Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) a ținut să își exprime susținerea pentru demersul autorităţilor de a clarifica situaţia posesorilor de certificate de încadrare în grad de handicap la nivel naţional, precum și aprecierea pentru interesul acestora de a îmbunătăți modul în care este gestionată problematica dizabilității în țara noastră.

,,În ultimele zile, s-au înregistrat în spațiul public numeroase luări de poziție față de numărul considerat foarte mare al persoanelor care dețin certificat de handicap. Printre cei care au transmis mesaje pe această temă s-au înscris inclusiv liderii ai coaliției aflate la guvernare, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă, ambii solicitând organelor competente să verifice dacă documentele emise sunt într-adevăr conforme cu realitatea. În context, organizația noastră ține să își exprime atât susținerea pentru acest demers, cât și aprecierea pentru dorința factorilor decizionali de la nivelul clasei politice de a îmbunătăți modul în care este gestionată problematica dizabilității în țara noastră, un subiect prea adesea ocolit sau tratat cu superficialitate”, a transmis Asociația Nevăzătorilor din România, într-un comunicat de presă.

ANR precizează faptul că și-a asumat drept principală misiune, încă de la înființare, apărarea și promovarea intereselor persoanelor cu deficiențe de vedere, iar din acest motiv luptă pentru ca ,,statul să acorde celor ce fac parte din această categorie expusă la excluziune socială și discriminare drepturi și facilități care să creeze premisa reală a egalității de șanse”.

,,Când însă printre beneficiarii de prestații sociale ajung să se numere falși deficienți de vedere, înseamnă că societatea se confruntă cu o problema foarte gravă de ordin moral, principial, care nu aduce decât prejudicii persoanelor cu dizabilități vizuale. Mai mult decât atât, nu putem ignora consecințele pe care o asemenea situație le are asupra resurselor bugetare alocate de către stat”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în anul 2003, ultimul în care Asociaţia Nevăzătorilor din România a făcut parte dintre structurile implicate în mecanismul de întocmire a dosarelor de handicap, numărul beneficiarilor de drepturi din cauza problemelor de vedere era de puţin peste 40.000, la nivelul întregii ţări.

,,Au trecut de atunci două decenii. Între timp, inutil să o spunem, populația României a scăzut, iar medicina a înregistrat progrese notabile inclusiv în tratarea maladiilor oculare. Care este consecința? Cum arată astăzi statistica? În loc să scadă, numărul deficienților de vedere nu numai că a crescut, chiar s-a dublat! Desigur, pare șocant. Nu vom insista aici să comentăm motivele care au condus la actuala stare de fapt sau să căutăm explicații pentru inflația de deficienți de vedere, sunt foruri însărcinate de lege pentru a oferi răspunsuri. Dacă am adus în discuție acest reper, am făcut-o doar pentru a evidenția în mod cât se poate de clar poziția noastră în problema falșilor deficienți de vedere și faptul că, atâta vreme cât am avut pârghii instituționale, am acționat în consecință”, a mai transmis ANR.

Potrivit Asociaţiei Nevăzătorilor din România, situația s-ar ameliora semnificativ dacă organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități ar fi implicate în procesul de evaluare a handicapului.

,,Prin urmare, avem convingerea fermă că ameliorarea semnificativă a situației este posibilă doar prin implicarea autentică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități în procesul de evaluare a handicapului. Un astfel de parteneriat ar stăvili inflația de beneficiari de certificate de handicap și ar contribui la restabilirea echității sociale, astfel încât sprijinul acordat de către stat să ajungă la cei care sunt îndreptățiți să îl primească și pentru care este indispensabil”, a concluzionat Asociaţia Nevăzătorilor din România.

Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) este organizaţia nonguvernamentală reprezentativă la nivel naţional care apără şi promovează interesele persoanelor cu deficienţă de vedere.

Prin cele 35 de filiale ale sale, Asociaţia cuprinde peste 35.000 de membri (persoane cu handicap vizual grav, accentuat şi mediu) de pe întreg teritoriul ţării.

Asociaţia Nevăzătorilor din România are statut de utilitate publică acordat de Guvernul României prin H.G. 1033/03.09.2008, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor.

Mai multe informații aici: https://www.anvr.ro/

Articolul Problema falșilor handicapați: Cum îi văd cei care nu văd pe cei care se fac că nu văd apare prima dată în Jurnal Social.

Zilele europene ale persoanelor cu dizabilități, desfășurate în perioada 4-5 decembrie 2017, au reunit sute de persoane cu handicap și a fost o ocazie de a sărbători diversitatea și incluziunea socială, informează Forumul European al Dizabilității (EDF).

Consiliul Național al Dizabilității a fost reprezentat la Zilele europene ale persoanelor cu dizabilități de către Tudorel Tupiluși, președintele Asociației Nevăzătorilor din România.

Ca în fiecare an, în jurul Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități (3 decembrie), Comisia Europeană și EDF au organizat o conferință, la Bruxelles. În cadrul acestei reuniuni, persoanele cu dizabilități au discutat cetățenia, participarea politică, dezvoltarea durabilă și accesibilitatea urbană cu Comisia Europeană, membrii Parlamentului European, Consiliul, autoritățile publice și cu alte părți interesate și experți.

În deschiderea conferinței, Michel Servoz, directorul general al Comisiei Europene, a vorbit despre inegalitățile care persistă încă în Europa, oferind exemplul ratei ridicate a șomajului în rândul persoanelor cu handicap.

,,Rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap este de doar 48%, iar doar 28% dintre persoanele cu dizabilități au terminat învățământul terțiar. Acest decalaj este imens și nu este acceptabil”, a afirmat el.

,,A fi cetățean înseamnă a-ți putea exercita drepturile, a fi parte a societății și a nu fi în colțul acesteia. Și pentru asta luptăm „, a declarat președintele EDF, Yannis Vardakastanis.

De asemenea, el a făcut referire la Pilonul European al Drepturilor Sociale (Pilonul Social) ca instrument al Uniunii Europene (UE) de a-și îndeplini angajamentul față de Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU).

,,CRPD abordează toate nivelurile și domeniile de elaborare a politicilor. Prin urmare, UE ar trebui să adopte o strategie europeană 2020-2030 cuprinzătoare și globală privind persoanele cu handicap, pentru a face din CRPD o realitate în Europa, cu implicarea activă a acestora. Strategia ar trebui integrată în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru a asigura fonduri adecvate pentru punerea sa în aplicare”, a adăugat Yannis Vardakastanis.

Primul grup al conferinței a discutat despre ceea ce face UE pentru persoanele cu handicap. Membru al Comitetului Executiv al EDF, Rodolfo Cattani, a vorbit despre sistemele eficiente de protecție socială și inițiativele de reducere a inegalității din cadrul Pilonului Social, iar Thorkild Olesen, Președintele Organizațiilor Persoanelor cu Handicap din Danemarca, a prezentat legăturile dintre drepturile persoanelor cu handicap și Obiectivele dezvoltării durabile.

Ciara O’Brien, președintele Comitetului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a raportat progresul țărilor în atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru persoanele cu handicap. Ea a spus că Consiliul va continua să depună eforturi pentru a se asigura că UE semnează protocolul opțional la CRPD.

Participarea politică și dreptul la vot reprezintă o componentă crucială a cetățeniei și a democrației. Astăzi, în Europa, sute de mii de persoane cu handicap sunt excluse de la acest drept din cauza impedimentelor legale, a barierelor din calea accesibilității sau a altor obstacole. Pe măsură ce ne apropiem de alegerile europene din 2019, acest subiect a fost în centrul discuțiilor din cadrul respectivului eveniment.

,,Participarea la viața politică nu este un lux pentru persoanele cu dizabilități. Este un drept fundamental și o condiție prealabilă care permite oamenilor să-și exercite propria autonomie”, a declarat Albert Prevos, membru al Comitetului Executiv al EDF.

Președintele Uniunii Europene a persoanelor oarbe şi surde, Sanja Tarczay, și David Clarke, cu sindrom Down, având calitatea de autoreprezentanți, și-au împărtășit experiențele cu privire la această problemă. Ambii au denunțat barierele din calea dreptului la vot și au cerut UE și statelor sale membre să ia măsuri pentru a permite persoanelor cu dizabilități să voteze și să participe la viața politică.

În plus, exemple bune de spații publice accesibile și de orașe inteligente au fost prezentate de către orașele Luxemburg și Lugo, în timpul conferinței. Acestea au demonstrat cum este posibilă mobilizarea resurselor pentru a îmbunătăți serviciile publice și pentru a le face cu adevărat inclusive.

Participanții au discutat despre modul în care orașele pot lua în considerare handicapul. Nadia Hadad, membru al Consiliului de Administrație al Rețelei Europene pentru Viață Independentă (ENIL), a solicitat accesibilitatea și designul universal ca condiții pentru includerea persoanelor cu dizabilități în societate.

În încheierea evenimentului, au fost discutate prioritățile viitoare pentru munca comună. Președinția bulgară a Consiliului UE a confirmat că printre prioritățile sale va fi promovarea incluziunii persoanelor cu handicap ca membri cu drepturi depline ai societății. Vicepreședintele EDF, Pat Clarke, a încheiat evenimentul, invitând toți reprezentanții instituțiilor europene să continue să colaboreze cu persoanele cu dizabilități, pentru a elimina barierele care împiedică participarea lor deplină în cadrul societății.

Un moment important al conferinței a fost Ceremonia Premiului ,,Access City”, în a doua zi. Acesta este premiul european care recompensează orașele pentru eforturile lor de a deveni accesibile tuturor. Premiile au fost acordate reprezentanților orașelor câștigătoare de către comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, și vicepreședinta EDF, Ana Peláez. De asemenea, comisarul a adresat felicitări celor de la EDF pentru cea de-a 20-a aniversare.

Câștigătorul premiului ,,Access City” 2018 este orașul Lyon din Franța. Premiul II a fost acordat capitalei Sloveniei, Ljubljana, iar premiul III i-a revenit orașului Luxemburg.

O mențiune specială privind accesibilitatea în așezările istorice a fost acordată orașului Viborg (Danemarca).

Articolul Zilele europene ale persoanelor cu dizabilități – un pas uriaș spre o Europă inclusivă, sociabilă și durabilă apare prima dată în Jurnal Social.

Asociaţia Nevăzătorilor din România a inițiat și desfășurat cu succes Cursul “Radioul – o meserie pentru nevăzători”, acțiune susţinută de Asociaţia Culturală Green Sugar Concept şi finanţată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

“Toţi cursanţii deficienţi de vedere au absolvit cursul cu felicitări. Pe parcursul a două săptămâni, ei au învăţat de la profesionişti consacraţi despre ce înseamnă un post de radio, cum se realizează un interviu radiofonic, cum se prezintă o emisiune, cum se lucrează la un pupitru de sunet, tehnici de voiceover etc. Prin participarea la acest curs intensiv la care au învăţat atât teoric, cât şi practic ce presupune activitatea la un post de radio, mulţi dintre ei au prins microbul radioului şi îşi doresc să urmeze o carieră în acest domeniu. Cunoştinţele acumulate de cursanţi vor putea fi utilizate ca tehnică de comunicare şi în alte meserii pe care aceştia doresc să le urmeze.

Felicităm tinerii absolvenţi şi sperăm să îi auzim cât de curând la radio. De asemeni, ținem să exprimăm întreaga noastră apreciere pentru dăruirea şi profesionalismul cu care cei trei profesori – Tică Alexe, Bogdan Calu şi Marcel Platon – au insuflat în elevi pasiunea pentru arta radioului”, a declarat Tudorel Tupiluși, președintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Organizatorii speră ca acestă iniţiativă, care se înscriere în seria demersurilor pe care Asociaţia Nevăzătorilor din România le realizează pentru identificarea de noi meserii pe care nevăzătorii le pot practica cu succes în prezent, să beneficieze în continuare de susţinere financiară pentru a organiza şi alte sesiuni de astfel de cursuri.

Articolul “Radioul – o meserie pentru nevăzători” apare prima dată în Jurnal Social.

Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) organizează în premieră la Braşov, împreună cu Filiala judeţeană din localitate, pe data 20 iunie a.c., cea de a XI-a ediţie a Festivalului de Folclor şi Romanţe ”Ion Blăjan”, concurs naţional destinat interpreţilor amatori cu deficienţe de vedere din România.

Evenimentul, care beneficiază de sprijinul Primăriei Municipiului Braşov şi al Lions Club Braşov, va avea loc la Sala Patria începând cu ora 10.00. Vor fi prezenţi artişti amatori cu deficienţe de vedere din 20 de judeţe ale ţării, iar juriul va fi format din personalităţi de prestigiu ale muzicii din Braşov. De asemenea, în cadrul evenimentul vor susţine recitaluri invitaţi speciali de la Asociaţia Culturală Kids Music Production Braşov şi Ansamblul Folcloric al Casei de Cultură a Studenţilor din Braşov.

Vă invităm să fiţi alături de noi la această manifestare deosebit de importantă pentru comunitatea persoanelor cu dizabilităţi vizuale din ţara noastră, dar şi pentru publicul larg, care va avea ocazia să descopere că talentul şi perseverenţa nu pot fi îngrădite de deficienţe. Intrarea este liberă.

Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) este organizaţia nonguvernamentală reprezentativă la nivel naţional care apără şi promovează interesele persoanelor cu deficienţă de vedere. Prin cele 34 de filiale ale sale, Asociaţia cuprinde peste 40.000 de membri (persoane cu handicap vizual grav, accentuat şi mediu) de pe întreg teritoriul ţării.

Asociaţia Nevăzătorilor din România are statut de utilitate publică acordat de Guvernul României prin H.G. 1033/03.09.2008, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de către autorităţile publice române, cât şi de către organizaţiile internaţionale ale deficienţilor de vedere. Este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii.

Filiala ANR Braşov reprezintă, încă din anul 1961, pe plan judeţean, interesele deficienţilor de vedere, oferind servicii şi programe socio-profesionale, cultural-educaţionale, de sport şi timp liber.

Sursa…

Articolul Festivalul de Folclor şi Romanţe ”Ion Blăjan” destinat interpreţilor amatori cu deficienţe de vedere, ediţia a XI-a apare prima dată în Jurnal Social.