Noua reglementare facilitează accesul la recuperare medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă și pentru pacienții aflați în perioada de recuperare după intervenții sau afecțiuni grave.

Pacienții care întâmpină dificultăți de deplasare vor avea acces mai ușor la servicii de recuperare medicală, după ce telereabilitarea a fost inclusă oficial în lista serviciilor de telemedicină din România. Măsura este prevăzută de Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 iulie 2026 și aplicabilă începând cu 16 iulie 2026, prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Noua reglementare introduce telereabilitarea ca serviciu medical furnizat la distanță, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultațiilor, evaluărilor funcționale, intervențiilor terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării evoluției acestuia.

Prin această modificare legislativă, persoanele cu mobilitate redusă, cele aflate în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau accidente și pacienții care locuiesc în zone greu accesibile ar putea beneficia mai ușor de servicii de recuperare, fără a fi nevoite să se deplaseze la unitățile medicale pentru fiecare ședință.

Cine va putea furniza servicii de telereabilitare

Potrivit noii legi, serviciile de telereabilitare vor putea fi oferite de:

• medici cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;
• medici cardiologi, pentru pacienții aflați în primele trei luni de recuperare după un eveniment cardiovascular acut sau după o intervenție cardiacă;
• medici neurologi și neurochirurgi, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică ori neurochirurgicală, în primele trei luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau după o intervenție neurochirurgicală;
• medici ortopezi-traumatologi, pentru pacienții aflați în recuperare postoperatorie sau posttraumatică, în primele trei luni de la intervenții ortopedice ori traumatisme musculo-scheletice majore;
• medici din alte specialități clinice;
• furnizori autorizați de servicii conexe actului medical.

Legea prevede că ,,serviciile conexe actului medical vor putea fi furnizate doar în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Ce servicii include acum telemedicina

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2026, lista serviciilor de telemedicină cuprinde:

• teleconsultația;
• teleexpertiza;
• teleasistența;
• teleradiologia;
• telepatologia;
• telemonitorizarea;
• telereabilitarea.

Sunt necesare norme de aplicare

Deși legea este deja în vigoare, aplicarea efectivă a noilor prevederi depinde de elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății. Conform actului normativ, acestea trebuie adoptate până la 15 august 2026.

Introducerea telereabilitării în sistemul de telemedicină reprezintă un pas important pentru creșterea accesului la servicii de recuperare medicală, în special pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici și pacienții care, din motive medicale sau logistice, întâmpină dificultăți în a ajunge la unitățile sanitare. Totodată, noua măsură poate contribui la continuitatea tratamentului și la reducerea timpului necesar pentru accesarea serviciilor de recuperare.

Articolul Telereabilitarea devine serviciu de telemedicină: Pacienții greu deplasabili vor putea beneficia de recuperare medicală de la distanță apare prima dată în Jurnal Social.

Programul „Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces – TECH ASSIST” a intrat într-o etapă decisivă de implementare. După încheierea perioadei de înscriere și evaluarea dosarelor depuse la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a publicat metodologia revizuită privind acordarea e-voucherelor, metodologia privind validarea și decontarea acestora și a început afișarea primelor clasamente cu punctajele obținute de solicitanți.

Cele două metodologii, publicate pe 21 iulie 2026, stabilesc cadrul unitar pentru toate etapele proiectului, de la emiterea voucherelor și până la validarea și decontarea tehnologiilor asistive și de acces. Potrivit ANPDPD, revizuirea documentelor urmărește asigurarea unui proces echitabil, transparent și predictibil atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizori.

Noua metodologie privind validarea și decontarea stabilește procedura de verificare a e-voucherelor utilizate, documentele necesare pentru decontare, etapele și termenele de plată către furnizori, precum și responsabilitățile acestora și ale ANPDPD pe parcursul întregului proces.

Primele rezultate au fost publicate

ANPDPD a publicat deja primele liste cu punctajele obținute în urma evaluării nevoii de tehnologii asistive și de acces. În această etapă sunt disponibile clasamentele pentru județele Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare și Vaslui, separat pentru adulți și copii.

Persoanele înscrise în aceste județe își pot verifica punctajul și pot afla dacă sunt eligibile pentru etapa următoare, care presupune transmiterea recomandării medicale sau a recomandării specialistului, conform metodologiei proiectului.

Reprezentanții ANPDPD subliniază că procesul de evaluare nu s-a limitat la verificarea documentelor, ci a inclus discuții individuale cu solicitanții, analiza nevoilor reale și sprijin pentru completarea documentației, astfel încât evaluarea să reflecte cât mai fidel situația fiecărei persoane.

Publicarea rezultatelor va continua etapizat, pe măsura finalizării evaluărilor pentru fiecare județ, fără a se aștepta încheierea procesului la nivel național.

Ce aduce nou metodologia revizuită

Documentul revizuit clarifică mai multe aspecte importante privind utilizarea e-voucherelor.

Fiecare beneficiar poate primi un singur e-voucher pe durata implementării proiectului, indiferent de valoarea efectiv decontată.

Valoarea maximă a unui e-voucher rămâne 39.900 de lei, TVA inclus, și poate acoperi achiziționarea a maximum trei produse asistive și cel mult trei accesorii, în funcție de nevoile funcționale ale beneficiarului. Accesoriile pot fi achiziționate numai împreună cu produsul asistiv principal și doar dacă sunt necesare pentru utilizarea optimă a acestuia.

Metodologia permite combinarea produselor din clase diferite de tehnologii asistive și, în anumite situații justificate, chiar a unor produse din aceeași clasă, atunci când acestea sunt complementare din punct de vedere tehnic sau funcțional. În schimb, nu este permisă finanțarea simultană a unor dispozitive care îndeplinesc aceeași funcție, pentru a evita dublarea nejustificată a cheltuielilor publice.

De asemenea, costul produselor include și personalizarea, reglajele și instruirea beneficiarului, acolo unde acestea sunt necesare pentru utilizarea tehnologiei asistive.

Metodologia precizează și că tehnologia solicitată trebuie să răspundă direct limitărilor funcționale generate de dizabilitate, să contribuie la atingerea obiectivelor personale declarate de solicitant și să faciliteze participarea la viața socială, educațională sau profesională.

Cum se acordă e-voucherele

Acordarea e-voucherelor se realizează în limita fondurilor disponibile și a numărului de vouchere repartizate fiecărui județ, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării. Dacă plafonul financiar rămas într-un județ nu permite acordarea unui nou voucher următorului solicitant din clasament, diferența rămasă nu poate fi utilizată.

Conform metodologiei, minimum 25% din e-voucherele repartizate fiecărui județ sunt rezervate copiilor cu dizabilități. Dacă numărul copiilor eligibili este mai mic decât numărul voucherelor rezervate, acestea vor fi redistribuite solicitanților adulți eligibili din același județ, în ordinea punctajului obținut.

Ce urmează pentru beneficiari

Persoanele declarate eligibile vor parcurge următoarele etape:

• contactarea furnizorului ales din lista aprobată de ANPDPD;
• confirmarea produselor recomandate;
• verificarea documentelor și validarea acestora de către ANPDPD;
• emiterea e-voucherului nominal;
• transmiterea voucherului către beneficiar și furnizor;
• achiziționarea tehnologiei asistive în termenul de valabilitate al voucherului, de șase luni.

Totodată, ANPDPD a publicat și lista revizuită a furnizorilor și producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și de acces, actualizată în baza Deciziei nr. 46332 din 16 iulie 2026.

Metodologia stabilește că e-voucherul este nominal și netransmisibil, poate fi utilizat exclusiv pentru produsele aprobate și numai la furnizorii înscriși în proiect. Dacă beneficiarul renunță la voucher sau nu îl utilizează în perioada de valabilitate, acesta poate fi realocat următorului solicitant eligibil din clasamentul județean.

Obligații după achiziționarea tehnologiei asistive

Un element nou introdus de metodologie îl reprezintă obligațiile beneficiarilor după achiziționarea tehnologiei asistive.

Persoanele care beneficiază de finanțare trebuie să păstreze și să utilizeze echipamentele achiziționate minimum trei ani, fără a le înstrăina, dona sau folosi în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. În cazul nerespectării acestei obligații, ANPDPD poate dispune recuperarea sprijinului financiar acordat.

Sprijin pentru cel puțin 4.307 persoane cu dizabilități

Proiectul TECH ASSIST este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și urmărește creșterea autonomiei și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin facilitarea accesului la tehnologii asistive și de acces.

Programul prevede acordarea a minimum 4.307 e-vouchere,la nivel național, dintre care cel puțin 25% sunt rezervate copiilor cu dizabilități, iar maximum 75% adulților. Valoarea maximă a unui e-voucher este de 39.900 de lei, TVA inclus, iar bugetul total al programului se ridică la 171.849.300 de lei.

Numărul de e-vouchere repartizat fiecărui județ este orientativ și poate fi modificat în funcție de plafonul financiar utilizat la nivel local.

Totodată, metodologia precizează că, dacă valoarea produselor achiziționate este mai mică decât valoarea voucherului, diferențele rămase vor fi redistribuite pentru acordarea de noi e-vouchere, ceea ce poate conduce la creșterea numărului de beneficiari ai proiectului.

Persoanele care au depus dosare sunt încurajate să urmărească permanent comunicările oficiale ale ANPDPD, unde vor fi publicate, etapizat, clasamentele pentru toate județele, lista actualizată a furnizorilor și toate informațiile privind etapele următoare ale proiectului.

Cele două metodologii pot fi consultate în secțiunea Proiecte – TECH ASSIST de pe site-ul ANPDPD, la următorul link: https://anpd.gov.ro/…/incluziune-sociala-a-persoanelor…/

Articolul TECH ASSIST intră într-o nouă etapă: ANPDPD publică metodologia revizuită și primele clasamente pentru acordarea e-voucherelor apare prima dată în Jurnal Social.

Noua aplicație ,,Apel 112” permite comunicarea prin apel video, text în timp real și limbaj mimico-gestual, oferind persoanelor cu deficiențe de auz și vorbire un acces mai rapid la serviciile de urgență.

Persoanele cu deficiențe de auz și/sau vorbire au, de acum, un acces mai rapid și mai eficient la Serviciul de Urgență 112, după ce Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a lansat aplicația mobilă „Apel 112”, dezvoltată pentru a răspunde nevoilor acestor utilizatori.

Noua aplicație permite solicitarea rapidă a intervenției serviciilor specializate de urgență, precum Ambulanța, Poliția, SMURD, Pompierii, Jandarmeria și Salvamont.

Prin intermediul aplicației, utilizatorii pot comunica cu operatorii 112 prin mai multe metode adaptate diferitelor nevoi:

• apel audio-video;
• text în timp real (Real-Time Text – RTT);
• pictograme și mesaje predefinite;
• transmiterea de fotografii și materiale video.

Un avantaj important al aplicației este faptul că, în timpul apelului de urgență, aceasta transmite automat operatorilor 112 localizarea exactă a apelantului. Totodată, pune la dispoziția echipajelor de intervenție și informațiile medicale introduse anterior în profilul utilizatorului (grupa sanguină, alergii, tratamente urmate sau alte date relevante), aspect care poate contribui la acordarea rapidă a primului ajutor.

În cazul apelurilor audio-video, comunicarea este sprijinită permanent de interpreți autorizați în limbaj mimico-gestual (Limba Semnelor Române), disponibili 24 de ore din 24, care facilitează dialogul dintre persoanele cu deficiențe de auz și operatorii Serviciului de Urgență 112.

Potrivit STS, aplicația oferă:

• accesibilitate completă și echivalentă la Serviciul de Urgență 112;
• canale multiple de comunicare adaptate nevoilor utilizatorilor;
• transmiterea automată a informațiilor de localizare;
• posibilitatea furnizării rapide a informațiilor utile intervenției;
• interoperabilitate națională și europeană în gestionarea situațiilor de urgență.

Aplicația „Apel 112” este gratuită și poate fi instalată pe telefoane inteligente cu sistem de operare Android (versiunea 13 sau mai nouă) și iOS (versiunea 15 sau mai nouă), conectate la internet.

Reprezentanții STS atrag atenția că aplicația trebuie utilizată exclusiv în situații reale de urgență, respectiv atunci când viața, sănătatea, proprietatea sau mediul sunt puse în pericol și este necesară intervenția imediată a serviciilor specializate.

Mai multe informații despre funcționalitățile aplicației, ghidurile de instalare și tutorialele de utilizare sunt disponibile pe site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale: https://sts.ro/…/despre-112/accesibilitate/Apel112NG

Articolul Acces mai rapid la 112 pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire, printr-o nouă aplicație STS apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, care creează cadrul legal pentru finanțarea instalării de lifturi și a altor soluții de accesibilizare în blocurile construite fără ascensor. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 iulie 2026 și va intra în vigoare la 19 august 2026.

Programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Scopul acestuia este de a facilita accesul la locuință pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă, prin eliminarea barierelor arhitecturale din condominiile construite fără lift.

Ce prevede noua lege

Programul se aplică blocurilor cu cel puțin trei niveluri supraterane construite fără ascensor, inclusiv celor aflate în zone construite protejate.

Prin program vor putea fi finanțate:

• proiectarea, construirea și instalarea de lifturi interioare sau exterioare, în funcție de soluțiile tehnice identificate;
• instalarea de platforme elevatoare;
• montarea de scări mecanizate;
• realizarea de rampe de acces și a altor soluții complementare de accesibilizare.

Investițiile vor fi realizate de autoritățile administrației publice locale, în beneficiul asociațiilor de proprietari din condominiile eligibile. Asociațiile de proprietari  nu vor depune direct proiectele și nu vor primi finanțarea, ci vor solicita includerea imobilelor în program, iar implementarea investițiilor va reveni primăriilor.

Actul normativ permite, de asemenea, autorităților locale să finanțeze din bugetele proprii, prin programe multianuale și în limita fondurilor aprobate anual, montarea de lifturi sau a altor soluții de accesibilizare în blocurile care nu beneficiază de finanțare prin Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor.

Finanțarea programului

Programul va fi finanțat din fonduri europene dedicate proiectelor pentru locuințe, din transferuri de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării, din bugetele locale, precum și din donații, sponsorizări sau alte surse legal constituite.

În primele 18 luni de implementare, finanțarea va fi asigurată cu prioritate din fonduri europene.

Sumele alocate de la bugetul de stat vor avea caracter nerambursabil și vor completa resursele financiare ale autorităților locale. Acestea vor putea acoperi din bugetele proprii atât cheltuielile care nu pot fi finanțate prin program, cât și alte costuri necesare finalizării investițiilor.

Cine poate beneficia

Programul se adresează condominiilor cu minimum trei niveluri supraterane construite fără lift și urmărește, în principal, îmbunătățirea accesului la locuință pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și cele cu mobilitate redusă.

Sunt exceptate de la finanțare clădirile clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice, precum și blocurile încadrate, în urma expertizei tehnice, în clasele de risc seismic RsI și RsII.

După finalizarea lucrărilor, costurile de exploatare, întreținere și revizie ale lifturilor vor reveni asociațiilor de proprietari, potrivit legislației privind condominiile.

Aproximativ 88.000 de blocuri nu au lift

Potrivit expunerii de motive care a însoțit proiectul de lege, în România există aproximativ 88.000 de blocuri cu trei și patru etaje construite fără lift, în care locuiesc circa 3,8 milioane de persoane.

Expunerea de motive arată că lipsa unui ascensor reprezintă una dintre principalele bariere pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă, pentru care urcarea și coborârea zilnică a scărilor pot deveni dificile sau chiar imposibile. În acest context, accesul la locuință nu mai este doar o chestiune de confort, ci una care ține de dreptul la o viață independentă, de participarea la viața socială și de prevenirea izolării.

Documentul evidențiază că România se află printre statele europene cu un număr redus de ascensoare raportat la fondul locativ existent și amintește exemple din țări, precum Polonia și Spania, unde au fost implementate programe similare de accesibilizare a blocurilor vechi, finanțate inclusiv din fonduri europene. Potrivit expunerii de motive, noul program ar putea contribui la adaptarea fondului locativ la schimbările demografice și la creșterea calității vieții pentru milioane de români.

Implementarea programului ar urma să înceapă cu un proiect-pilot care va include 100 de blocuri, câte două în fiecare județ. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege, costul instalării unui lift exterior este de aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc.

Programul „Lift pentru viață” va deveni operațional după aprobarea normelor metodologice de aplicare și lansarea apelurilor de finanțare, urmând ca autoritățile administrației publice locale să poată depune proiecte pentru accesibilizarea blocurilor eligibile.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 iulie 2026 – Legea nr. 153/2026 privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor „Lift pentru viață”.

Articolul A fost promulgată Legea „Lift pentru viață”, care va permite finanțarea instalării de lifturi, platforme elevatoare și rampe de acces în blocurile fără ascensor apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică un pachet de 182 de programe școlare destinate învățământului liceal special, adaptate nevoilor elevilor cu dizabilități senzoriale și cu dizabilități intelectuale ușoare, medii, accentuate și grave. Noile programe vor fi introduse progresiv, începând cu elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027.

Potrivit ministerului, documentele au fost elaborate în cadrul reformei curriculare prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și în baza noilor planuri-cadru aprobate prin Ordinul nr. 6873/2025.

Curriculum centrat pe viața reală și incluziune

Reprezentanții ministerului susțin că noile programe urmăresc „asigurarea unui curriculum relevant, accesibil și adaptat particularităților de dezvoltare și învățare”. Accentul nu mai este pus exclusiv pe transmiterea de informații teoretice, ci pe dezvoltarea competențelor necesare pentru viața de zi cu zi.

Principalele direcții sunt:

• profilul de formare al absolventului și competențele-cheie stabilite la nivel european;
• principiile educației incluzive și personalizarea parcursului educațional;
• aplicarea conceptului de Design Universal pentru Învățare (UDL), pentru a facilita accesul la informație în funcție de nevoile fiecărui elev.

Materii noi: de la Limba Semnelor la terapii complexe

Reforma introduce discipline practice și de sprijin, menite să contribuie la dezvoltarea autonomiei personale și la integrarea socio-profesională a elevilor.

Printre acestea se numără Limba semnelor române, Scriere-citire Braille, Tehnologii asistive, Kinetoterapie, Psihodiagnoză și orientare vocațională, precum și Terapie Educațională Complexă și Integrată (TECI), care include programe dedicate stimulării cognitive, dezvoltării abilităților sociale și terapiei ocupaționale.

Liceu de 5, 6 sau 7 ani, în funcție de tipul dizabilității

O altă noutate adusă de noile planuri-cadru este extinderea duratei studiilor liceale, în funcție de tipul dizabilității. Măsura urmărește reducerea presiunii asupra elevilor, recuperarea decalajelor de învățare și o pregătire mai bună pentru examenele naționale.

Astfel:

• filiera teoretică va avea o durată de cinci ani;
• filiera tehnologică destinată elevilor cu dizabilități senzoriale și cu dizabilități intelectuale ușoare și medii va dura șase ani;
• filiera destinată elevilor cu dizabilități intelectuale accentuate și grave va avea un parcurs de șapte ani.

Ultimul an de studiu va fi dedicat consolidării competențelor și pregătirii pentru examenul de Bacalaureat.

Ministerul Educației subliniază că prelungirea duratei studiilor reprezintă o măsură necesară pentru ca elevii să își poată însuși competențele prevăzute în Cadrul Național al Calificărilor, fără a fi supuși unui ritm de învățare epuizant.

Programe adaptate fiecărui tip de dizabilitate

Noile documente curriculare prevăd adaptări specifice fiecărei categorii de elevi. De exemplu, elevii cu deficiențe de auz vor studia Limba semnelor române două ore pe săptămână, iar cei cu deficiențe de vedere vor beneficia de discipline, precum Scriere-citire Braille și Tehnologii asistive. În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale, accentul va fi pus pe învățarea funcțională, dezvoltarea autonomiei personale și integrarea socio-profesională.

Conform proiectului de ordin, noile programe vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2026–2027, iar fiecare program aferent unui an de studiu va rămâne valabil timp de opt ani, până la finalizarea ciclului complet de învățământ liceal special.

Articolul Ministerul Educației propune 182 de programe școlare noi pentru liceele speciale, adaptate elevilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, educație sexuală și mecanisme de protecție împotriva violenței rămâne profund deficitar în România. Aceasta este concluzia proiectului „Sănătate reproductivă, educație sexuală și siguranță”, implementat de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), în cadrul inițiativei Forumului European al Dizabilității (EDF) „Nimic despre noi fără noi: Femei cu dizabilitate conducând schimbarea”.

Proiectul a pornit de la o realitate insuficient documentată în România: femeile cu dizabilități se confruntă cu obstacole majore în accesarea serviciilor esențiale de sănătate reproductivă, a serviciilor de consiliere sexuală și a mecanismelor de protecție împotriva violenței și a abuzului. Stigmatizarea, lipsa infrastructurii accesibile și pregătirea insuficientă a personalului din sănătate, justiție și servicii sociale amplifică riscurile de marginalizare, violență și încălcare a drepturilor fundamentale. Totodată, lipsa unor date naționale privind aceste probleme îngreunează elaborarea unor politici publice bazate pe dovezi, care să răspundă nevoilor reale ale femeilor cu dizabilități.

În prezent, România nu dispune de o bază de date națională și nici de o cercetare sistematică privind accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, tipurile de abuzuri la care sunt expuse, nivelul de cunoaștere a drepturilor sexuale și reproductive ori barierele care împiedică raportarea violenței și accesul la protecție. În lipsa unor astfel de informații, elaborarea unor politici publice eficiente și adaptate nevoilor reale este dificilă. Prin acest proiect, CNDR și-a propus să documenteze experiențele femeilor cu dizabilități, să identifice obstacolele cu care acestea se confruntă și să colecteze date relevante care să fundamenteze propuneri de politici publice și măsuri concrete pentru respectarea drepturilor lor, în concordanță cu prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și ale Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022–2027.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada februarie-mai 2026 și a inclus 186 de respondenți, dintre care 93% au fost femei cu dizabilități. Autorii raportului precizează că procesul de colectare a datelor a fost dificil, întrucât multe participante au manifestat reticență, fie din lipsa încrederii că experiențele lor vor genera schimbări reale, fie din teama de a vorbi despre subiecte sensibile, precum sexualitatea, discriminarea sau violența.

Rezultatele studiului confirmă numeroase probleme semnalate anterior de organisme internaționale, precum ONU, Consiliul Europei, Validity Foundation, Eurostat și CNDR. În domeniul sănătății reproductive, persistă lipsa serviciilor medicale adaptate, atât din punct de vedere fizic, cât și informațional, precum și lipsa pregătirii personalului medical privind drepturile reproductive ale persoanelor cu dizabilități. Totodată, educația sexuală adaptată este aproape inexistentă, inclusiv pentru femeile cu dizabilități intelectuale.

Datele cercetării arată că doar aproximativ o treime dintre respondente au declarat că pot beneficia fără dificultăți de servicii ginecologice. În schimb, peste 40% (90 de femei) afirmă că cabinetele ginecologice pe care le-au vizitat sunt inaccesibile sau dificil accesibile, iar 16,9% (31 de femei) spun că nu au beneficiat niciodată de un control ginecologic, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul medical.

Nivelul de informare privind sănătatea reproductivă rămâne, de asemenea, redus. Peste 46% dintre participante (85 de femei) au declarat că nu au primit educație sexuală adaptată nevoilor lor, iar 13,7% (25 de femei) au spus că nu știau la ce se referă conceptul de educație sexuală adaptată.

În ceea ce privește violența și abuzul, studiul evidențiază vulnerabilități majore. Potrivit datelor, 57,7% dintre femeile participante au declarat că au fost rănite, amenințate sau umilite din cauza dizabilității, iar 20% (una din cinci) a fost atinsă sau constrânsă să facă ceva împotriva voinței sale. Totodată, peste jumătate dintre respondente afirmă că s-au simțit judecate atunci când vine vorba despre relații sau sexualitate.

Raportul confirmă și existența unor bariere importante în raportarea abuzurilor. O femeie din cinci a declarat că a raportat o situație de violență, însă în mai mult de jumătate dintre cazurile semnalate persoana responsabilă nu a fost trasă la răspundere. Alte 13,4% dintre participante au spus că și-au dorit să reclame un abuz, dar le-a fost teamă, ceea ce reflectă neîncrederea în instituții, dependența față de agresor și dificultatea accesării serviciilor de sprijin.

Pe lângă datele statistice, raportul include mărturii despre discriminarea întâlnită în relația cu sistemul medical. Unele participante relatează că medicii s-au adresat exclusiv însoțitorilor, le-au jignit sau le-au pus sub semnul întrebării dreptul de a deveni mame, în timp ce altele descriu refuzul unor servicii medicale ori lipsa de respect și empatie din partea personalului medical.

Potrivit raportului, aceste probleme nu sunt noi și nici necunoscute în rândurile decidenților din România. Cu toate acestea, măsurile pentru combaterea lor întârzie să apară.

Autorii concluzionează că, deși studiul nu a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, rezultatele confirmă necesitatea unei cercetări ample care să documenteze accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, tipurile de abuzuri la care sunt expuse, gradul de cunoaștere a drepturilor sexuale și reproductive și barierele întâmpinate în obținerea protecției legale. Datele colectate pot constitui baza unor politici publice și măsuri concrete care să reducă discriminarea și să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale femeilor cu dizabilități în România.

Varianta în limba engleză aici…

Articolul Studiu CNDR: Peste jumătate dintre femeile cu dizabilități spun că au fost victime ale violenței sau umilinței apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele cu dizabilități ar putea beneficia de condiții mai bune în unitățile de cazare și alimentație publică, după ce ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a semnat ordinul de modificare a normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, licențele și brevetele de turism.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unor cerințe privind accesibilitatea, considerate de ministru un pas necesar către un turism incluziv.

„Turism accesibil pentru toţi. Respect pentru persoanele cu dizabilităţi. Nu putem vorbi despre un turism european dacă îi excludem pe unii dintre noi. Noul regulament impune obligativitatea asigurării de camere adaptate persoanelor cu handicap pentru hoteluri şi moteluri, dar şi accesibilizarea spaţiilor la unităţile de alimentaţie publică, conform normativelor în vigoare. Este o măsură de normalitate şi demnitate”, a declarat Irineu Darău.

Camere adaptate și spații accesibile

Noile prevederi stabilesc că hotelurile și motelurile trebuie să asigure camere adaptate persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu legislația în vigoare, iar restaurantele și celelalte unități de alimentație publică trebuie să fie accesibilizate, astfel încât să poată fi utilizate și de persoanele cu mobilitate redusă.

Deși ordinul nu introduce obligații privind meniurile în Braille, interpretarea în limbaj mimico-gestual sau accesibilitatea site-urilor conform standardelor europene, acesta marchează o schimbare importantă de abordare, integrând accesibilitatea în criteriile de clasificare a structurilor turistice.

Pentru persoanele cu dizabilități, noile măsuri înseamnă:

• Creșterea șanselor de a găsi unități adaptate nevoilor lor;
• Reducerea incertitudinii înainte de efectuarea unei rezervări;
• Un pas înainte către un turism mult mai incluziv și mai accesibil.

Mai multă transparență și digitalizare

Ordinul introduce și obligații noi privind prezența online a structurilor de primire turistice. Toate unitățile de cazare vor trebui să dețină o pagină web proprie și o adresă de e-mail funcțională, unde să fie afișate datele de identificare, adresa și numărul certificatului de clasificare.

„Gata cu pliantele prăfuite! Toate structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare sunt obligate să deţină o pagină web personalizată şi o adresă de e-mail unde să îşi afişeze clar datele de identificare, adresa şi numărul certificatului. Mai mult, materialele informative din camere vor putea fi accesate digital, direct prin coduri QR sau aplicaţii mobile. Mergem înainte cu digitalizarea şi punerea regulilor în acord cu bunul-simţ”, a subliniat ministrul.

Prin intermediul codurilor QR sau al aplicațiilor mobile, turiștii vor putea consulta rapid meniurile restaurantelor, tarifele serviciilor, facilitățile disponibile și alte informații utile despre unitatea de cazare. Pentru persoanele care utilizează tehnologii asistive, accesul la informații în format digital poate reprezenta un avantaj important, cu condiția ca acestea să fie realizate într-un format accesibil.

Măsuri împotriva „țepelor” din turism

Ordinul introduce și reguli menite să protejeze turiștii de situațiile în care o agenție de turism sau o unitate de cazare își încetează activitatea după ce a încasat bani pentru rezervări.

„O mare vulnerabilitate pentru turişti era riscul ca o agenţie de turism sau o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare să-şi radieze activitatea, lăsând oamenii cu banii luaţi şi vacanţele distruse. Am introdus o regulă fermă: nimeni nu mai poate radia o licenţă de turism sau un certificat de clasificare fără o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu există rezervări achitate şi neprestate sau că acestea au fost preluate de un alt operator, în aceleaşi condiţii de confort. Siguranţa planurilor şi a banilor dumneavoastră este pe primul loc”, a afirmat Irineu Darău.

Prin această măsură, autoritățile urmăresc să ofere o protecție suplimentară consumatorilor și să reducă riscul pierderii banilor în cazul anulării unor servicii turistice deja achitate.

Modificările fac parte din procesul de modernizare a normelor de clasificare a structurilor de primire turistice, punând accent pe accesibilitate, digitalizare, transparență și protecția turiștilor.

Mai multe detalii despre noul ordin pot fi consultate pe site-ul oficial: 

https://economie.gov.ro/proiect-de-ordin-al-ministrului-economiei-digitalizarii-antreprenoriatului-si-turismului-pentru-modificarea-si-completarea-normelor-metodologice-privind-eliberarea-certificatelor-de-clasificare-a-st

Articolul Noi reguli în turism: Hotelurile vor avea obligația să asigure camere adaptate pentru persoanele cu dizabilități  apare prima dată în Jurnal Social.

Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), împreună cu Fundația Orange, lansează primul parteneriat public-privat pentru finanțarea proiectelor culturale din România.

Potrivit unui comunicat al AFCN, colaborarea se concretizează prin constituirea unui fond de finanțare în valoare de 2,5 milioane de lei, și prin lansarea apelului comun „Diz/Abilitatea – Incluziune prin CULTURĂ”, dedicat sprijinirii producției de proiecte artistice realizate de artiști și persoane cu dizabilități, individual sau în colective artistice mixte.

Apelul de finanțarea fost deschis pe 1 iulie, lună dedicată onorării persoanelor cu dizabilități. Pot fi înscrise proiecte din domeniul artelor vizuale sau al artelor spectacolului (muzică, dans, teatru), inițiate de organizații neguvernamentale care oferă cadrul de manifestare artiștilor cu dizabilități.

Contribuția la acest fond este în proporție de 80% – AFCN și 20% – Fundația Orange, și se va reflecta și la nivelul finanțării specifice pe proiecte, ceea ce va asigura procentul legal de cofinanțare.

„Ne bucurăm de această întâlnire cu Fundația Orange în interesul comun de a susține proiecte culturale realizate cu artiști/persoane cu dizabilități. Succesul de care s-au bucurat proiectele culturale finanțate în anii anteriori în cadrul sesiunilor curente, realizate la București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Craiova etc., și impactul pe care l-au avut în cadrul comunităților, ne-au determinat să gândim o sesiune pilot de finanțare exclusivă a artiștilor cu dizabilități. Contribuția Fundației Orange asigură cofinanțarea necesară, ușurând astfel sarcina managerilor de proiect”,a declarat Irina Cios, directoarea AFCN.

La rândul său, Ovidiu Ana, director executiv al Fundației Orange România, a subliniat că, în cei peste 13 ani de activitate, fundația a sprijinit numeroase proiecte dedicate persoanelor cu deficiențe de vedere sau auz, descoperind numeroși artiști talentați.

„Dorința de a ne implica mai mult în zona de incluziune prin artă și cultură a venit firesc, ca o componentă nouă în strategia noastră filantropică. Suntem entuziasmați de parteneriatul cu AFCN și ne propunem să extindem această formă de colaborare și în alte direcții, ca un model de bună practică între organizațiile care vor să genereze un impact mai mare în beneficiul comunităților din România”, a afirmat acesta.

Vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale derulate în perioada cuprinsă între semnarea contractelor, în septembrie 2026, și 30 iunie 2027.

Cererile de finanțare a proiectelor culturale se pot încărca timp de 30 de zile, în platforma SDFC – Sistemul Digital pentru procesele de Finanțare a Culturii (fonduri-cultura.ro), termenul-limită fiind 31 iulie 2026, ora 12:00.

Detalii despre apelul de finanțare sunt disponibile pe pagina dedicată a AFCN, iar informații suplimentare pot fi consultate pe site-ul www.afcn-proiecte.ro sau solicitate la adresa de e-mail contact@afcn.ro.

Articolul AFCN și Fundația Orange lansează primul parteneriat public-privat pentru finanțarea proiectelor culturale dedicate artiștilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Începând cu 1 iunie 2026, au intrat în vigoare modificări importante privind acordarea indemnizațiilor pentru concediile medicale. Noile prevederi, introduse prin Legea nr. 64/2026, corectează o parte dintre regulile stabilite anterior prin OUG nr. 91/2025, care au stârnit numeroase nemulțumiri în rândul pacienților și al organizațiilor profesionale.

Cum s-a ajuns la această modificare

Prin OUG nr. 91/2025, aplicabilă de la 1 februarie 2026, a fost introdusă regula generală potrivit căreia indemnizația pentru concediu medical se calculează prin diminuarea cu o zi. Cu alte cuvinte, prima zi de concediu medical nu mai este plătită pentru certificatele emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.

Autoritățile au justificat măsura prin necesitatea reducerii abuzurilor și a concediilor medicale fictive. Totuși, prevederea a fost intens criticată, în special pentru impactul asupra persoanelor care suferă de boli cronice sau grave și au nevoie de concedii medicale prelungite.

Ce schimbă Legea nr. 64/2026

Legea nr. 64/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 mai 2026 și aplicabilă din 1 iunie 2026, modifică această regulă în cazul concediilor medicale acordate fără întrerupere pentru același episod de boală.

Astfel, dacă pentru aceeași afecțiune sunt emise mai multe certificate medicale succesive, diminuarea indemnizației cu o zi se aplică o singură dată, nu la fiecare certificat.

Modificarea este prevăzută în mod expres la articolul II din Legea nr. 64/2026, unde, după alineatul (1), a fost introdus un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„În cazul concediului medical acordat fără întrerupere pentru un episod de boală sau complicațiile care decurg din aceasta, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o singură zi, indiferent de numărul certificatelor de concediu medical eliberate.”

Practic, dacă un pacient primește trei certificate consecutive pentru aceeași boală, va pierde indemnizația doar pentru o singură zi, nu pentru prima zi din fiecare certificat, așa cum se întâmpla anterior.

Cine beneficiază de noile prevederi

Modificările vizează în special persoanele aflate în situații medicale vulnerabile, printre care:

• pacienții incluși în Programele Naționale de Sănătate, inclusiv cei diagnosticați cu afecțiuni oncologice;
• persoanele care suferă de boli grave și cronice;
• femeile aflate în concediu medical pentru sarcină patologică;
• părinții care solicită concediu pentru îngrijirea copilului bolnav;
• pacienții aflați în concediu medical pe perioada spitalizării.

Ce reguli rămân în vigoare

Pentru salariații aflați în concedii medicale obișnuite, cum sunt virozele sau alte afecțiuni de scurtă durată, regula introdusă prin OUG nr. 91/2025 rămâne valabilă. Astfel, pentru certificatele emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical continuă să nu fie indemnizată.

Dacă însă același episod de boală necesită mai multe certificate succesive, diminuarea cu o zi se aplică o singură dată pe întregul episod medical, nu pentru fiecare certificat emis.

O măsură considerată o corectare a unei inechități

Inițiatorii modificării susțin că noua lege elimină o situație care afecta în special pacienții cu afecțiuni grave, obligați să suporte pierderi repetate de venit din cauza procedurilor administrative de prelungire a concediului medical.

Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, a declarat: „Este inadmisibil ca un om care se luptă pentru viaţa lui să fie penalizat financiar de propriul stat pentru că boala nu se vindecă într-o singură lună. Este inadmisibil ca un pacient care îşi face tratamentul prescris de medic să fie tratat, administrativ, ca un suspect de abuz”.

Potrivit inițiatorilor, modificarea reprezintă un pas spre un sistem de protecție socială mai echitabil, fără a elimina însă măsura generală privind neplata primei zile de concediu medical, care rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2027.

Sursa informațiilor: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/310545

Articolul Concediile medicale, modificate din 1 iunie 2026. Ce prevede noua lege și cine beneficiază de schimbări apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care introduce măsuri clare pentru creșterea accesibilității serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilități senzoriale, intelectuale, psihice sau de comunicare.

Actul normativ completează Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și stabilește obligații explicite pentru toți furnizorii acreditați de servicii sociale, atât din sistemul public, cât și din cel privat.

Scopul noii reglementări este de a garanta accesul egal la servicii sociale și de a elimina barierele care au împiedicat, până în prezent, exercitarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Deși legislația actuală consacră principiile egalității de șanse și ale incluziunii sociale, aplicarea acestora a fost, în multe cazuri, limitată de lipsa unor măsuri concrete privind accesibilizarea informațiilor și a comunicării. Potrivit inițiatorilor, aceste lacune au condus la situații de discriminare indirectă, în care drepturile recunoscute prin lege au rămas, în practică, dificil de exercitat pentru numeroși beneficiari.

În acest context, Legea nr. 102/2026, care va intra în vigoare la 24 iunie 2027, introduce obligații detaliate pentru furnizorii de servicii sociale acreditați. Aceștia vor trebui să asigure accesibilizarea completă a informațiilor, procedurilor interne și a comunicării, astfel încât serviciile să poată fi utilizate în condiții de egalitate de către persoanele cu dizabilități.

Printre măsurile prevăzute de lege se numără:

• punerea la dispoziție a materialelor informative în formate accesibile, inclusiv în scriere Braille;
• materiale audio și materiale video subtitrate;
• interpretare în limba semnelor române și utilizarea limbajului mimico-gestual;
• comunicare augmentativă și alternativă pentru persoanele care au dificultăți de exprimare;
• adaptarea semnalizării prin pictograme, marcaje tactile, semnale sonore sau vibrații;
• elaborarea unor proceduri și ghiduri simplificate, însoțite de suport vizual, pentru facilitarea accesului la servicii.

Noile prevederi urmăresc ca persoanele cu dizabilități să poată comunica eficient cu furnizorii de servicii sociale și să beneficieze de informații într-un format adaptat nevoilor lor, fără a întâmpina obstacole care să le limiteze accesul la drepturile de care beneficiază.

Serviciile sociale reprezintă ansamblul activităților și măsurilor oferite de instituții publice, organizații neguvernamentale și furnizori privați pentru sprijinirea persoanelor, familiilor și comunităților aflate în situații de dificultate sau vulnerabilitate. Prin noile obligații introduse de lege, autoritățile urmăresc crearea unui sistem mai incluziv și mai accesibil, care să răspundă nevoilor tuturor beneficiarilor.

Legea nr. 102/2026 va deveni aplicabilă începând cu 24 iunie 2027, oferind furnizorilor de servicii sociale perioada necesară pentru implementarea măsurilor de accesibilizare prevăzute de actul normativ.

Articolul Din 2027, serviciile sociale vor trebui să fie accesibile persoanelor cu dizabilități: Furnizorii, obligați să adapteze comunicarea și informațiile apare prima dată în Jurnal Social.