angajatorii prin sesiuni de informare și clarificări suplimentare. Autoritățile de resort și partenerii sociali rămân angajați în promovarea unui mediu de muncă incluziv și echitabil pentru persoanele cu dizabilități.

Articolul Webinar informativ: Aplicarea noilor prevederi din OUG nr. 127/2024 – clarificări pentru angajatori apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că a lansat platforma prin care persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal care desfășoară activități casnice în gospodărie. În plus, prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații, dacă optează pentru această platformă.

,,Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal pentru activitățile casnice. Prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații. Platforma electronică destinată beneficiarilor și prestatorilor de activități casnice, care introduce un concept nou pe piața muncii, este funcțională și poate fi accesată pe adresa tichete.anofm.ro. Conceptul presupune achiziționarea tichetelor cu care pot fi remunerate persoanele care desfășoară activități ocazionale în gospodărie. Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Conform sursei citate, o altă funcționalitate a platformei este că facilitează interacțiunea dintre beneficiar și prestatorul casnic. Beneficiarii pot posta în secțiunea „Marketplace” serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii serviciile pe care le pot oferi, fiind asigurată în acest fel medierea între cerere și ofertă în ceea ce privește desfășurarea activităților casnice.

Platforma poate fi utilizată de lucrători (prestatori), de beneficiari casnici și de către angajatori și reprezintă o formă de suport pentru persoanele subocupate care nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de stat, informează ministerul.

,,Avantajul pe care îl aduce înrolarea în platformă și furnizarea serviciilor în baza tichetelor valorice este faptul că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate cu condiția preschimbării a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți”, se mai arată în comunicat.

Convenția care se încheie între prestator și beneficiarul casnic în vederea prestării activităților, deși nu este obligatorie forma scrisă, va stabili:

• activitățile şi numărul de ore sau volumul de muncă;
• faptul că plata prestatorului casnic se face cu tichete de activități casnice;
• volumul de muncă zilnic, care nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste cuprinse între 16-18 ani.

Potrivit Ministerului Muncii, se poate înscrie ca prestator casnic orice persoană care a împlinit 16 ani și care dorește să aibă sau să-și suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activități casnice necalificate, fie că este șomer, pensionar, elev, student sau angajat.

,,Angajatorii care se înscriu în platformă pot achiziționa și distribui propriilor angajați tichete pentru activități, transformându-i pe aceștia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activități casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activități casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziționarea a cel puțin 600 de tichete într-un an, angajatorii și beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 de tichete”, transmit reprezentanții Ministerului Muncii.

Printre activitățile casnice care pot fi remunerate cu tichete se numără: aranjarea și servirea mesei; curățarea/întreținerea piscinei; curățenia/igienizarea locuinței; călcatul rufelor; debarasarea și spălarea vaselor; hrănirea/îngrijirea animalelor de companie, plimbarea animalelor de companie; prepararea hranei; plantarea pomilor/arbuștilor; plantarea răsadurilor; realizarea cumpărăturilor pe bază de listă; recoltarea fructelor și legumelor; spălarea covoarelor; spălarea geamurilor și a tâmplăriei; spălarea rufelor; spălarea și curățarea autovehiculelor; strângerea resturilor vegetale din natură.

Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea digitală a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (achiziționare, înregistrarea orelor de lucru), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată), precum și interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituții.

Platforma onlină destinată beneficiarilor și lucrătorilor de activități casnice poate fi accesată aici: tichete.anofm.ro.

Articolul Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal pentru activitățile casnice. Prestatorii beneficiază de drepturi pe care le au și angajații apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a lansat, marţi, 19 decembrie 2023, cea mai amplă platformă de monitorizare, anticipare şi corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii din România.

,,ReConect – platforma informatică ce înglobează un mecanism integrat de corelarea sistemului de educaţie cu cererea forţei de muncă din România a fost lansată, astăzi, în prezenţa ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Florin Cotoşman.

Platforma îşi propune anticiparea nevoii de competenţe de pe piaţa muncii şi crearea unui mecanism de monitorizare a inserţiei absolvenţilor din programele de educaţie şi formare profesională”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, într-un comunicat de presă.

Mai exact, angajatorii ar urma să poată transmite Ministerului Educației ce nevoi de calificări profesionale au la locurile de muncă pe care le au libere sau pe care le estimează că le vor avea.

Potrivit MMSS, proiectul prin care s-a dezvoltat această platformă a fost implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și a fost finanțat din Fondul Social European cu aprox. 4 milioane de euro.

Platforma informatică are trei componente:

• Un mecanism care monitorizează inserția absolvenților din mediul preuniversitar și universitar pe piața muncii
• Un mecanism care anticipează nevoia de calificare pe termen scurt, mediu și lung
• Un mecanism de evaluare şi monitorizare a politicilor publice privind măsurile active şi formarea profesională.

Platforma ReConect va oferi, prin aplicațiile informatice care stau la baza programulu,i și o imagine de ansamblu a trasabilității de la absolvire până la încadrarea pe piața muncii, astfel încât să fie create politici publice care să ducă la o corelare cât mai bună a cererii angajatorilor cu oferta pe care o asigură sistemul de educație, mai informează reprezentanții Ministerului Muncii.

„Această platformă va aduce beneficii semnificative, în special pentru tinerii din România, pentru că se vor putea forma în domeniile care au cea mai mare căutare pe piața muncii. Vom oferi date extrem de relevante sistemului de educație care va putea lua decizii cu privire la domeniile în care există cerere. Platofma ReCONECT unește cei trei actori importanți: tinerii în formare, sistemul de educație și angajatorii din toate sferele”, a declarat Simona BUCURA-OPRESCU, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Proiectul „ReCONECT – Adaptare la Schimbare – Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației”, în valoare 19.119.659,39 lei / aprox. 4 milioane euro, implementat de ANOFM, a fost o condiționalitate favorizantă pentru finanțarea domeniilor ocupare, educație și formare profesională din Fondurile Structurale Europene 2021-2027 și s-a implementat în cadrul unui larg parteneriat între ANOFM,  în calitate de beneficiar, MMSS, Ministerul Educației, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

De altfel, pentru a contribui la creșterea ocupării, ANOFM a valorificat oportunitățile oferite de Uniunea Europeană prin contractarea a peste 1,2 miliarde de euro din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, devenind unul dintre cei mai mari beneficiari POCU din România.

Articolul Ministerul Muncii lansează o platformă de monitorizare, anticipare și corelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii din România apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: Forumului European al Dizabilității

În cadrul celei de-a cincea ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), desfășurată la Bruxelles, pe 23 mai, au avut loc trei paneluri ce au dezbătut problemele stringente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.

Potrivit Forumului European al Dizabilității (EDF), unul dintre paneluri s-a axat pe problemele cauzate de lipsa incluziunii sociale și a egalității persoanelor cu dizabilități, cum ar fi: creșterea gradului de sărăcie, creșterea costului vieții, bariere în calea vieții independente și a incluziunii în educație și pe piața muncii.

Dezbaterea a fost moderată de Nadia Hadad, membră a Comitetului executiv al EDF, și de europarlamentarul Marc Angel, vicepreședinte al Parlamentului European. Printre vorbitori s-au numărat: Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, Tamara Byrne, reprezentanta Comitetului pentru Tineret al EDF, Markus Schefer, membru al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și reprezentanți ai Rețelei europene de combatere a sărăciei și ai Equinet.

Principalele concluzii au fost următoarele:

• Importanța accesibilității ca mijloc de realizare a drepturilor omului și a incluziunii sociale;
• Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Rolul instituțiilor UE în acest sens nu este doar de a aloca fonduri, ci și de a efectua audituri pentru a asigura respectarea convenției.
• Guvernele nu trebuie să reducă sau să elimine pensiile de invaliditate atunci când persoanele cu dizabilități se angajează. Aceste indemnizații acoperă costurile suplimentare legate de traiul într-o societate inaccesibilă și inegală.
• Autoritățile trebuie să acorde o atenție deosebită problemelor femeilor cu handicap și ale persoanelor cu  dizabilități care fac parte din alte grupuri marginalizate.
• Trebuie colectate date defalcate pe handicap.
• Trebuie consolidate programele care vizează scoaterea din sărăcie a persoanelor cu dizabilități.
• Persoanele cu dizabilități și organizațiile lor pot contacta organismele de promovare a egalității și Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a raporta problemele și a contribui la o mai bună responsabilizare a guvernului.

Vicepreședintele Parlamentului European, Marc Angel, a deschis sesiunea, exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul crizei costului vieții asupra persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește locuințele accesibile și la prețuri rezonabile. El a cerut participanților să avertizeze Parlamentul, în cazul în care fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv.

Foto: Klaus Tontsch

Comisarul Dalli a subliniat numeroasele bariere cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, de la educație și locuri de muncă accesibile, până la găsirea de locuințe la prețuri accesibile și sprijin pentru a trăi independent:. ,,Inegalitățile din societățile noastre stau la baza excluziunii sociale și a sărăciei”.

Ea a lăudat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a explicat modul în care aceasta a influențat actuala strategie a UE privind persoanele cu handicap:

Sprijinirea vieții independente: Comisia va prezenta orientări privind viața independentă în 2023. În 2024, aceasta va defini standardele minime de calitate pentru serviciile de sprijin.

Stimularea ocupării forței de muncă: în 2022, Comisia a prezentat pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Comisarul a declarat: ,,Nu ne mai putem permite pierderea de capital uman care rezultă din barierele structurale care împiedică persoanele cu handicap să intre pe piața muncii.”

Accesibilitate: Comisarul a explicat că reprezentanții Comisiei sprijină punerea în aplicare a legislației existente prin intermediul fondurilor UE, verificarea legilor naționale și susțin noul centru european de resurse pentru accesibilitate, AccessibleEU, care ajută țările să aplice normele.

Tamara Byrne i-a urmat comisarului Dalli, subliniind modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale sunt adesea ignorate. Ea a explicat că ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități nu a condus adesea la îmbunătățiri reale.

Tamara a vorbit despre experiența sa în învățământul de masă și despre faptul că aceasta a fost un exemplu rar de bune practici, datorită sprijinului adecvat și profesorilor care nu aveau prejudecăți. Cu toate acestea, chiar și atunci, guvernul nu a văzut potențialul ei și a trebuit să-și susțină cauza pentru a se putea înscrie la facultate. ,,Nu cred că oamenii își dau seama cum modul în care este structurată societatea poate să îmi răpească posibilitatea de a alege atât de multe lucruri, cum ar fi unde vreau să lucrez, ce fel de slujbă vreau, unde vreau să locuiesc și cu cine vreau să locuiesc”, a afirmat ea.

Ea și-a împărtășit visul de a călători în Europa în mod independent și de a avea o viață fără a fi nevoită să se bazeze pe sprijinul membrilor familiei: ,,Merit să fiu tratată ca un adult, nu ca un copil. Părinții mei nu mă pot întreține pentru tot restul vieții mele”.

Aceasta a solicitat guvernelor să se asigure că pensiile de invaliditate nu vor fi eliminate atunci când persoanele cu handicap vor avea un loc de muncă remunerat.

Nadia Hadad a încheiat sesiunea, subliniind faptul că persoanele cu dizabilități trebuie să lupte în continuare pentru fiecare drept din viața de zi cu zi: ,,O luptă pentru a fi respectate și pentru a fi considerate și văzute ca ființe umane”. Ea a solicitat sancțiuni și norme de aplicare pentru statele membre care nu respectă drepturile persoanelor cu handicap.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a explicat că indemnizația de handicap din România este insuficientă și a vorbit despre stereotipurile prejudiciabile care afectează persoanele cu dizabilități. Ea a solicitat o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european.

,,Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro. Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței. Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.

Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?

Fără o îndemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități. Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității”, a declarat Daniela Tontsch.

Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD) a fost organizat de EDF și de Parlamentul European și a reunit peste 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități, factori de decizie politică și alte părți interesate. Acest eveniment a fost găzduit în hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles.

Articolul Parlamentul European al Persoanelor cu Dizabilități: Combaterea inegalității, a excluziunii sociale și a sărăciei apare prima dată în Jurnal Social.

Reforma sistemului de asistență socială și piața muncii, reforma sistemului public de pensii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități au fost principalele subiecte pe agenda ministrului Muncii, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a întâlnit luni, 28 august 2023, la Bruxelles, cu Joost Korte, director general al Directoratului General pentru Ocupare, Servicii Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Temele de discuție au vizat reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

,,Vom face din politicile de ocupare o prioritate a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Aici avem în vedere și integrarea Ministerului Educației și a tuturor actorilor – sindicate și patronate – în acest proces. Nu văd ANOFM doar ca pe o agenție de plăți, ci ca pe cel mai important jucător pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și adecvarea competențelor și abilităților persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nevoile angajatorilor”, a spus ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Pe de altă parte, reforma în domeniul asistenței sociale implică o serie de măsuri pentru a spori capacitatea și eficiența Inspecției Sociale și pentru a îmbunătăți statutul inspectorilor sociali.

,,Pentru asta avem nevoie de formare pentru inspectorii sociali, mărirea numărului de asistenți sociali, creșterea resurselor logistice și de echipamente pentru aceștia, finanțarea unor registre actualizate ale furnizorilor de servicii sociale și ale beneficiarilor de asistență socială și implementarea unui mecanism național de petiții pentru asistență și servicii sociale. Întregul sistem de îngrijire pentru vârstnici trebuie întărit, atât prin servicii de îngrijire la domiciliu, cât și prin centre de zi adaptate nevoilor, dar și cămine pentru vârstnici”, a subliniat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a declarat că „situaţiile grave din ultima vreme pe care le cunoaştem cu toţii sunt în zona persoanelor cu dizabilităţi”.

 ,,Acționăm ferm pentru ca acestea să nu se mai repete. Pentru persoanele cu dizabilități, finanțarea pe care o solicităm este pentru locuințe în comunitate”, a adăugat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În urma întâlnirii s-a convenit ca directorul general Joost Korte să efectueze o vizită oficială în România la finalul lunii noiembrie a anului în curs.

Articolul Reforma serviciului public de ocupare, îmbunătățirea sistemului de îngrijire pe termen lung și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, discutate de ministrul Muncii, la Bruxelles apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, implementează proiectul ,,Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, proiect cofinanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

Potrivit unui comunicat al ANPDPD, obiectivul specific al proiectului este creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu nivel redus de educație.

Durata proiectului este de 53 luni, iar obiectivul general este reprezentat de asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informațional și comunicațional, în vederea creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a muncii.

Activități desfășurate în cadrul proiectului:

• ANOFM: Măsuri active de ocupare pentru facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;
• ANDPDCA: Acordarea de sprijin angajatorilor în vederea asigurării accesibilizării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități;
• ANDPDCA: Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în vederea creșterii șanselor de integrare pe piața muncii prin acordarea de subvenții în vederea achiziționării de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces.

Activitățile derulate în cadrul proiectului sunt menite să ducă la atingerea rezultatelor așteptate: 7000 persoane cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă informate, consiliate și mediate în vederea angajării, 200 persoane cu dizabilități, non-NEET pentru care se finanțează subvenții conform art.80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, 200 spații de muncă adaptate, o campanie de informare a beneficiarilor cu privire la achiziționarea produselor asistive, solicitări de decontare a voucherului și vouchere decontate pentru persoane cu dizabilități non-NEET.

,,Persoanele cu dizabilități non-NEET șomere, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care beneficiază de măsuri active de ocupare pot beneficia la cerere de sprijin, prin acordarea de subvenții sub formă de vouchere pentru achiziționarea de dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate. Voucherele au o valoare de maxim 23.000 lei”, informează ANPDPD.

Astfel, printre altele, pot fi achiziționate cititoare şi bastoane inteligente pentru nevăzători, tehnologii asistive pentru persoane cu mobilitate redusă: proteze pentru membrele superioare și inferioare,  scaune rulante, elevatoare, proteze audio, diferite instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen, precum şi instrumente manipulatoare robotizate.

Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare se găsește în Ordinul Ministerului Muncii 721/2019.

Potrivit ANPDPD, în perioada 23 mai 2019 – 31 Martie 2023, au fost înregistrate următoarele rezultate ale proiectului:

• 4505 persoane cu dizabilități incluse în grupul țintă care au beneficiat servicii de informare și consiliere profesională, de medierea muncii sau de formare profesională;
• 700 persoane cu dizabilități care au primit un loc de muncă, din care pentru 181 se finanțează subvenții conform art. 80 și  art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;
• 2243 vouchere eliberate;
• lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, actualizată, disponibilă pe site-ul www.anpd.gov.ro, incluzând, în prezent, un număr de 28 furnizori;
• 125 de audiențe telefonice acordate persoanelor cu dizabilități cu privire la modalitatea prin  care pot să beneficieze de voucher, care sunt documentele necesare, care sunt instituțiile cărora se pot adresa;
• alocarea unui număr de telefon mobil destinat potențialilor beneficiari de voucher;
• distribuirea de materiale informative referitoare la proiect;
• un material video elaborat despre angajatorul de top și experiența personală cu voucherul și persoanele cu dizabilităţi angajate;
• text promoțional pentru videoclipul cu povestea de succes a angajatorului de top;
• promovarea clipului pe rețelele de socializare – Facebook și website-ul instituției;
• realizarea și transmiterea de Buletine Informative lunare destinate comunicării către asociațiile persoanelor cu dizabilități a informațiilor referitoare la progresul realizat în derularea proiectului;

Proiectul se derulează în perioada 23.05.2019 – 31.07.2023.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 111.978.816,40 lei, din care 94.549.862,89  lei cofinanțare UE.

ANPDPD invită persoanele cu dizabilități, șomere și inactive non – NEET să se adreseze agențiilor județene de ocupare a forței de muncă sau direcțiilor generale de asistență sociale de protecția copilului unde au domiciliul pentru a beneficia de oportunitățile din cadrul proiectului.

Mai multe informații pot fi accesate pe site-ul https://anpd.gov.ro/web/.

Articolul Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Indiferent de veniturile pe care le au, persoanele cu dizabilități vor putea primi, începând din acest an, un stimulent de inserție pe piața muncii, bani destinați facilitării ocupării sau păstrării unui loc de muncă, potrivit unei legi ce a intrat în vigoare pe 9 ianuarie 2023. Acești bani se vor acorda la cerere, în baza evaluării nevoilor individuale de dezvoltare a deprinderilor vocaționale și de muncă ale persoanei încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a ținut să sublinieze că în programele de mediere pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități implementate de Ability HUB, partenerul CNDR, s-a confruntat cu situații în care unele persoane cu dizabilități nu puteau participa la cursurile de pregătire din cauza problemelor legate de sărăcia extremă, precum și din cauza lipsei de acces la mijloacele de transport.

,,În programele de mediere pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, pe care le implementează Asociația Ability HUB, partenerul Consiliului Național al Dizabilității, ne-am confruntat cu situații în care unele persoane cu dizabilități nu puteau participa la cursurile de pregătire din cauze legate de sărăcia extremă în care se aflau: lipsa hainelor, a încălțămintei, hranei, dispozitivelor medicale și, în unele cazuri, chiar lipsa igienei.

Un alt factor care-i împiedica să participe la cursuri era imposibilitatea deplasării: nu cunoșteau legislația, nu aplicaseră pentru legitimațiile de călătorie gratuită, nu puteau utiliza transportul public, acesta fiind, în marea majoritate, neaccesibil”,  a declarat Daniela Tontsch.

Ea a adăugat că, prin introducerea art. 78^1 în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, „persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.”

„LEGEA nr. 7 din 4 ianuarie 2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” COMPLETEAZĂ și MODIFICĂ o serie de articole din „Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008”:

„18. După articolul 78 se introduce un nou articol, art. 78^1, cu următorul cuprins: Articolul 78^1(1) În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.

(2) Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

(3) Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.”

Articolul Stimulent de inserție pe piața muncii pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu apare prima dată în Jurnal Social.