Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor, anunță Ministerul Muncii și Solidărității Sociale (MMSS).

,,Pensionarii care, prin aplicarea noii legi a pensiilor, au pensii mai mari de la 1 septembrie 2024 vor beneficia în continuare de drepturile de protecție socială, acordate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe care le aveau și până acum”, a transmis MMSS, într-un comunicat de presă.

Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, ca majorarea rezultată în urma procesului de recalculare a pensiilor să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie.

,,Această măsura are în vedere sprijinirea pensionarilor care prin recalcularea dreptului de pensie ar fi ieșit de sub incidența aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceste categorii de persoane sunt într-o situație de vulnerabilitate, iar acest sprijin material este esențial pentru asigurarea unui trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor de la 1830 lei la 2020 lei, precum și modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde. Astfel, limita veniturilor lunare realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au și calitatea de pensionari, crește de la 2.000 lei cât este în prezent, la 2.210 lei, mai informează Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, majorările propuse iau în calcul rata medie anuală a inflației din anul 2023, comunicată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%.

Articolul Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a inițiat și a demarat  un alt mod de dialog social, prin organizarea unor întâlniri informale cu parlamentari și decidenți. Este o premieră, pentru că inițiativa depășește normele de interacțiune socială dintre decidenți și persoanele cu dizabilități.

Vineri, 20 ianuarie 2023, președinta CNDR – Daniela Tontsch, directorul executiv al CNDR – Claudia Brătan, responsabilul de comunicare internațională – Sorin Ilie Țața, juristul CNDR – Mihai Bursuc, președinta Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic Romania – Sanda Diculescu, au luat o cină de lucru cu deputatul AUR – Adrian Axinia și Felicia Akkaya – coordonator AUR Brașov.

În urma întâlnirii, domnul deputat Adrian Axinia a mulțumit pentru invitație și a declarat: „Foarte mulți politicieni au promis, dar nu au făcut. Este nevoie de oameni noi în politică, oameni care să respecte promisiunile făcute. Parlamentul, dar și alte insituții ale statului pot și trebuie să facă mai mult!

Este necesar să urmăm exemplul țărilor vestice, care sunt societăți incluzive, în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate și nu există discriminare. Au acces egal la asistență medicală, locuri de muncă, transport public și locuințe. De asemenea, beneficiază de măsuri de redresare și atenuare a efectelor crizelor sanitare, cum a fost și criza Covid-19, care afectează disproporționat persoanele cu dizabilități.”

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a afirmat:

„A fost o seară cu discuții legate în mod special de educație, formare profesională, schimbare de paradigmă cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilități în muncă. Am abordat, de asemenea,  propunerea de modificare a unor acte normative, în beneficiul copiilor cu dizabilități.

Domnul deputat Axinia cunoaște îndeaproape dificultățile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România, pentru că are în familie membri cu dizabilități. În cadrul întâlnirii ne-a împărtășit experiențele de viață pe care le-au trăit, domnia sa și membrii familiei, din cauza sistemului de protecție socială deficitar în ceea ce privește serviciile de îngrijire.

Nu în ultimul rând, a menționat că are în vedere o extindere a acestui de tip de dialog și colaborare și cu alți reprezentanți ai partidului pentru identificarea unei direcții corecte a acestei colaborări, demarată pentru susținerea reală a persoanelor cu dizabilități din România. Acest sprijin trebuie să se materializeze, inclusiv în sfera legislativă, și să fie susținut din punct de vedere economic de către instituțiile statului care sunt datoare să găsească resursele necesare.”

Felicia Akkaya, coordonator AUR Brașov,  consideră că este obligatoriu ca problemele persoanelor cu dizabilități să fie analizate din perspectiva drepturilor și a integrării.

,,Trebuie identificate soluții la câteva probleme punctuale ce ar putea ușura viața părinților și a copiilor implicați.

Persoanele cu dizabilități trebuie incluse în toate politicile și domeniile. Orice persoană, care poate aduce plus valoare unor astfel de proiecte, este binevenită”, a concluzionat Felicia Akkaya, coordonator AUR Brașov.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul Deputatul Adrian Axinia: Foarte mulți politicieni au promis, dar nu au făcut. Este nevoie de oameni noi în politică, oameni care să respecte promisiunile făcute! apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Vlad Andrei Stamate

Cum protejează Uniunea Europeană persoanele cu dizabilități

Țările membre ale Uniunii Europene au semnat Convenția Națiunilor Unite privind drepturilor persoanelor cu dizabilități, și în acest document se spune ce drepturi au persoanele cu dizabilități și cum trebuie țările să protejeze aceste drepturi. Persoanele cu dizabilități au aceleași șanse în viață ca și celelalte persoane, nu pot fi tratate nedrept sau prost doar pentru faptul că au o dizabilitate și pot lua parte la comunitate la fel ca și ceilalți membri ai comunității. Ele au dreptul să trăiască o viață independentă, să aibă un serviciu, să fie parte a comunității și să participe la toate aspectele vieții ca și celelalte persoane.

În martie 2021, Uniunea Europeană a aprobat Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2030, care este un plan de lucru pentru următorii zece ani, pentru a asigura corectitudinea abordării persoanelor cu dizabilități. Libertatea de mișcare este un lucru foarte important, astfel, toate persoanele din UE pot călători liber, pot să transfere bani și să își deschidă un cont bancar într-o altă țară sau să cumpere o casă în altă țară, pot alege să se miște, să lucreze sau să trăiască în orice țară din UE. Companiile nu pot refuza accesul persoanelor cu dizabilități în avion, pe un vapor, în tren sau în autobuz.

De asemenea, UE protejează dreptul persoanelor cu dizabilități la muncă, locurile de muncă trebuie să fie accesibile, iar birourile să aibă rampe, iar persoanele nevăzătoare sau cu probleme de auz trebuie să aibă acces la tehnologia asistivă, pentru a lucra fără probleme. Tinerii au dreptul la studiu, astfel pot studia în oricare universitate din Uniune, prin programul Erasmus. Persoanele cu dizabilități au dreptul la justiție, să înțeleagă toți pașii, să-și expună clar părerea, să obțină ajutorul necesar gratis asupra drepturilor lor, să aibă un avocat care să-i ajute să-și exprime clar părerea în instanță. Au dreptul la îngrijirea medicală, pot obține un card de asigurare de sănătate european pentru a a avea parte de îngrijire în același mod precum persoanele care trăiesc în țara respectivă atunci când călătoresc în altă țară. Accesul la televiziune, cărți, telefoane, internet și alte tipuri de tehnologie să fie neîngrădit.

Dreptul la vot

Tinerii cu dizabilități trebuie să aibă dreptul de a vota și de a candida la alegeri. Vocea lor este deopotrivă egală cu vocea altui membru al societății. Pentru persoanele cu dizabilități, din păcate, este greu și câteodată imposibil să voteze sau să candideze la alegeri. Problemele cu care se confruntă acestea în legătură cu alegerile sunt următoarele:

– Pentru persoanele cu dizabilități intelectuale informația nu este ușor de citit, astfel ei nu pot înțelege cum să voteze.

– Pentru persoanele care utilizează un fotoliu rulant, dacă alegerile au loc în clădiri care nu au rampe, ele nu vor putea merge să voteze.

Unele țări nu permit persoanelor cu dizabilități să-și facă propriile alegeri în materie de candidați politici. Convenția Națiunilor Unite afirmă că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să voteze și să candideze la alegeri. Modul în care țările din Uniunea Europeană au acționat pentru a facilita dreptul de a vota este diferit de la țară la țară.

În unele țări pot trimite votul prin poștă, sau pot alege să voteze într-o clădire accesibilă, pot cere unei persoane de încredere să voteze pentru ei, sau pot avea informații într-un format accesibil, ușor de citit. În afară de aceste acțiuni, este nevoie ca toate materialele și informațiile despre alegerile europene să fie ușor de citit, astfel încât persoanele cu dizabilități intelectuale să le poată înțelege. De asemenea, la televizor să se folosească și limbajul semnelor pentru a fi informate și persoanele cu deficiențe de auz.

Accesibilitate

Auzim des atunci când vorbim despre persoanele cu dizabilități că unele clădiri sau activități nu sunt accesibile. Acestea devin accesibile atunci când sunt ușor de folosit de către toate persoanele, de exemplu, atunci când clădirile au rampe sau când informația este ușor de citit și o putem înțelege cu toții.

Protecția Socială

Despre protecția socială, despre  politici pentru dezvoltare incluzivă se vorbește ca fiind un set de acțiuni finanțate de stat care să sprijine persoanele vulnerabile de a lungul întregii lor vieți. Să ajute persoanele aflate în situații de criză, să favorizeze incluziunea socială și să sprijine familiile. Multe persoane cu dizabilități nu pot vorbi despre sine ca fiind vulnerabile, dar sistemul de securitate socială este un mecanism important care reduce inegalitățile cauzate de inaccesibilitatea societății, și pentru a compensa costul suplimentar al vieții, cost  care este o realitate pentru multe persoane cu dizabilități.

Vom vorbi acum despre o selecție a celor mai presante probleme legate de protecția socială a persoanelor cu dizabilități și despre cum pot fi abordate cel mai eficient aceste situații la nivelul Uniunii Europene. În zilele noastre, inflația și o creștere a costului vieții expun persoanele cu dizabilități la un risc crescut de sărăcie. În urma invaziei Ucrainei, a fost declanșată criza energetică, care a adus în cascadă la creșterea prețurilor pe toate palierele. Statisticile Eurostat relevă faptul că multe state membre ale UE se confruntă cu dificultăți în legătură cu asigurarea nevoilor de bază ale persoanelor cu dizabilități.

În articolul 5 al Convenției, care privește egalitatea și nediscriminarea, se exprimă obligația statelor părți de a oferi sisteme adecvate de protecție socială și bunăstare pentru a sprijini persoanele cu dizabilități. Astfel, se vor lua toate măsurile pentru recuperarea fizică, cognitivă și psihologică, reintegrarea socială, ținând cont de demnitatea și autonomia persoanei și luând în considerare nevoile specifice sexului și vârstei.

Articolul 28 subliniază faptul că persoanele cu dizabilități au dreptul la un nivel de trai adecvat pentru ele și familiile lor, prin asigurarea accesului la servicii, dispozitive și prin accesul la programe de protecție socială pentru reducerea sărăciei. Toate persoanele cu dizabilități sunt egale în fața legii și au dreptul la protecție egală.

Evaluarea dizabilității

Evaluarea dizabilității se face diferit în țările membre ale UE, și acest lucru a condus la o înțelegere fracturată a ceea ce este dizabilitatea și cine se califică pentru protecție socială. Există diferențe în evaluare, astfel încât o persoană poate fi persoană cu dizabilități într-o țară, dar nu și în alta, existând diferite tipuri de criterii de calificare, metode de evaluare și dovezi justificative. De aceea, mobilitatea persoanelor cu dizabilități este redusă, unei persoane cu dizabilități, dacă s-ar muta într-o țară nouă, i-ar fi dificil să se înregistreze din nou ca persoană cu dizabilități și să primească protecție socială. În practică, persoanele cu dizabilități nu-și pot permite să se adapteze într-un nou loc dintr-o țară nouă, prin urmare, li se refuză dreptul la libera circulație, una dintre pietrele de temelie ale drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

Cardul european pentru persoanele cu dizabilități

În Strategia privind drepturile persoanele cu dizabilități, Comisia Europeană, pentru a recunoaște evaluarea dizabilității în toate țările membre, s-a gândit să creeze un card european pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este una dintre acțiunile care le arată cetățenilor schimbarea pe care Uniunea Europeană o poate face în viața lor. Cardul este necesar să fie acceptat în toate statele membre și să fie însoțit de un regulament, pentru a-l face obligatoriu din punct de vedere juridic în fiecare țară. Astfel,  pentru persoanele care se mută într-un alt stat membru pentru perioade mai mari de timp sau în mod permanent, cardul va fi mijlocul de recunoaștere reciprocă și ar fi baza pentru ca persoana cu dizabilități să poată să solicite acces la serviciile de sprijin oferite de țara gazdă.

Cardul european pentru dizabilitate se bazează pe legislația Uniunii Europene și permite recunoașterea reciprocă a statutului de persoana cu dizabilități. El acoperă domenii diferite, precum transportul public, educația în cadrul programelor de mobilitate, facilitarea angajării pe piața muncii în faza de tranziție, beneficii de natură comercială. Lansarea acestui card ar trebui să fie asociată și însoțită de o campanie de conștientizare la nivel european atât pentru publicul larg, cât și pentru potențialii utilizatori ai cardului și pentru furnizorii de servicii. De asemenea, utilizarea cardului este voluntară, fiecare persoană cu dizabilități putând decide singură dacă dorește să aplice pentru card, deci nu este o obligație să-și dovedeasca dizabilitatea.

Ce poate face Uniunea Europeană pentru a apăra persoanele cu dizabilități

În continuare, Uniunea Europeană trebuie să asculte persoanele cu dizabilități și organizațiile lor, să lucreze pentru a face serviciile accesibile, să se asigure de faptul că toate persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul lor și au acces la îngrijire medicală, serviciu, școli, transport. Dacă drepturile tale nu sunt respectate, poți trimite plângerea ta membrilor Comisiei Europene, poți contacta biroul Comisiei Europene din țara ta sau poți contacta organizația Equinet ori Forumul European al Dizabilităţii.

NOTE

Articolul <strong>Tinerii cu dizabilități în Uniunea Europeană</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, o Ordonanță de urgență, prin care a stabilit măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Potrivit Ministerului Muncii, noile măsuri vizează beneficiarii concediului și indemnizației pentru îngriirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani, persoanele care au adoptat un copil și beneficiază de concediul și indemnizația de acomodare prevăzută de Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei și personalul din centrele sociale rezidențiale aflat în izolare preventivă la domiciliu.

,,Pentru persoanele beneficiare ale concediului și indemnizației pentru îngriirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani, la data instituirii stării de urgență, Guvernul a stabilit că aceste drepturi se vor asigura pe toată durata instituirii stării de urgență și în situația în care copilul a împlinit vârsta de 7 ani sau dacă urmează să implinească această vârstă în această perioadă”, a transmis Ministerul Muncii

Conform sursei citate, persoanele care, la data instituirii stării de urgență, erau în concediu de acomodare și primeau indemnizația de acomodare prevăzute la art. 50 din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei, vor continua să beneficieze de aceste drepturi pe toată durata instituirii stării de urgență, chiar dacă în aceast timp s-a finalizat perioada maximă de concediu prevăzută de lege.

Executivul a mai stabilit că personalul angajat al centrelor sociale rezidențiale care stau 14 zile în izolare preventivă la locul de muncă, iar apoi sunt obligate să stea în izolare preventivă la domiciliu alte 14 zile, beneficiază de menținerea drepturilor salariale avute în luna anterioară decretării stării de urgență, întrucât au efectuat numărul total de ore aferent unei luni în cele 14 zile de izolare la locul de muncă.

Ministerul Muncii a menționat că este vorba de angajații centrelor de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, ai centrelor de îngrijire copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile.

Articolul Noi măsuri de protecție socială, aprobate de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

În urma instituirii stării de urgență decretată astăzi, 16 martie 2020, pe o perioadă de 30 de zile, certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Extras din Decretul semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României:

,,Capitolul IV – Domeniul muncii și protecției sociale

Art. 38 – Cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.

Art. 39 – Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Art. 40 – Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.’’

Articolul Certificatele de încadrare în grad și tip de handicap își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență apare prima dată în Jurnal Social.

Virgil are 54 de ani. A rămas fără serviciu, probabil că, nici el nu mai știe când. Nu știm exact ce a lucrat și cât? Supraviețuia adunând peturi. În urma degerăturilor, în luna februarie 2019 i-a fost amputat un picior. Când a intrat în atenția membrilor Asociației ,,Ridică-te și umblă!’’ nu avea acte de identitate, iar starea lui de sănătate era critică în urma infectării piciorului amputat.

Prin intermediul unei transmisii directe pe Facebook a Asociației ,,Ridică-te și umblă!’’, asociație membră a Consiliului Național al Dizabilității din România, l-am cunoscut pe domnul Virgil, în data de 1 ianuarie 2020. Elena Uța m-a invitat să vizionez transmisia.

Elena Uța este persoana care însoțește beneficiarii Taxi-ului gratis, unul din proiectele Asociației ,,Ridică-te și umblă!’’, al cărui obiect de activitate este transportul adaptat al persoanelor cu dizabilități. Așa l-a cunoscut Elena Uța pe domnul Virgil, care, asistat de un alt voluntar al acestei asociații, făcea demersuri pentru obținerea Cărții de Identitate.

Imaginile transmise de Elena Uța, pe care le vedeți în acest material, sunt greu de privit.

Cum a ajuns acest om într-o astfel de situație la limita existenței?

Știm despre el că a rămas fără serviciu, dar, probabil că, nici el nu mai știe când. Nu știm exact ce a lucrat și cât? Mai știm că supraviețuia adunând peturi. În urma degerăturilor, în luna februarie 2019 i-a fost amputat un picior.

După vizionarea acestui video mi-am pus mai multe întrebări:

1. La data externării din spital, după amputație, a fost înștiințată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) cu privire la cazul lui Virgil? Există un protocol între spitale și DGASPC pentru astfel de cazuri? Cine și pe cine sesizează în astfel de cazuri?

2.Care sunt măsurile de protecție socială de care poate beneficia? Supraviețuiește iernii dacă rămâne în ,,locuința’’ lui? Cine îl învață pe acest om să supraviețuiască cu dizabilitatea lui, având în vedere condiția socială care a condus la amputație?

3. Ce fel de vecini are? La ce nivel de nepăsare s-a ajuns? De ce nu au sesizat autoritățile cu privire la situația acestui om? Există consilieri pentru astfel de situații? Unde ne putem adresa în astfel de situații?

Pas cu pas, vom afla răspunsurile.

Cazul nu este unic. Multe persoane cu dizabilități se confruntă cu probleme legate de lipsa asistenției sociale.

Primim la Consiliul Național al Dizabilității nenumărate sesizări cu privire la persoane cu dizabilități rămase fără familii, care cer cu disperare sprijin de îngrijire la domiciliul lor. Au nevoie de asistenți personali pe care sunt obligați să și-i găsească. Dar cine să se ofere să îngrijească un adult cu handicap? Să-l ridice de câteva ori pe zi fără echipament asistiv, să-l spele, să-l îmbrace ca pe un copil și să-l hrănească pentru un salariu net de 1400 lei. Asistentul personal îngrijește persoana cu handicap 24 de ore și este plătit opt ore. Nu are zile libere, nu are sărbători. Dacă asistentul personal se îmbolnăvește, și este în concediu medical, legislația nu prevede măsuri de protecție pentru persoana cu handicap rămasă fără îngrijire.

O alternativă este asistența oferită prin intermediul agențiilor private, dar persoanele cu dizabilități nu au resurse să plătească 100 lei pentru opt ore pe zi.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) este instituția publică din România aflată în subordinea consiliilor județene, respectiv în subordinea consiliilor locale la nivel de sectoare în municipiul București, care oferă asistență și sprijin pentru copii, familie, persoane singure, persoane vârstnice, persoane aflate în nevoie, abuzate, marginalizate sau cu dizabilități și oricărei persoane aflate în nevoie.

Misiunea instituției este de a asigura persoanelor domiciliate pe raza sa de acțiune un sistem de asistență socială care să răspundă nevoilor identificate și să ofere o securitate socială universală și cuprinzătoare.
DGASPC, ca instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea consiliului județean, sunt parteneri-cheie pentru consiliile locale în satisfacerea nevoilor copiilor și familiilor. DGASPC asigură la nivelul județean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului București aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie.
DGASPC au în subordine ansamblul serviciilor rezidențiale și de tip familial destinate copiilor pentru care au fost stabilite, în condițiile legii, măsuri de protecție specială în afara propriei familii: pentru copiii separați temporar de familie, cu acordul/la solicitarea părinților, măsura este decisă de către Comisia pentru protecția copilului, iar pentru copiii aflați în pericol în familie, pentru care nu există acordul părinților și pentru copiii lipsiți de părinți sau ai căror părinți au fost decăzuți din drepturile părintești măsura este decisă de către instanța judecătorească, la solicitarea DGASPC.

Articolul Supraviețuire la limită (I) apare prima dată în Jurnal Social.