Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulilor transportului interurban gratuit de care beneficiază persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.
]]>
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre, prin care propune modificarea regulilor transportului interurban gratuit de care beneficiază persoanele cu dizabilități. Una dintre modificările propuse vizează eliminarea posibilității de refuz al asigurării transportului acestora în cazul în care biletul a fost emis într-un alt județ.
Proiectul de HG aflat în dezbatere publică vizează modificarea normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, cuprinse în HG 1.017/2018, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor celor cu dizabilități în legătură cu transportul gratuit.
,,Scopul acestui act normativ este de a asigura respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prin utilizarea cardurilor de carburant emise de unități verificate prin procedura de autorizare a Ministerului Finanțelor”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Concret, autorizațiile de funcționare a unităților emitente de carduri de carburant se vor acorda în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, nu potrivit prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, așa cum e în prezent.
Totodată, autoritățile vor să se asigure că se respectă drepturile persoanelor cu dizabilități prin eliminarea posibilității de refuz al furnizării serviciului de transport în situația în care transportatorul nu are încheiată convenție cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu al beneficiarului.
Mai exact, normele vor stabili că ,,operatorii de transport interurban sunt obligați să asigure serviciile în baza biletelor de călătorie gratuită, indiferent de județul care le-a tipărit și să le prezinte spre decontare DGASPC-ului cu care are încheiată convenție”. Modalitatea de decontare şi de asigurare a transferurilor financiare va trebui aprobată prin ordin al președintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
În prezent, HG 1.017/2018 prevede că operatorii de transport interurban pot presta serviciile de transport pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap numai în baza convențiilor încheiate cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
,,Încălcarea obligativității de a asigura serviciile gratuite de transport va fi sancționată. Astfel, refuzul operatorului de transport interurban de a asigura serviciile în baza biletului de călătorie gratuită este considerată infracțiune putând fi aplicată și amendă situată între 10 și 20 de puncte de amendă”, se mai arată în nota de fundamentare.
Normele stabilesc că un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, ceea ce înseamnă că amenda maximă pe care o vor putea primi operatorii de transport interurban în cazul menționat mai sus este de 55.500 de lei.
Proiectul de hotărâre poate fi consultat de persoanele interesate aici:
Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulilor transportului interurban gratuit de care beneficiază persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.
]]>Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care vizează modificări ale normelor privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.
]]>
Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care conține o serie de modificări ale normelor privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap. Acestea vizează, în special, utilizarea și comercializarea bonurilor de carburant și a bonurilor valorice, interzicând tranzacționarea acestora.
Proiectul propune stabilirea drept contravenții a unor fapte, precum utilizarea de către beneficiari a bonurilor de carburant pe suport hârtie sau a bonurilor valorice pe suport electronic în alt scop decât cel prevăzut de hotărârea de guvern sau comercializarea acestora. Astfel de fapte vor fi considerate contravenții, prin analogie cu cele prevăzute de acte, precum Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
Actul normativ prevede modalitatea de decontare a carburantului și de acordare de bonuri de carburant pe suport hârtie, dar și pe suport electronic, pentru deplasarea cu autoturismul aflat în proprietatea beneficiarilor, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoţitorului.
,,În acest sens, pentru simplificarea procedurii, se asigură posibilitatea depunerii cererii de opțiune prin mijloace electronice, precum și persoanele care pot depune cererea în numele persoanelor beneficiare, când acestea, din motive obiective, nu pot depune singure această cerere. De asemenea, se stabilește modelul cererii pentru exprimarea opțiunii, cererii pentru decontarea carburantului, care trebuie să cuprindă și acordul persoanei privind prelucrarea datelor cu caracter personal, documentele necesare precum și modalitatea de acordare a bonurilor de carburant pe suport hârtie și a bonurilor valorice pe suport electronic”, se arată în proiectul de hotărâre.
Prezentul proiect prevede faptul că persoanele cu handicap grav sau accentuat vor putea opta între gratuitate la transportul interurban sau primirea bonurilor sau cardurilor de carburant, cu o limită anuală de 1.500 lei pentru handicap grav și 750 lei pentru handicap accentuat.
De asemenea, documentul stabilește modalitatea de contractare a serviciilor de achiziție a bonurilor de carburant pe suport hârtie, a bonurilor valorice pe suport electronic, modelul bonului valoric pe suport electronic, precum și condițiile de utilizarea ale acestuia.
,,În vederea simplificării modalității de decontare și pentru aplicarea unitară a acesteia se stabilesc modelele centralizatoarelor de decont și a centralizatoarelor de acordare a bonurilor de carburant pe suport hârtie, a bonurilor valorice pe suport electronic. Totodată, se stabilește depunerea lunară a cererilor de decontare și faptul că decontarea cheltuielilor de transport generate de aplicarea prezentelor norme metodologice se face în limita creditelor bugetare aprobate. Totodată, a fost stabilită sursa de finanțare a cheltuielilor pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul, din bugetul DGASPC, prin transferuri din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, până la sfârșitul lunii în care s-a încheiat necesarul de fonduri”, se mai menționează în noul proiect.
Potrivit actului normativ, în cazul în care a fost exprimată opțiunea pentru acordarea de bonuri de carburant, carduri de carburant sau pentru decontarea carburantului, nu se mai acordă bilete de transport interurban asistentului personal al persoanei cu handicap grav. Cererea pentru decontarea carburantului se depune la DGASPC, în termen de 60 de zile de la data efectuării călătoriei, și este însoțită de bonul/bonurile fiscal(e) de carburant, emis(e) de societățile de distribuție a produselor petroliere.
Proiectul de hotărâre poate fi consultat de persoanele interesate aici:
Articolul Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care vizează modificări ale normelor privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.
]]>Articolul Proiectul de hotărâre privind metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, pus în dezbatere publică apare prima dată în Jurnal Social.
]]>
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre privind metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități.
Potrivit Legii 7/2023, publicată în ianuarie, persoanele cu dizabilități vor putea primi mai multe beneficii, printre care și cel pentru locuire sau cel de tranziție. Mai exact, aceștia vor primi mai multe tipuri de ajutoare financiare, inclusiv sume pe care să le folosească pentru pentru plata chiriei sau a utilităților publice, în cazul unei locuințe închiriate din mediul privat, sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate.
,,În vederea susținerii unui trai independent în comunitate, persoanele adulte cu dizabilități pot primi un beneficiu pentru locuire și un beneficiu de tranziție, după caz, potrivit prevederilor art.202 și 203 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Beneficiul pentru locuire se acordă lunar în vederea administrării unei locuințe, pentru persoanele adulte cu dizabilități încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care dețin certificat sau decizie de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate și care îndeplinesc condițiile referitoare la locuire și venit, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate.
Beneficiul de tranziție se acordă o singură dată și ori de câte ori este nevoie, persoanelor adulte cu dizabilități, posesoare ale unui certificat de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate, pe baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate, sau pentru prevenirea reinstituționalizării”, se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit sursei citate, persoanele cu dizabilități vor putea folosi banii acordați de stat, sub formă de indemnizație lunară, pentru acoperirea cheltuielilor aferente plății chiriei pentru locuinţele închiriate din mediul public sau privat, aflate în mediu rural sau urban, respectiv a plății asigurărilor împotriva dezastrelor naturale, a serviciilor de utilităţi publice, precum și a reparațiilor curente necesare acestei locuințe.
Conform documentului, valoarea beneficiului pentru locuire va fi de până la 4.000 de lei.
Valorile maxime de referință ale cheltuielilor acoperite prin beneficiul pentru locuire acordat pentru persoana adultă cu dizabilități care întrunește criteriile de eligibilitate sunt următoarele:
- până la 1.500 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul privat, rural ;
- până la 2.400 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul privat, urban;
- până la 1.000 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata chiriei, pentru locuințele închiriate din mediul public, aflate în proprietatea sau administrarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau aflate în fondul de locuinţe sociale;
- până la 100 lei/an pentru cheltuielile determinate de plata asigurărilor împotriva dezastrelor naturale, încheiate în conformitate cu prevederile Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundațiilor, cu modificările ulterioare;
- până la 1.000 lei/lună pentru cheltuielile determinate de plata serviciilor de utilități publice și cheltuieli de reparații curente.
- până la 1.500 lei/an pentru cheltuielile determinate de plata reparațiilor curente.
,,Prezentul proiect are în vedere acordarea beneficiului pentru locuire, astfel încât să fie asigurată posibilitatea persoanelor adulte cu dizabilităţi de a avea acces la o formă de locuire în comunitate, fie prin închiriere din fondul de locuințe sociale, fie de pe piața liberă, precum și de a administra locuința pe care o dețin, pe de-o parte în sensul dobândirii abilităţilor necesare pentru a face față lunar cheltuielilor curente, legate de: plata utilităților, plata asigurării obligatorii pentru locuință, dar și pentru plata reparațiilor curente, iar pe de altă parte, în ceea ce priveşte asigurarea mijloacelor financiare prin care să efectueze acest lucru”, se precizează în nota de fundamentare.
De asemenea, beneficiul de tranziție reprezintă o sumă acordată persoanei adulte cu dizabilități, pentru prevenirea instituționalizării acesteia sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate.
,,Beneficiul de tranziție acoperă costuri de reparații, lucrări de adaptare a locuinței, achiziție a consumabilelor de uz casnic, mutare a bunurilor personale, transport, contractare de servicii necesare, de tip: igienizare, instalare de utilități, plata serviciilor sociale de care persoana adultă cu dizabilități beneficiază la transferul din instituțiile rezidențiale în comunitate și alte cheltuieli necesare traiului independent sau în situații de urgență/criză. Valoarea totală a beneficiului de tranziție este de 10.000 lei”, se mai arată în proiectul de hotărâre.
Prin proiectul de Hotărâre de Guvern, lansat recent în dezbatere publică, Ministerul Muncii propune în momentul de față și o metodologie de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, astfel încât măsurile să se poată pună și în practică.
Practic, acum se stabilește modalitatea de finanțare a celor două ajutoare destinate persoanelor cu dizabilități (a beneficiului de locuire și a celui de tranziție), precum și condițiile de eligibilitate a beneficiarilor. Termenul stabilit de Legea 7/2023 pentru apariția acestor detalii este data de 8 iulie 2023.
Potrivit proiectului de hotărâre, persoana adultă cu dizabilități are dreptul la beneficiul pentru locuire în cazul în care deține certificat sau decizie de încadrare în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, este persoană dezinstituționalizată sau în risc de reinstituționalizare, deține un raport de evaluare a nevoilor individuale de viață, care cuprinde recomandarea de locuire independent și nu realizează venituri sau are venituri nete, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
În ceea ce privește beneficiul de tranziție, acesta va putea ajunge la persoana adultă cu dizabilități care deține un certificat de încadrare în grad de handicap grav, accentuat, mediu sau ușor, se află în proces de dezinstituționalizare și participă la activități pentru pregătirea transferului în comunitate sau este în risc de instituționalizare, deține un raport de evaluare a nevoilor individuale de viață, în care se recomandă locuirea independentă și care nu are venituri sau are venituri foarte mici, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
În nota de fundamentare se menționează că ,,beneficiile pentru locuire și de tranziție se achită de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București pentru persoanele adulte cu dizabilități dezinstituționalizate sau aflate în risc de reinstituționalizare, iar beneficiul pentru locuire se achită de autoritățile administrației publice locale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale pentru persoanele adulte cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare”.
Plata celor două ajutoare financiare se va face în contul bancar indicat, deschis pe numele persoanei adulte cu dizabilități.
Proiectul pus în dezbatere publică poate fi consultat și descărcat de aici:
Articolul Proiectul de hotărâre privind metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, pus în dezbatere publică apare prima dată în Jurnal Social.
]]>