Joi, 29 septembrie, 2022, Consiliul Național al Dizabilității din România, în parteneriat cu Asociaţia Ability Hub, a organizat, în cadrul Ability Club, în format hibrid, o dezbatere despre problemele importante ale persoanelor cu dizabilităţi, în contextul socio-economic actual.

La eveniment au participat două zeci și unu de persoane cu dizabilităţi și însoțitorii lor, din Bucureşti şi din mai multe judeţe. În online au participat patru persoane cu dizabilităţi ucrainene, care au solicitat protecţie temporară în România. Persoanele ucrainene au făcut cunoştinţă cu membrii Ability Club, au aflat despre realizările şi problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi din România şi, la rândul lor, au povestit cum era viaţa lor înainte de conflictul din Ucraina şi cum este în România.

În cadrul dezbaterii, au fost abordate problemele presante cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, precum indemnizațiile de handicap mult prea mici, lipsa accesului la asistență și îngrijire, la dispozitive asistive și materiale igienico-sanitare și lipsa accesului pe piața muncii.

Doamna Mariana Nicolae, din București, este asistentul maternal al unui tânăr de 23 de ani, Edi, cu handicap psihic, ce a fost abandonat la vârsta de un an. Aceasta spune că Edi a terminat Liceul Tehnologic Special, fiind în căutarea unui loc de muncă. Deoarece sistemul de protecție socială este deficitar în România, au solicitat sprijin ONG-urilor pentru integrare pe piața muncii.

,,Am apelat la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, unde ni s-a spus că fiind o persoană cu dizabilități nu i se poate găsi un loc de muncă și, astfel, nu poate fi primit nici în programul de șomaj, pentru că ei primesc numai persoane cărora le pot asigura un loc de muncă”, a punctat aceasta.

Doamna Mariana Nicolae a mai subliniat și alte nevoi, cum ar fi lipsa accesului la tratament medicamentos, la asistență personală și veniturile insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

Yousef Ayyash, în vârstă de 22 de ani, este un tânăr cu o dizabilitate locomotorie, student în anul III la Psihologie, în cadrul SNSPA. În prezent, este voluntar în cadrul Ability Hub. El spune că își dorește să aducă o schimbare în ceea ce privește statutul persoanelor cu dizabilități, iar pentru a schimba mentalitatea și viața acestor persoane este nevoie de implicare și de eforturi atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

Laurențiu Pârvulescu, în vârstă de 37 de ani, are tetrapareză spastică, fiind dependent de scaunul rulant. El a absolvit cursurile Grupului Școlar ,,Doamna Stanca”, specializarea Matematică-Informatică, iar în prezent lucrează în domeniul IT, doar patru ore. Acesta afirmă că își dorește să-și găsească încă un loc de muncă în acest domeniu, tot cu jumătate de normă.

Sașa, persoană cu dizabilități din Ucraina, a punctat problemele cu care se confruntă în prezent, fiind recunoscător pentru primirea călduroasă de care a avut parte aici.

,,Sunt Sașa, am 32 de ani și din cauza luptelor și a războiului a trebuit să ies din țara mea. Sunt persoană cu dizabilități de gradul II și în momentul de față nu lucrez, dar vă sunt recunoscător dvs. și țării dvs. pentru că m-ați primit foarte bine. Mulțumesc! (…) Din ceea ce știu, văd și înțeleg, aici orice întrebare își găsește răspunsul, de aceea rămân cu speranța că, în orice frământare, îmi sunteți alături și căutați cea mai bună cale de soluționare”, a declarat Sașa.

Otto Kis, preşedintele Asociaţiei ,,Speranţă fără limită”, a vorbit despre situația unor refugiaţi ucraineni, subliniind nevoile stringente ale acestora.

,,Ne bucurăm că putem participa la această discuție interesantă. Eu sunt președintele Asociației ,,Speranțe fără limite”, și obiectivul nostru principal este să venim alături de persoanele cu dizabilități, să-i ajutăm atât în nevoile fizice, cât și în nevoile emoționale, psihice, spirituale. În ultima perioadă, îi avem și pe prietenii noștri cu dizabilități, din Ucraina, pe care vrem să îi ajutăm.

Lângă mine este prietenul meu, Slava, care s-a refugiat, împreună cu familia, din Herson în Odessa. A durat cam o lună și ceva ca să ia pașaportul biometric și documentele pentru a veni cu copiii lor cu dizabilități, dintre care unul al lor și doi copii adoptați. Sunt deja de trei săptămâni la noi și încă nu am reușit să obținem documentele, adică acel permis de ședere temporară pentru băieții adoptați, de care ei au grijă. Fiindcă este război în Ucraina și au trebuit să stea mai mult de o lună ca să poată să vină încoace, ei au obținut, conform legislației ucrainene, toate documentele care le-au permis să ajungă în România. La oficiul de imigrări am fost de 5-6 ori cu documentele să le prezentăm… Ultima dată, copiii au trebuit să stea în mașină cam cinci ore, în căldură, nemâncați. A fost o situație foarte neplăcută. Probabil au suspectat vreo ilegalitate (trafic de persoane). Au trecut două-trei săptămâni și nu s-a întâmplat nimic. Din punctul de vedere al asigurărilor de sănătate, copiii sunt neacoperiți”, a explicat Otto.

În continuare, Otto a precizat că nu este ușor să acopere cheltuielile de zi cu zi ale asociației pe care o conduce, nevoile membrilor fiind multiple.

,,În momentul de față, avem patru persoane accidentate (trei fracturi de gleznă și una de șold), în cadrul centrului de refugiați. Au nevoie de consultații medicale, care presupune niște costuri. Acel suport pe care-l primește centrul unde stau refugiații din partea statului nu acoperă aceste nevoi, așa că încercăm să găsim soluții, parteneri care să vină în sprijinul acoperirii acestor nevoi”, a adăugat Otto.

La rândul său, Slava, tatăl celor trei copii cu dizabilități, a evidențiat problemele pe care le întâmpină în România, ca refugiat, solicitând ajutorul autorităților competente în soluționarea lor.

,,Mă bucur foarte mult să vă cunosc. Așa cum ați auzit, noi locuiam în Herson, însă nu am mai putut rămâne acolo, așa că ne-am mutat în Odessa. Pentru că era război, am luat unele acte, pe altele am vrut să le facem, dar nu am reușit. Astfel, în Odessa, am putut să completăm ce nu aveam. Organizația noastră de binefacere se numește Promise, al cărei scop este să ajute persoanele peste 18 ani să aibă o viață cât de cât decentă. Deoarece, în Ucraina, cei care rămân în internat după vârsta de 18 ani au condiții foarte precare, eu și soția mea am luat decizia să ajutăm cât mai mulți dintre acești copii. Acum cu noi sunt cei trei copii: Kostea, băiatul nostru de 12 ani, care are paralizie cerebrală, Slava Ivanov, de 27 de ani, care este în scaun rulant și nu poate umbla, având retard mental și Sașa Babenko, care are gradul II de invaliditate, tot cu retard mental.

Ne-am mutat din Odessa aici, gândindu-ne că va fi doar pentru o perioadă, până se vor încheia luptele acolo. Întrebările care se ridică sunt legate de Sașa Babenko, deoarece în noiembrie ar trebui să fie o altă evaluare cu privire la invaliditatea sa de gradul II, el deja face 19 ani, și comisia ar trebui să-i dea invaliditate pentru toată viața. Iar fără această aprobare din partea comisiei nu poate fi sprijinit, și actele nu pot fi făcute în continuare, dacă nu se pronunță mai întâi comisia. Dacă comisia nu acceptă ca el primească această protecție temporară, atunci în noiembrie trebuie să plecăm din țară. Dar pentru că în orașul nostru, rușii fac deja referendum și probabil o să rămână acolo, noi, de fapt, nu avem unde să ne întoarcem”, a povestit Slava.

Domnul Ion Vîntu a tradus pe toată durata întâlnirii pentru persoanele ucrainene. Menţionăm că domnul Vîntu, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean, a participat voluntar la eveniment.

Vizualizează albumul foto de la eveniment aici…

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul Dezbatere despre problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi din România și din Ucraina, desfășurată în cadrul Ability Club apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de sâmbătă, 12 martie 2022, proiectul de hotărâre privind acordarea de gratuități și facilități cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

,,În contextul situațiilor prezentate mai sus privind conflictul militar între Federația Rusă și Ucraina, ținând cont de cadrul legal actual aplicabil, s-a considerat necesară și obligatorie elaborarea unei Hotărâri de Guvern privind acordarea de gratuități și facilități cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, în vederea reglementării situațiilor actuale. Astfel, prin prezentul proiect se introduc reglementări suplimentare privind acordarea de facilități la transportul cetățenilor străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România pentru modurile de transport feroviar, rutier și naval și, în cazuri excepționale și urgente, la cerere, pentru transportul aerian”, se arată în proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio și Interregio, clasa a II-a – loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate.

Biletul de călătorie gratuită pe care-l va primi orice refugiat ucrainean va avea tipărită mențiunea suplimentară “HELP UKRAINE”.

În plus, aceștia vor beneficia de gratuitate la transportul rutier național sau internațional, după caz, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actului de identitate sau a pașaportului.

De asemenea, refugiații vor fi scutiți de plata tarifelor de trecere cu bacul, atât pentru persoane, cât și pentru mijloacele de transport rutier, la trecerea frontierei pe la Isaccea (România) și Orlivka (Ucraina).

Potrivit Hotărârii de Guvern, în situații excepționale și urgente, cu acordul statului de destinație, la cerere, se poate organiza transportul cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care vor să părăsească România, prin curse aeriene de tip charter.

Acordul statului de destinație va cuprinde inclusiv tipul documentelor de călătorie acceptate de acesta pentru refugiați.

Articolul Refugiații din Ucraina vor beneficia de gratuitate la transportul feroviar, rutier și naval și, în situații deosebite, chiar și la cel aerian apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, luni, 7 martie 2022, o Ordonanță de Urgență în vederea instituirii unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, document care include și prevederi din sfera de competență a Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

,,Pe fondul conflictului armat din Ucraina, MMSS a luat o serie de decizii care vizează protecția persoanelor cu dizabilități, a persoanelor vârstnice dependente, precum și flexibilizarea condițiilor de acces pe piața muncii din România pentru cetățenii ucraineni. Astfel, persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, pot beneficia, la cerere, de serviciile sociale acordate în toate tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, respectiv locuinţe protejate, centre pentru viaţă independentă, centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă sau în centre respiro/centre de criză”, anunță Ministerul Muncii și Solidarității, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, dacă la intrarea pe teritoriul României, persoanele cu dizabilități declară, în mod individual sau prin intermediul însoțitorului, că rămân în România, ele pot fi preluate, la cerere, în evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de serviciile acordate, în cadrul centrelor pentru persoane adulte cu handicap. Persoanele adulte cu dizabilități care nu dețin documente de identitate valabile vor fi comunicate Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în vederea acordării serviciilor menționate anterior.

Finanțarea cheltuielilor aferente serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități va fi asigurată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MMSS.

,,De asemenea, persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază, la cerere, de serviciile sociale, în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Autoritățile administrației publice locale pot angaja asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată”, se menționează în comunicat.

MMSS propune și soluții pentru facilitarea accesului cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar, pentru ca aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din munca prestată.

MMSS a inițiat flexibilizarea procedurilor administrative referitoare la acordarea dreptului de ședere și de muncă pe teritoriul României, având în vedere inclusiv faptul că, dat fiind contextul în care aceștia sunt nevoiți să părăsească teritoriul Ucrainei, nu au posibilitatea să solicite viză de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina și nu dețin asupra lor diplomele de studii/certificatele de calificare într-o anumită profesie.

Astfel, cetăţenii ucraineni care intră legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Documentul adoptat de Guvern vine și în sprijinul cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat și care nu dețin documente cu care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, necesare ocupării unui loc de muncă în România.

,,În astfel de situații, ei se vor putea angaja în baza unei declarații pe propria răspundere, dată angajatorului român, că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate, necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați în muncă, şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României”, mai transmite MMSS.

Actul normativ aprobat de Guvern stabilește că încadrarea în muncă a persoanelor care nu dețin documente doveditoare cu privire la calificări și experiență se face cu respectarea prevederilor din Codul muncii, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

Această prevedere nu se aplică și cetățenilor din Ucraina care doresc să acceadă ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, o profesie reglementată de legea română.

Potrivit MMSS, cetăţenii ucrainieni ajunși în România din cauza conflictului armat pot beneficia și de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Broşura privind “Servicii gratuite oferite cetăţenilor ucraineni pentru integrarea pe piaţa muncii din România”/” Безкоштовні послуги для громадян України для інтеграції на ринок праці Румунії”/” Free services offered to Ukrainian citizens for integration into the Romanian labor market”, poate fi descărcată de aici.

Prevederile Ordonanței de Urgență aprobată de Guvern vizează cetățenii ucraineni și pot fi aplicate persoanelor de alte naționalități doar în condițiile respectării prevederilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

Articolul Măsuri inițiate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru protecția persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice dependente care vin din Ucraina apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, vineri, 4 martie 2022, că a fost adoptat ordinul prin care toți cetăţenii străini şi apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de aceleaşi servicii medicale ca românii care au asigurare.

,,Procedura prin care cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot accesa servicii medicale pe teritoriul României, a fost aprobată prin Ordin al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.127/2022. Astfel, pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetățenii străini sau apatrizii care provin din Ucraina beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de serviciile cuprinse în programele naționale curative, la fel ca și persoanele asigurate din România”, se arată într-un comunicat al CNAS.

Potrivit sursei citate, furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane vor transmite la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidența informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită „Cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu solicită o formă de protecție, conform legii nr.122/2006 și care nu sunt beneficiari ai Convenției ratificată prin Decretul nr.165/ 1961.”

În cadrul caselor de asigurări de sănătate va fi asigurat personalul necesar în program de lucru prelungit (luni-duminică, 08:00 – 20:00) pentru procesarea documentelor transmise de către furnizorii cu care se află în relație contractuală și atribuirea numărului unic de identificare persoanelor mai sus menționate, astfel încât furnizorii să poată acorda serviciile medicale atunci când sunt solicitate de către cetățenii străini sau apatrizii din Ucraina.

„Trebuie să asigurăm asistența medicală necesară acestor oameni greu încercați, chiar dacă acest lucru presupune un efort suplimentar. Procesarea pentru atribuirea numărului unic de identificare se va realiza într-un timp foarte scurt, de aceea recomandăm medicilor ca în momentul în care acordă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultației să primească numărul unic de identificare necesar înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat,” a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.

Articolul Reglementări pentru asigurarea accesului refugiaților proveniți din Ucraina la servicii medicale apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a adoptat, duminică, 27 februarie, Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

,,Având în vedere situația generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, la nivelul Guvernului s-a constituit un task force având ca principale responsabilități monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice. Luând în considerare că în cadrul reuniunilor acestui task force, organizate la data de 26, respectiv 27 februarie 2022, au fost analizate situația din Ucraina și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar, și s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea asigurării de sprijin și asistență umanitară pentru anumite categorii de cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din Ucraina.

Având în vedere necesitatea asigurării unor condiții adecvate pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție, potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, (…) având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi reacţie rapidă, pentru acordarea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini și apatrizi aflați în situații de risc imediat, ipostaze în care dreptul la viață este pus în pericol, inclusiv în perioada imediat următoare, apreciind că reglementarea acestei situații este posibilă doar pe calea unei intervenții normative urgente, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență”, se arată în prezenta ordonanță de urgență.

Potrivit art.1 din ordonanța de urgență, cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, conform legii privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a transmis că achiziţia acestor produse şi servicii se va realiza prin procedură de achiziţie publică în regim de urgenţă, iar toate cheltuielile funcţionării acestor tabere se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul IGSU şi al Ministerului Sănătăţii.

,,Copiii cetăţeni străini, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază de protecţie specială, prevăzută de legea 272 pe 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, a declarat Lucian Bode.

Sursa citată a precizat că valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă se va aproba printr-o hotărâre a Guvernului.

,,Pe scurt, prin această ordonanţă de urgenţă am asigurat cadrul finanţării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare, unde cei care vin din Ucraina au dreptul legal să staţioneze, să fie asistaţi maxim 72 de ore şi, totodată, am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o hotărâre de Guvern şi vom stabili cuantumul şi toate detaliile necesare”, a mai menționat Lucian Bode.

Articolul Guvernul a adoptat OUG privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetățenilor din zona de conflict a Ucrainei apare prima dată în Jurnal Social.