Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Andrei Baciu, a anunțat, marți, 17 octombrie, că a fost înfiinţat în cadrul instituţiei un Task Force (grup de lucru) pentru combaterea cancerului în România, care are rolul de a realiza o cartografiere clară a tuturor serviciilor medicale existente în domeniul oncologiei.

,,De astăzi, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, funcţionează un Task Force pentru combaterea cancerului în România, format din reprezentanţi ai instituţiei şi medici implicaţi în lupta cu cancerul. Începem prin a realiza o cartografiere clară a tuturor serviciilor medicale existente în domeniul oncologiei, de la cele preventive la cele de tratament, de la medicina primară şi ambulatorie la serviciile medicale spitaliceşti. Vom analiza şi serviciile medicale conexe de suport pentru fiecare judeţ în parte”, a transmis preşedintele CNAS.

Andrei Baciu a precizat că pasul următor constă în definirea foarte clară a serviciilor medicale care trebuie oferite pacienților oncologici din România.

,,Vom proiecta în mod realist și pe baze științifice nevoia de servicii de oncologie pentru următorii cinci ani, astfel încât reformarea serviciilor medicale acordate asiguraților să fie realizată în mod sustenabil. Pentru a construi un sistem de sănătate modern, european, în România, trebuie să știm unde ne aflăm astăzi. Începem cu domeniul oncologiei. După ce vom avea o imagine clară asupra situației actuale, vom ști mai bine ce și unde lipsește”, a declarat președintele CNAS.

Potrivit acestuia, este esențial să avem un plan pe termen mediu și lung de dezvoltare.

,,Acesta va fi unul dintre obiectivele acestui Task Force. O Românie mai sănătoasă, un sistem modern și eficient de sănătate nu se construiesc de la sine. Trebuie să lucrăm eficient, transparent și cu viziune, pentru a face din România o țară ca afară. Dorința și speranța mea este de a face tot ceea ce putem, astfel încât pacienții și asigurații din România să aibă acces cât mai rapid la servicii medicale cât mai apropiate de standarde europene”, a adăugat Andrei Baciu.

Conform datelor CNAS, în Programul național de oncologie erau înregistrați 143.033 pacienți în primul semestru al acestui an, dintre care 28.457 de pacienți (19,9% din total) la București, 11.661 de pacienți (8,2%) la Cluj, 8.078 (5,6%) la Iași și 7.340 (5,1%) în Timiș.

Andrei Baciu a menționat că, prin acest demers, CNAS participă la implementarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România.

,,Noi vom face în continuare tot ce ține de CNAS pentru implementarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România. Acest Task Force are ca obiectiv definirea unei imagini cât mai clare a serviciilor oferite astăzi, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pacienților oncologici, cât și stabilirea unui plan sustenabil pentru accesul echitabil și nediscriminatoriu al asiguraților la serviciile medicale, investigațiile și tratamentele decontate din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate”, a mai afirmat președintele CNAS.

Articolul A fost înființat în cadrul CNAS un Task Force pentru combaterea cancerului în România, ce are rolul de a cartografia toate serviciile medicale existente în domeniul oncologiei apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul României a adoptat, în ședința de joi, 10 august 2023, Hotărârea de Guvern privind punerea în aplicare a prevederilor art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2023 pentru modificarea art. 942 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului.

Actul normativ prevede accesul tuturor pacienților la diagnostic oncologic, indiferent de calitatea lor de asigurat. Așadar, oricine va putea să beneficieze de screening pentru cancer, pentru a depista boala cât mai repede și pentru a putea începe tratamentul imediat.

,,Actul normativ prevede că asigurarea serviciilor medicale necesare în vederea diagnosticului de cancer pentru persoanele care nu beneficiază de asigurare socială de sănătate se face din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul FNUASS (Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate)”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

De asemenea, hotărârea aprobă modalitatea de implementare a unor măsuri cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului din România aprobat prin Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului. Este vorba despre elaborarea a zece acte normative la nivel de ordin de ministru, referitoare, de exemplu, la setul de recomandări pentru diagnosticul fiecărui tip de cancer, traseul pacientului, specific fiecărui tip de cancer și dezvoltarea instrumentelor de management a intervalelor de timp caracteristice fiecărei etape, ghidul de intervenție integrată pentru prevenirea cancerului la adult în asistența medicală primară etc.

Hotărârea face parte din pachetul legislativ aprobat recent de Guvern privind controlul și combaterea afecțiunilor oncologice.

„Guvernul a completat și pachetul legislativ pentru prevenirea, combaterea și tratarea cancerului cu noi măsuri care vin în sprijinul pacienților oncologici. Hotărârea conține o serie de măsuri atât în acord cu bugetul aprobat pe anul în curs al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cât și cu necesitatea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul național de prevenire și combatere a cancerului din Romania.

Practic, se organizează rețeaua de profil oncologic din țara noastră pe diverse paliere de îngrijiri, cu accent pe abordarea multidisciplinară și integrată a cancerului, pentru uniformizarea practicii medicale în sistemul românesc de sănătate,” a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Comisiile de specialitate de la la nivelul Ministerului Sănătății trebuie să elaboreze, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, setul de recomandări pentru diagnosticul fiecărui tip de cancer.

Potrivit actului normativ, setul de recomandări pentru diagnosticul fiecărui tip de cancer va cuprinde semnele clinice de alarmă, algoritmul de diagnostic, cu etape specifice, respectiv toate investigațiile necesare pentru fiecare din etapele diagnosticului de cancer, de la primul consult medical și până la inițierea tratamentului specific tipului de cancer.

,,Accesul pacienților cu cancer la servicii de îngrijiri paliative este esențial și reprezintă o modalitate de îmbunătăţire și menținere a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru apropiaţii acestuia. În acest sens, se propune aprobarea Planului Național de îngrijiri paliative prin ordin al ministrului sănătății, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărări.

În vederea creșterii calității serviciilor de prevenție a cancerului și a creșterii accesibilității la aceste tipuri servicii, Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății, va elabora un ghid de prevenție integrată a îmbolnăvirii prin cancer, care va fi aprobat prin Ordin al ministrului sănătății. Acest ghid va conține recomandări privind prevenția primară și secundară a cancerului pe baza cărora medicii de familie să furnizeze consultații preventive pacienților în condiții de calitate și eficacitate”, se arată în nota de fundamentare.

Articolul Măsuri privind organizarea rețelei de profil oncologic, cu accent pe abordarea multidisciplinară și integrată a cancerului apare prima dată în Jurnal Social.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat, miercuri, 26 iulie 2023, noile ediții ale Listei de Medicamente Esențiale (LME) și ale Listei de Medicamente Esențiale pentru Copii (LMEc), care includ, printre altele, medicamente noi, importante pentru tratamentul sclerozei multiple, al cancerului, al bolilor infecțioase și al afecțiunilor cardiovasculare.

Potrivit unui comunicat al OMS, listele actualizate au ca scop facilitarea unui acces mai mare la medicamente inovatoare care prezintă beneficii clare și ar putea avea un impact deosebit asupra sănătății publice la nivel global, fără a pune în pericol bugetele de sănătate ale țărilor cu venituri mici și medii.

,,De peste 40 de ani, țările din întreaga lume s-au bazat pe Lista de medicamente esențiale a OMS ca pe un ghid definitiv, bazat pe dovezi, al celor mai importante medicamente pentru a obține cel mai mare impact asupra sănătății. Creșterea prețurilor și perturbările din lanțul de aprovizionare înseamnă că toate țările se confruntă acum cu probleme tot mai mari în asigurarea unui acces consecvent și echitabil la multe medicamente esențiale de calitate garantată. OMS se angajează să sprijine toate țările să depășească aceste obstacole pentru a crește accesul cu echitate,” a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Pentru actualizarea din 2023, 85 de aplicații, cuprinzând peste o sută de medicamente și preparate farmaceutice, au fost luate în considerare de Comitetul de experți al OMS pentru selecția și utilizarea medicamentelor esențiale, în cadrul reuniunii de la Geneva din aprilie. Modificările recomandate duc numărul total de medicamente din LME și LMEc la 502 și, respectiv, 361.

Medicamente pentru scleroza multiplă (SM)

Scleroza multiplă este o boală cronică și debilitantă a sistemului nervos, care afectează aproximativ 2,8 milioane de persoane din întreaga lume. Până în prezent, niciun medicament pentru tratamentul acesteia nu a fost inclus în LME.

În 2023, trei medicamente care pot întârzia sau încetini progresia acesteia – cladribină, acetat de glatiramer și rituximab – sunt adăugate la LME, umplând un gol important, având în vedere povara mare a SM la nivel mondial.

Listarea acestor medicamente ca opțiuni de tratament pentru SM, cu diferite căi de administrare, prețuri diferite (cu disponibilitatea medicamentelor generice și a biosimilarelor) și diferite utilizări recomandate, are ca scop facilitarea accesului îmbunătățit la tratament pentru persoanele care trăiesc cu SM din întreaga lume. Decizia de a sprijini utilizarea off-label a rituximabului este susținută de dovezi solide privind eficacitatea și siguranța sa pentru această indicație. Această recomandare, care este în conformitate cu recomandările anterioare ale Comitetului de experți, ar putea duce la beneficii majore pentru sănătate la nivel mondial.

„Lista este un instrument important pentru realizarea unei acoperiri universale în domeniul sănătății, oferind îndrumări guvernelor, unităților medicale și furnizorilor cu privire la medicamentele care au cel mai important rol în ceea ce privește beneficiile pentru indivizi și comunități. LME include medicamente înscrise în baza unor dovezi solide privind siguranța și eficacitatea. Indicațiile aprobate în cadrul jurisdicțiilor naționale sau disponibilitatea alternativelor pe etichetă nu reprezintă un criteriu de decizie”, a spus dr. Benedikt Huttner, secretar LME al OMS.

Medicamente pentru afecțiunile cardiovasculare

Au fost adăugate, pentru prima dată, în LME, combinații cu doze fixe de medicamente multiple (denumite în mod obișnuit ,,polipilule”) pentru prevenirea bolilor inimii și ale vaselor de sânge, în special agenți de scădere a colesterolului cu unul sau mai mulți agenți de scădere a tensiunii arteriale, cu sau fără acid acetilsalicilic (aspirină).

Pe baza recomandărilor formulate de comitetele anterioare de experți ale LME, oamenii de știință din mai multe țări au efectuat studii de referință care confirmă beneficiile acestor combinații atât pentru prevenirea primară, cât și pentru prevenirea secundară a bolilor de inimă.

Medicamente pentru boli infecțioase

Noile medicamente enumerate pentru bolile infecțioase includ:

• ceftolozan + tazobactam, un antibiotic din grupul de „rezervă” eficient împotriva bacteriilor rezistente la mai multe medicamente, inclusiv a infecțiilor dificil de tratat cauzate de Pseudomonas aeruginosa, rezistent la carbapenem;
• pretomanid pentru tratamentul tuberculozei multidrog-rezistente sau rezistente la rifampicină;
• ravidasvir (a se utiliza în combinație cu sofosbuvir) pentru tratamentul infecției cronice cu virusul hepatitei C la adulți;
• anticorpi monoclonali pentru infecția cu virusul Ebola.

Medicamente pentru cancer

Au fost adăugate două noi tratamente pentru cancer: doxorubicină lipozomală peghilată pentru sarcomul Kaposi și pegfilgrastim pentru a stimula producția de globule albe și a reduce efectul toxic al unor medicamente împotriva cancerului asupra măduvei osoase.

Indicațiile pentru mai multe medicamente oncologice pentru copii, deja incluse în EMLc, au fost extinse pentru a include noi tipuri de cancere la copii (limfom anaplastic cu celule mari, histiocitoza cu celule Langerhans și limfomul Burkitt).

 În plus, cele care nu sunt recomandate pentru includere cuprind mai multe medicamente brevetate, cu prețuri ridicate, din cauza preocupărilor legate de accesibilitatea și fezabilitatea în mediile cu resurse reduse. Unele dintre acestea au fost evaluate și respinse în cadrul reuniunilor anterioare ale Comitetului – inhibitori ai punctului de control imun PD-1 / PD-L1 și osimertinib pentru cancerele pulmonare, precum și inhibitorii CDK4/6 pentru cancerul de sân.

Medicamente pentru alte afecțiuni

Diabet – listele actuale, pe lângă insulină, includ cartușe și stilouri injectoare preumplute, datorită avantajelor potențiale pe care le prezintă acestea pentru pacienți în comparație cu fiolele și seringile, în ceea ce privește ușurința în utilizare, o mai mare precizie a dozării și o mai bună aderență.

Afecțiuni neurologice și psihice – o revizuire cuprinzătoare a medicamentelor pentru sănătatea mintală și pentru tulburările de comportament a condus la actualizări ale LME și LMEc, pentru a asigura o aliniere puternică între listele model și recomandările din ghidurile OMS, inclusiv adăugarea a două medicamente noi – acamprosat și naltrexonă – pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de alcool.

Medicamente esențiale pentru copii – au fost efectuate actualizări ale formulărilor listate pentru peste 70 de medicamente din LMEc, pentru a se asigura că sunt incluse formele de dozare și concentrațiile adecvate pentru utilizarea la copiii cu vârsta de până la 12 ani. La LMEc  se adaugă alimentația terapeutică gata de utilizare pentru tratamentul malnutriției acute severe la sugari și copii cu vârsta de până la 5 ani.

Aplicații nerecomandate: Un total de 32 de aplicații nu au fost recomandate, printre care: agoniștii receptorilor peptidei-1 asemănătoare glucagonului pentru pierderea în greutate în obezitate, risdiplam pentru tratamentul atrofiei musculare spinale, donepezil pentru tratamentul demenței cauzate de boala Alzheimer, terapii cu celule CAR-T pentru limfom și fentanil transmucosal oral cu acțiune rapidă pentru durerea intensă provocată de cancer.

Detaliile complete despre recomandările Comitetului de experți care descriu completările, modificările și eliminarea medicamentelor și deciziile de a nu recomanda anumite formule sunt disponibile în rezumatul executiv aici:  https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/371291/WHO-MHP-HPS-EML-2023.01-eng.pdf

Articolul OMS a publicat noile liste de medicamente esențiale privind tratamentul sclerozei multiple, al cancerului, al bolilor infecțioase și al afecțiunilor cardiovasculare apare prima dată în Jurnal Social.

Credit: Science Photo Library (BBC)

Azi, 4 februarie, e Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. În fiecare an, cancerul ucide milioane de persoane, fiind a doua cauză majoră de deces din lume. Această maladie reprezintă o provocare dificilă atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Având în minte acest adevăr crunt, cercetătorii de la Universitatea Cardiff au descoperit un nou tip de celulă a sistemului imunitar, care ucide cele mai multe tipuri de cancer. Ei au analizat sângele de la o bancă din Țara Galilor, în căutarea de celule imunitare care ar putea lupta împotriva bacteriilor, dar au găsit un tip complet nou de celulă T.

Acea nouă celulă imunitară are un tip de receptor (TCR), care nu a mai fost depistat până acum și care acționează ca un cârlig. Acesta recunoaște și ucide majoritatea cancerelor umane, dar ignoră celulele sănătoase.

În studiile de laborator s-a descoperit că celulele imunitare echipate cu acest receptor ucid cancerul pulmonar, mamar, ovarian, osos, renal, de piele, de sânge, de prostată și de col uterin.

,,Crește perspectiva unui tratament universal pentru toate tipurile de cancer, un singur tip de celule T care ar putea  să combată o gamă largă de cancere. Nimeni nu știa că o astfel de celulă există”, a declarat autorul principal al studiului, prof. Andrew Sewell, de la Facultatea de Medicină a Universității Cardiff.

Terapiile cu celule T pentru cancer – unde celulele imunitare sunt prelevate, modificate și apoi injectate în sângele pacientului pentru a căuta și distruge celulele canceroase – reprezintă cele mai noi paradigme ale tratamentelor împotriva cancerului.

Cea mai utilizată terapie, cunoscută sub numele de CAR-T, este personalizată fiecărui pacient, dar vizează doar unele forme de leucemie și nu funcționează în cazul tumorilor solide, care reprezintă cele mai multe tipuri de cancer.

În schimb, noul tip de celulă se atașează de o moleculă de pe celulele canceroase, numită MR1, care este aceeași în toate tipurile de cancer uman. Acest lucru ar însemna că tratamentul ar putea funcționa pentru majoritatea cazurilor de cancer.

Până în prezent, rezultatele testelor de laborator s-au dovedit a fi promițătoare. Cercetătorii precizează că testele clinice pe oameni ar putea începe chiar din luna noiembrie a acestui an, dacă noul tratament trece de toate testele de siguranță în laborator.

„Dacă această nouă descoperire se va concretiza, va pune bazele unui tratament „universal”cu celule T, diminuând costurile extrem de ridicate asociate cu identificarea, generarea și fabricarea de celule T personalizate”, a spus Profesorul Awen Gallimore, de la Centrul de Cercetare pentru Cancer al Universității Wales.

Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, a subliniat că suntem în mijlocul unei revoluții medicale care fructifică puterea sistemului imunitar în combaterea cancerului, însă nu toată lumea răspunde la terapiile actuale și pot exista reacții adverse grave.

„Echipa a dovedit în mod convingător că, în laborator, acest tip de celule imune reacționează împotriva mai multor tipuri de celule canceroase. Dar trebuie să înțelegem exact cum recunoaște și ucide celulele canceroase, fără să atace celulele sănătoase”, a adăugat el.

Articolul A fost descoperită celula imunitară care ar putea sta la baza tratamentului universal împotriva cancerului apare prima dată în Jurnal Social.

Lupta împotriva cancerului implică eradicarea celulelor canceroase, dar tratamentele actuale au inevitabil consecințe negative asupra celulelor sănătoase. Pacienții dezvoltă adesea o rezistență la medicamente și manifestă reacții adverse din cauza dozelor utilizate în tratamente. Cum pot fi soluționate aceste două probleme?

Oamenii de știință de la Universitatea din Geneva (UNIGE), Elveția, au analizat 200 de combinații de medicamente antitumorale diferite, în încercarea de a reduce dozele. Ei au utilizat o tehnică nouă pentru a testa impactul unei combinații asupra celulelor canceroase și a celor sănătoase simultan.

Cercetătorii au descoperit un amestec extrem de promițător de patru componente, numit C2, care poate ucide celulele tumorale, lăsând celule sănătoase nedeteriorate.

Medicamentele care atacă tumorile trebuie să fie agresive pentru ca acestea să fie eficiente. Echilibrul dintre distrugerea celulelor canceroase și daunele colaterale provocate celulelor sănătoase reprezintă, totuși, o provocare constantă. Dozele mari ale unui medicament anticancer pot provoca două tipuri de daune principale: rezistența progresivă la medicamente, deoarece organismul se adaptează la dozele masive și reacții adverse nedorite asupra celulelor sănătoase ale pacientului.

„Obiectivul principal este de a reduce dozele de medicamente, astfel încât să putem evita dezvoltarea rezistenței. De aceea, creăm noi formule formate din mai multe cicluri de terapie, cu doze mici, care ne vor ajuta să ne atingem scopul, fără a induce nicio rezistență”, explică Patrycja Nowak-Sliwinska, profesor la Universitatea din Geneva.

De-a lungul cercetării, oamenii de știință s-au concentrat pe zece substanțe utilizate pentru combaterea cancerului, producând aproximativ 200 de combinații posibile.

,,Am folosit o metodă, pe care am dezvoltat-o în laboratorul nostru, pentru a testa aceste combinații diferite simultan in vitro pe unele celule canceroase și pe unele sănătoase. Scopul a fost să comparăm direct efectele tratamentului asupra celor două tipuri de celule”, a adăugat profesorul Nowak –Sliwinska.

Datorită acestei tehnici de validare simultană, cercetătorii UNIGE au identificat cele mai eficiente combinații cu cele cu mai puține efecte secundare posibile asupra celulelor sănătoase, în special una dintre ele: C2.

C2 constă într-un amestec realizat din patru produse (tubacin, CI-994, erlotinib și dasatinib) – și dezvoltă un nou și foarte promițător mecanism de acțiune.

Astfel, în timpul testelor in vitro, cercetătorii au constatat că C2 a ucis de până la 20 de ori mai multe celule canceroase decât alte combinații, în timp ce a protejat celule sănătoase, se mai arată în concluziile studiului.
Caracteristica specială a C2 este că țintește centrozomii supranumerari, care se găsesc doar în celulele tumorale.
Celulele canceroase au mai mulți centrozomi care trag celula în trei sau patru direcții în timpul diviziunii sale, ceea ce duce la moartea celulelor. Pentru a preveni acest lucru, celulele canceroase grupează centrozomii la cei doi poli. C2 blochează gruparea, provocând o moarte celulară specifică celulelor tumorale cu centrozomi supranumerari, în timp ce lasă celulele sănătoase neafectate”, au explicat autorii studiului.

Există în prezent un medicament pe piață care induce și diviziuni pe trei sau patru direcții: Paclitaxel. Dar sunt necesare doze mari, ceea ce provoacă numeroase reacții adverse la pacienți.

De aceea, cercetătorii doresc să înlocuiască utilizarea Paclitaxel cu C2 sau printr-o combinație a ambelor care ar reduce riscul de rezistență și toxicitate. În acest scop, ei au depus un brevet pentru combinația C2 și sunt în prezent în faza de testare in vivo pe șoareci, astfel încât să poată observa efectele acestei noi formule asupra întregului corp și nu doar asupra unei celule izolate.

Articolul Un nou cocktail de medicamente contra cancerului, eficient și fără reacții secundare, dezvoltat de cercetătorii elvețieni apare prima dată în Jurnal Social.

De ani de zile, oamenii de știință încearcă să rezolve un mister medical: De ce diabeticii au un risc crescut de a dezvolta unele forme de cancer? Astăzi, cercetătorii oferă o posibilă explicație pentru asta. Ei au descoperit că ADN-ul suferă daune majore atunci când nivelul de zahăr din sânge este ridicat, favorizând astfel apariția anumitor forme de cancer.

Cercetătorii își vor prezenta rezultatele la Expoziția și Reuniunea Națională a American Chemical Society (ACS), din toamna anului 2019.

„Se știe de multă vreme că persoanele cu diabet au un risc de 2,5 ori mai mare pentru anumite tipuri de cancer”, spune dr. John Termini de la Centrul Medical Național City of Hope. Aceste tipuri de cancer includ cancerul ovarian, mamar, de rinichi și altele. ,,Deoarece incidența diabetului continuă să crească, probabil că și rata cancerului va crește.”

Oamenii de știință au bănuit că riscul crescut de cancer în cazul diabeticilor provine din dereglarea hormonală.

,,În ceea ce privește persoanele cu diabet zaharat de tip 2, insulina nu transportă eficient glucoza în celule. Deci, pancreasul produce din ce în ce mai multă insulină, și se obține ceea ce se numește hiperinsulinemie”, explică Termini.

Pe lângă controlul nivelului de glucoză din sânge, hormonul insulină poate stimula creșterea celulelor, ceea ce poate duce la cancer. De asemenea, majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip 2 sunt supraponderale, iar excesul de țesut adipos produce niveluri mai mari de adipokine decât la cele cu o greutate normală. Acești hormoni promovează inflamația cronică, care este legată de cancer.

Potrivit cercetătorilor, cea mai frecventă idee este aceea că riscul crescut de cancer are legătură cu hormonii, Probabil că aceștia reprezintă un factor important în apariția cancerului, însă nu au existat până acum suficiente dovezi solide.

Termini s-a întrebat dacă nivelul ridicat al glicemiei observat în diabet ar putea dăuna ADN-ului, ceea ce face ca genomul să fie instabil, contribuind la apariția cancerului. Așadar, Termini și colegii săi au căutat un tip specific de daune sub formă de baze ADN modificate chimic, cunoscute sub numele de aducți, în cultura țesuturilor și a modelelor de rozătoare cu diabet. Într-adevăr, au găsit un aduct AND (o combinaţie a unor segmente de ADN cu molecule de substanţe cancerigene), numit N2- (1-carboxietil) -2′-deoxiganozină, sau CEdG, care a apărut mai frecvent la modelele diabetice decât la celulele normale sau la șoareci. Mai mult decât atât, nivelurile ridicate de glucoză au influențat procesul celulelor pentru repararea acestuia.

Dr. Termini consideră că expunerea la niveluri ridicate de glucoză duce atât la aducți ADN, cât și la suprimarea reparării lor, care în combinație ar putea provoca instabilitatea genomului și cancerul”.

Recent, Termini și colegii au finalizat un studiu clinic care a măsurat nivelurile de CEdG, precum și nivelurile CEG din ARN, la persoanele cu diabet de tip 2. Ca și la șoareci, persoanele cu diabet au avut niveluri semnificativ mai mari atât de CEdG, cât și de CEG, decât persoanele sănătoase.

Dar echipa de cercetători nu s-a oprit acolo. Aceștia au identificat două proteine care par a fi implicate: factorul de transcripție HIF1a și proteina de semnalizare mTORC1, care ambele arată o activitate mai mică în diabet. HIF1α activează mai multe gene implicate în procesul de reparație. „Am descoperit că, dacă stabilim HIF1α într-un mediu cu glucoză mare, creștem repararea ADN-ului și reducem daunele ADN-ului”, spune Termini. „Și mTORC1 controlează de fapt HIF1α, așa că dacă se stimulează mTORC1, se stimulează și HIF1α”.

Conform dr. Termini, există deja mai multe medicamente care stimulează HIF1a sau mTORC1. Cercetătorii intenționează să vadă dacă aceste medicamente scad riscul de cancer la modelele de animale diabetice și, dacă da, le vor testa pe oameni. S-a observat că metformina, un medicament comun pentru diabet, care ajută la scăderea nivelului glicemiei, stimulează, de asemenea, repararea ADN-ului.

„Testăm metformina în combinație cu medicamente care stabilesc în mod specific HIF1a sau îmbunătățesc semnalizarea mTORC1 la modelele de animale diabetice”, afirmă el. Între timp, o modalitate mai eficientă pentru diabetici de a reduce riscul de cancer ar putea fi un control mai bun al glicemiei. „Asta sună ca o soluție atât de ușoară, dar este extrem de dificil pentru majoritatea oamenilor să-și mențină controlul glicemic”, a concluzionat Termini.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, erau în evidență, la nivel global, aproximativ 422 de milioane de diabetici, însă în prezent numărul este mult mai mare, întrucât multe cazuri nu sunt depistate la timp. Potrivit Ministerului Sănătăţii Publice, în ţara noastră sunt aproximativ 500.000 de diabetici înregistraţi oficial.

Articolul Diabetul contribuie la apariția anumitor forme de cancer apare prima dată în Jurnal Social.

Bătălia împotrivă cancerului este tot mai dificilă, iar numărul pacienților diagnosticați cu această maladie este în continuă creștere. Însă o veste bună a venit pentru pacienții de cancer în aceste zile.

Comisia pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a emis o recomandare pentru aprobarea de punere pe piață a medicamentului Vitrakvi (larotrectinib). Decizia finală din partea Comisiei Europene este așteptată în următoarele luni.

Medicamentul este deja aprobat în Statele Unite ale Americii, precum și în Brazilia și Canada. Acesta este indicat pentru tratamentul copiilor și adulților cu tumori solide care prezintă o fuziune a genei NTRK (receptor de tirozin-kinază neurotrofică), local avansate sau metastatice.

Vitrakvi, produs de grupul Bayer, este primul tratament „histologic independent”, recomandat pentru aprobare în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că poate fi folosit pentru a trata tumorile nehematologice (adică care nu încep în sânge sau măduva osoasă) cu această mutație specifică, indiferent de zona în care și-a avut originea tumora. Înainte ca pacienții să poată primi tratamentul, prezența mutației în tumoră trebuie confirmată printr-un test genetic valid.

Substanța activă din Vitrakvi – larotrectinib – țintește o modificare genomică foarte specifică a tumorii unui pacient. Acest lucru se produce atunci când genele NTRK, care codifică proteine specific, fuzionează intr-un mod haotic cu alte gene. Această mutație, numită fuziunea genelor NTRK, duce la dezvoltarea proteinelor care pot determina creșterea tumorală. Vitrakvi blochează acțiunea acestor proteine și, în acest sens, inhibă dezvoltarea cancerului.

Genele NTRK sunt rare, dar apar în multe tipuri de cancer, care afectează atât adulții, cât și copiii.

Fuziunea NTRK, de exemplu, este la originea cancerului doar în 0,5-1% din numărul total de cazuri de tumori solide.

„Pe măsură ce învațăm tot mai multe despre genomica tumorii, devine cu atât mai important să asigurăm accesul la testări pe scară largă, pentru a permite identificarea și tratarea pacienților care au potențialul de a beneficia de medicina de precizie ”, a declarat Scott Fields, Directorul Departamentului de Oncologie de la Bayer.

Eficacitatea și siguranța medicamentului Vitrakvi au fost evaluate în cadrul a trei studii cu un singur braț de tratament (adică studii fără grup de control), care au inclus un număr de 102 adulți și copii cu cancer.  Este vorba despre pacienții care au primit deja terapie standard sau pentru care intervenția chirurgicală nu reprezintă o soluție sau nu răspund la terapiile disponibile.

Ponderea pacienților care au răspuns la tratamentul cu Vitrakvi a fost de 67%. În cazul a 88% dintre aceștia răspunsul a durat cel puțin 6 luni, iar în cazul a 75% a durat până la 1 an. S-au
observat răspunsuri tumorale atât în cazul tumorilor rare, cum ar fi fibrosarcomul infantil și tumorile glandelor salivare, cât și în afecțiuni frecvente, precum cancerul pulmonar și de colon.

Cele mai frecvente reacții adverse au fost oboseala, creșterea nivelului de enzime hepatice, amețeli, constipație, greață, anemie (număr scăzut de globule roșii) și vărsături.

CHMP a recomandat o aprobare condiționată pentru acest medicament.

Vitrakvi va fi disponibil sub formă de soluție orală (20 mg / ml) și capsule (25 și 100 mg).

Articolul Medicament revoluționar pentru cancer aproape de aprobare în Uniunea Europeană apare prima dată în Jurnal Social.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Arkansas a testat cu succes un laser care poate detecta celulele canceroase și le poate ucide. În plus, totul se întâmplă din exterior, tehnica fiind complet neinvazivă.

Ei au testat tehnologia pe 28 de pacienți cu piele deschisă care aveau melanomă sau cancer de piele și pe 19 voluntari sănătoși.

Într-un studiu publicat în revista Science Translational Medicine, cercetătorii au arătat că sistemul lor a depistat cu acuratețe aceste celule la 27 din 28 de persoane cu cancer, cu o sensibilitate care este de aproximativ 1000 de ori mai bună decât metodele actuale.

,,Această tehnologie are potențialul de a inhiba semnificativ evoluția metastazei”, a explicat Vladimir Zharov, directorul Centrului de nanomedicină din cadrul Universității din Arkansas pentru Stiințe Medicale, care a condus cercetarea.

Răspândirea cancerului sau a metastazelor este principala cauză a deceselor provocate de cancer. Cancerul se răspândește atunci când celulele din tumorile primare se rup și se deplasează prin sistemul sanguin și limfatic, stabilindu-se în noi zone ale corpului și formând tumori secundare.

Uciderea acestor celule tumorale circulante (CTC) în fluxul sanguin înainte ca acestea să aibă posibilitatea de a se stabili ar putea ajuta la prevenirea metastazelor și salvarea de vieți omenești. Noua tehnologie ar putea ajuta doctorii să diagnosticheze și să trateze cu mai multă precizie cancerul metastatic.

 În urma folosirii acestui laser, celulele canceroase absorb cu mult mai multă căldură decât cele normale, ceea ce face ca ele să se extindă și, în final, să moară.

,,Noi am folosit o energie relativ scăzută cu scopul principal, mai degrabă, de a diagnostica, decât a trata cancerul. Totuși, chiar şi la această energie scăzută, fasciculul laser părea capabil să distrugă celulele canceroase.

Iată cum aceasta funcționează: Pe măsură ce melanina absoarbe căldura, apa din celulă din jurul ei începe să se evapore, producând un balon care se extinde şi se sparge, distrugând mecanic celula.

Cu scopul de a ucide aceste celule, noi putem ajuta la prevenirea răspândirii cancerului metastatic”, a spus Zharov.

Nu este primul dispozitiv de acest fel, dar Zharov susține că este primul care și-a demonstrat eficacitatea în cazul oamenilor.

Zeci de dispozitive au încercat ceva similar, incluzând un dispozitiv purtat la mână, creat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan. Dar noul dispozitiv are un alt avantaj important: poate scana, în căutarea celulelor canceroase, un litru de sânge într-o oră – mult mai rapid decât dispozitivele concurente

În continuare, Zharov și colegii săi testează dispozitivul pe o populație mai mare, în combinație cu terapiile convenționale pentru cancer, cu scopul de a vedea efectele asupra metastazelor.

Articolul O nouă tehnologie revoluționară și neinvazivă distruge celulele canceroase apare prima dată în Jurnal Social.

Saloane albe. Gresia, faianța și draperiile sunt albe. În contrast, jucării colorate și copii cu ochi scăldați de roua suferinței, cu măști medicale și baticuțe pe cap. Mulți dintre ei stau aici cu lunile. Spitalul le-a devenit casă. Ce îi unește pe acești micuți? Un diagnostic crunt, care atârnă ca o condamnare: Leucemia. O boală care atacă pe nepregătite, deopotrivă copii și adulți. Toți trăiesc cu o singură speranță: să se facă bine.

Leucemia este un cancer al celulelor sângelui sau ale măduvei osoase caracterizat printr-o creștere necontrolată a celulelor imature albe din sânge (leucocite). Realitatea tristă este că nu poți face nimic pentru a preveni boala. Numărul copiilor bolnavi de cancer a crescut alarmant în ultimii ani, iar maladia este tot mai agresivă. În anul 2000, aproximativ 256.000 de copii și adulți din întreaga lume au dezvoltat o formă de leucemie. În România, aproximativ 500 de copii sunt diagnosticați cu leucemie în fiecare an, iar jumătate dintre ei mor, în urma unei lupte dure.

Deoarece leucemia la copii este cea mai frecventă formă de cancer, oamenii de știință s-au concentrat pe găsirea de noi terapii. De curând, cercetatorii de la Universitatea Northwestern au descoperit două terapii de succes care au încetinit progresia leucemiei pediatrice la șoareci, oferindu-le speranțe că va funcționa și în cazul copiilor.

Cel mai recent studiu a arătat că, atunci când o proteină cheie responsabilă pentru leucemie, MLL, este stabilizată, aceasta încetinește progresia bolii. Următorul pas va fi combinarea tratamentelor studiate în ultimii doi ani de cercetare într-un ,,super-medicament”, pentru a-l testa pe oameni în cadrul unui studiu clinic.

În prezent, rata de supraviețuire este de numai 30% pentru copiii diagnosticați cu leucemie cu translocație ce implică gena MLL, un cancer care afectează sângele și măduva osoasă. Pacienții cu leucemie au un procent foarte redus de celule roșii în sânge, făcându-i anemici. Aceștia au aproximativ 80 de ori mai multe celule albe decât persoanele sănătoase.

,,Aceste celule albe din sânge infiltrează multe dintre țesuturile și organele persoanelor afectate, reprezentând o cauză majoră de deces în rândul pacienților diagnosticați cu leucemie. Acesta este cea mai teribilă formă de cancer la copii, cu care ne confruntăm de mulți ani”, a declarat autorul principal al studiului, Ali Shilatifard, profesor universitar de biochimie și genetică moleculară și de pediatrie.

Există mai multe tipuri de leucemie, însă acest studiu s-a axat pe cele două dintre cele mai frecvente întâlnite la bebeluși și adolescenți: leucemia mieloidă acută (AML) și leucemia limfocitară acută (ALL).

În ultimii 25 de ani, Shilatifard a studiat funcția moleculară a genei MLL în cadrul complexului ei, cunoscut sub numele de COMPASS (Complex Proteins Associated with Set1). Cel mai recent studiu a constatat că elementele COMPASS sunt unele dintre cele mai frecvente identificate mutații ale cancerului. Următorul pas al acestei este studiu clinic, ce se preconizează că va avea loc în următorii trei până la cinci ani.

,,Am lucrat la această translocație mai bine de două decenii și, în cele din urmă, suntem în situația în care, în 5-10 ani, putem obține un medicament eficient pentru leucemia pediatrică. Dacă putem atinge o rată de supraviețuire de până la 85%, este o realizare majoră”, a spus Shilatifard.

Studiile anterioare, publicate în revista Cell în 2018, au identificat compuși care ar putea încetini creșterea cancerului prin întreruperea procesului de transcripție genetică, cunoscut sub numele de ,,Super Elongation Complex” (SEC). A fost primul compus din clasa sa care face asta.

,,Acest proces de stabilizare MLL, descoperit în cel mai recent studiu, ar putea funcționa în cazurile de cancer cu tumori solide, cum ar fi cancerul de sân sau de prostată. Acest lucru deschide o nouă abordare terapeutică nu numai pentru leucemie, care este atât de importantă pentru mulți copii care sunt diagnosticați cu această formă teribilă de cancer, dar și pentru alte tipuri de cancer care afectează populația, a spus Zibo Zhao, primul autor.

Articolul Un ,,super medicament” pentru copiii diagnosticați cu leucemie ar putea fi dezvoltat în următorii ani apare prima dată în Jurnal Social.

Tehnologia depășește, cu fiecare zi, frontierele imaginației. Știința face salturi uriașe, așa că nu putem să nu ne întrebăm cum va arăta în viitor lumea… Oare știința inspiră ficțiunea sau ficțiunea inspiră știința? În cazul tehnologiei medicale, serialul de televiziune ,,Star Trek” a aprins tot mai mult imaginația cercetătorilor din întreaga lume.

Un dispozitiv portabil, inspirat de tricorderul ,,Star Trek”, este capabil să diagnosticheze cancerul și atacul de cord. Oamenii de știință susțin că aparatul va putea să pună orice diagnostic, rapid și cu precizie, ceea ce va face ca serviciile medicale să fie mai accesibile oamenilor din întreaga lume.

În universul imaginar, creat de Gene Roddenberry, tricorderul este un dispozitiv portabil, folosit de doctorii din secolul al XXIII-lea pentru a obține instantaneu informații complete și exacte despre starea de sănătate a pacientului. Această tehnologie nu mai este doar un concept științifico-fantastic, ci unul care este cu un pas mai aproape să devină realitate.

Noul dispozitiv, denumit Multicorder, creat de cercetătorii de la Universitatea din Glasgow, este alcătuit dintr-un senzor portabil care se conectează la smartphone printr-o aplicație și poate măsura diferite molecule din fluidele corporale ale pacientului. Prin măsurarea acestor molecule minuscule, cunoscute sub numele de metaboliți, medicii pot monitoriza starea de sănătate a unei persoane, dar și modul în care evoluează boala.

Potrivit specialiștilor, multicorder poate depista foarte repede mai mulți biomarkeri. Astfel, devine deosebit de util pentru medici și pacienți în caz de atac de cord, cancer și accident vascular, când diagnosticul rapid este vital pentru salvarea pacientului.

Deși metaboliții pot fi măsurați prin metode existente, cum ar fi tehnicile de rezonanță magnetică nucleară (RMN) și spectrometrie de masă, ambele sunt costisitoare și necesită un echipament voluminos.

Noua tehnologie este construită în jurul unui cip de silicon, care este ieftin de produs și utilizat adesea la dispozitivele de imagistică. Cipul este mai mic decât o unghie și poate măsura patru metaboliți simultan, inclusiv din urină și sânge.

Dispozitivul poate fi conectat la orice tabletă sau telefon care funcționează cu sistemul Android. Acesta seamănă cu aparatul din serialul SF ,,Star Trek”, care poate scana corpul, analiza datele și înregistra informațiile.

,,Am reușit să detectăm și să măsurăm simultan mai mulți metaboliți asociați cu atacul de cord și cancerul de prostată folosind acest dispozitiv”, a declarat autorul principal al proiectului, medicul Samadhan Patil.

,,Acest dispozitiv are potențialul de a detecta boala în faza timpurie și de a monitoriza evoluția ei.”

Deocamdată nu se știe când va fi lansat pe piață noul dispozitiv. Rezultatele proiectulului au fost publicate în revista Biosensors and Bioelectronics.

,,Dispozitivele de diagnosticare portabile și ieftine, capabile să măsoare cu precizie metaboliții, deschid o gamă largă de aplicații în medicină și, cu această recentă dezvoltare, am făcut un pas important pentru ca un astfel de dispozitiv să fie adus pe piață. Este o descoperire importantă și suntem dornici să continuăm să construim pe baza tehnologiei pe care am dezvoltat-o până acum”, a spus profesorul David Cumming, unul dintre coordonatorii proiectului.

Profesorul Mike Barrett, de la Școala de Științe ale Vieții din cadrul Universității, consideră că acest nou dispozitiv portabil oferă o democratizare a medicinei metabolomice, care este altfel limitată în laborator, și oferă alternative ieftine pentru a studia căi complexe în diferite boli.

Chiar dacă s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea de tricorder, este încă de lucru pentru a ajunge la o tehnologie ca cea folosită de doctorul Crusher pe Enterprise, din Star Trek. Poate că nu deținem un astfel de dispozitiv, însă, cu siguranță, suntem din ce în ce mai aproape. Iar asta ar însemna tot mai multe vieți salvate în lumea reală.

Articolul Un dispozitiv portabil poate detecta rapid și cu precizie cancerul și atacul de cord apare prima dată în Jurnal Social.