Persoanele cu dizabilități ies în stradă pentru drepturile lor, iar doi lideri vor intra în greva foamei

Guvernul ne vrea asistați sociali

Consiliul Național al Dizabilității din România organizează un protest în data de 4 decembrie, în intervalul orar 10 – 14, în parcul Izvor din București, vizavi de Parlament, intrarea de la Camera Deputaților.

Un punct important pentru care protestăm este legat de faptul că în Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, Guvernul a ignorat total pensionarii cu dizabilități care au îndeplinit stagiul complet de cotizare în condiții de handicap.

,,În ultimii trei ani am trimis nenumărate petiții decidenților, ne-am întâlnit cu fiecare ministru al Muncii, am trimis solicitările legate de formula de calcul și alte propuneri de modificare Ministerului Muncii în perioada de transparență decizională a Proiectului de lege. Ca urmare a solicitării Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), adresată domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu de a interveni de urgență pentru rezolvarea celor mai stringente probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România, Cancelaria Prim-Ministrului a invitat delegația CNDR să ia parte la o întâlnire de lucru privind problemele persoanelor cu dizabilități, care a avut loc miercuri, 1 noiembrie 2023, la Palatul Victoria. CNDR a fost prezent prin delagatul său la dezbaterea publică, organizată de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în data de 08.11.2023. CNDR a depus propuneri de modificare a Proiectului de lege privind sistemul public de pensii, prin reprezentantul său, în Consiliul Economic și Social al României”, spune Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România.

După toate acestea, în Raportul comun asupra Proiectului de lege privind sistemul public de pensii, publicat de Biroul permanent al Senatului, în data de 14.11.2023, nu se regăsește nicio propunere trimisă de CNDR.

Consiliul Național al Dizabilității din România revendică următoarele drepturi:

1. indemnizația de handicap – CNDR a propus ca aceasta să se raporteze la salariul minim net pe economie astfel: 50% pentru persoanele încadrate în gradul grav de handicap, 40% pentru persoanele încadrate în gradul accentuat și 30% pentru persoanele încadrate în gradul mediu.

2. formula de calcul a pensiei – CNDR insistă ca, pentru pensionarii cu dizabilități, formula de calcul a pensiei să rămână cea prevăzută de Legea nr. 263/2010, în vigoare la această dată. Menținerea actualei formule de calcul vine în mod real în sprijinul acestor persoane, reprezentând un puternic factor stimulativ pentru efortul acestora de a-și găsi și de a-și menține un loc de muncă. De asemenea, CNDR solicită să se respecte principiul echității în noua lege a pensiilor; să se preia în noua lege a pensiilor prevederile Art. 52 din Legea 127/2019 privind Sistemul Public de Pensii, care prevede că „persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

după cum urmează:

a) indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Asta înseamnă că persoanele cu handicap grav se pot pensiona indiferent de vârstă după ce au realizat o treime din stagiul complet de cotizare, în prezent acestea așteaptă vârsta de pensionare ca să se poată pensiona, respectiv 50 de ani, 60 de ani.

3. Subvenționarea tehnologiei asistive pentru persoanele cu dizabilități

Tehnologia asistivă este esențială pentru persoanele cu dizabilități, deoarece le poate îmbunătăți calitatea vieții și le poate oferi oportunități de a participa activ în societate. Cu toate acestea, accesul la tehnologia asistivă rămâne limitat din cauza costurilor foarte ridicate.

4. Accesibilizarea spațiului fizic și informațional

Accesibilizarea este un element crucial care permite persoanelor cu dizabilități să participe pe deplin la viața socială, economică și culturală. Este necesar să se accelereze procesul de accesibilizare a mediului fizic, precum și al mediului digital. Aceasta va implica adaptarea infrastructurii, a clădirilor și site-urilor web pentru a fi accesibile pentru toate categoriile de persoane cu dizabilități.

5. Drepturile asistenților personali – salarii decente

Mai multe informații despre protest puteți găsi, accesând pagina dedicată evenimentului: https://www.facebook.com/events/1121365928826790?ref=newsfeed

Cei interesați să participe la protest pot citi, mai jos, Protocolul privind organizarea și desfășurarea adunării publice solicitată pentru data de 4 decembrie 2023:

Articolul Protest: Revendicăm drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), a organizat miercuri, 7 aprilie, dezbaterea publică online pe tema Ghidului pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 (Ghidul CDPD).

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, reuniunea s-a desfășurat în sistem videoconferință (platforma Zoom), în sala de conferințe fiind prezenți doar reprezentanții MIPE și ai ANDPDCA.

Discuțiile au fost conduse de doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu, secretar de stat în cadrul MIPE, cu participarea doamnei Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA.

Reuniunea în sistem videoconferință a avut asigurată și interpretare în limbaj mimico-gestual.

La eveniment au participat peste 132 de organizații care au ca domeniu de activitate protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dezbaterea a avut ca scop punerea în transparență a proiectului de Ghid CDPD elaborat la nivelul MIPE, în contextul pregătirilor pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027, în cadrul căreia una dintre condițiile favorizante orizontale o reprezintă implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu deosebire în ceea ce privește asigurarea accesibilității, în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

„Colaborarea dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții este deosebit de importantă în contextul îndeplinirii condiției favorizante în vederea aplicării prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din România, în pregătirea programelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027”, a declarat Cătălina Bădoiu.

Ghidul CDPD se adresează atât autorităților cu responsabilități în domeniul gestionării fondurilor aferente perioadei de programare 2021-2027, cât și promotorilor de proiecte,  prin indicarea, cu caracterul orientativ, a intervențiilor care vor putea fi sprijinite prin fonduri în vederea accesibilizării mediului fizic, transportului, domeniului TIC și altor servicii.

În cadrul dezbaterilor susținute au fost evidențiate acțiunile întreprinse de MIPE și ANDPDCA în vederea elaborării proiectului de Ghidul CDPD și a Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități (SNPD) 2021-2027 – ca măsuri adoptate în vederea creării cadrului național care asigură punerea în aplicare a CDPD.

Prezentul ghid este destinat să faciliteze implementarea și aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), respectiv, să reflecte politicile, legislația și standardele în materie de accesibilitate în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre România și Uniunea Europeană și a Programelor Operaționale/Naționale finanțate din fonduri, precum și să încurajeze acțiuni și măsuri eficiente în elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

Ghidul CDPD conține principalele elemente ale cadrului legal european și național cu privire la problematica dizabilității și a drepturilor persoanelor cu dizabilități, îndrumări cu privire la elementele care trebuie avute în vedere în etapele de programare, implementare, monitorizare și soluționarea plângerilor referitoare la fonduri, precum și domenii în care proiectele propuse pentru finanțare, respectiv finanțate din fonduri, pot susține implementarea prevederilor CDPD.

,,Principiul egalității de drepturi implică faptul că nevoile fiecărui individ sunt de aceeași importanță, că acele nevoi trebuie să stea la baza planificării societăților și că toate resursele trebuie să fie utilizate, în așa fel încât să se asigure că fiecare individ are oportunități egale de participare. Persoanele cu dizabilități sunt membre ale societății și au dreptul să rămână în comunitățile lor locale. Aceștia ar trebui să primească sprijinul de care au nevoie în cadrul structurilor obișnuite de educație, sănătate, ocupare și servicii sociale”, se precizează în Ghidul CDPD.

Conform Ghidului, în utilizarea fondurilor, ținând cont de obligația aplicării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, structurile responsabile cu gestionarea fondurilor vor asigura aplicarea legislației nediscriminatorii şi vor avea în vedere asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește: accesul la mediul fizic, dreptul la viaţă independentă şi integrare în comunitate, mobilitatea personală, accesul la informație într-un mod accesibil tuturor, indiferent de tipul de dizabilitate, dreptul la educație, dreptul de a beneficia de cea mai bună stare de sănătate, dreptul la abilitare și reabilitare, prin servicii care să permită persoanelor cu dizabilităţi să obţină şi să îşi menţină maximum de autonomie, să îşi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi să realizeze o deplină integrare şi participare în toate aspectele vieţii, dreptul de a munci în condiţii de egalitate cu ceilalţi etc.

În prezent, se implementează ultimele etape ale Strategiei Naționale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi 2016-2020”, iar la nivelul ANDPDCA a fost finalizat proiectul Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 ,care să asigure implementarea CDPD, cu obiective/ţinte specifice şi indicatori măsurabili. Strategia națională a identificat zone cheie de intervenție și propune cadrul unui mecanism de monitorizare a implementării Convenției. Strategia esteînsoțită de un Plan operațional în care sunt precizați indicatorii pentru obiectivele care sunt stabilite să fie implementate în perioada 2021-2027.

Ghidul pentru reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027, precum și prezentările susținute sunt publicate pe site-ul MIPE, la următorul link: https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de-contact-pentru-implementarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/.

Propuneri pentru îmbunătățirea Ghidului pot fi transmise la adresele de e-mail: fonduri.dizabilitati@mfe.gov.ro și dcei@mfe.gov.ro.

Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități este publicată aici: http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6259.

Articolul Dezbatere publică: Ghidul privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul proiectelor europene apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 29 octombrie 2018, Forumul european pentru persoanele cu dizabilități (EDF) și Consorțiul Internațional pentru Dizabilitate și Dezvoltare (IDDC) au organizat webinarul ,,Susținerea drepturilor persoanelor cu handicap: legăturile dintre finanțarea pentru dezvoltare și bugetul UE pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)”.

Evenimentul a avut ca scop explorarea modului în care Agenda globală de finanțare pentru dezvoltare și noul buget al UE sprijină persoanele cu dizabilități și implementarea ODD-urilor.

CNDR  a fost reprezentat la webinar de Lavinia Elena Niculicea.

Cu toate că liderii lumii au convenit asupra unor obiective ambițioase și universale de dezvoltare durabilă în 2015, găsirea fondurilor pentru atingerea acestor obiective rămâne o provocare. Finanțarea pentru dezvoltare (FFD) vizează promovarea unei abordări cuprinzătoare și integrate în asigurarea politicilor și a resurselor necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă în întreaga lume. FFD este un concept amplu. Aceasta include mobilizarea resurselor interne (cum ar fi veniturile fiscale), resursele financiare internaționale (cum ar fi asistența oficială pentru dezvoltare și alte fluxuri publice internaționale), valorificarea rolului sectorului privat în finanțarea dezvoltării, maximizarea utilizării mecanismelor și surselor de finanțare inovatoare, creșterea capacității comerciale și a investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice și promovarea sustenabilității datoriei.

Activitățile desfășurate în jurul FFD trebuie să fie legate de noul buget al UE pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități nu sunt lăsate în urmă în ceea ce privește implementarea ODD-urilor.

Elizabeth Lockwood, reprezentanta organizației non-profit CBM International, la ONU, New York , a ținut să precizeze:
,,Aceasta este prima noastră informare la care societatea civilă poate participa. Grupul de lucru este alcătuit din 50 de entități, agenții ONU și altele, Comisii Economice, FMI și altele. În acest an, Forumul ECOSOC privind monitorizarea finanțării pentru dezvoltare (Forumul FFD) a avut loc în perioada 23 -26 aprilie și am fost foarte norocoși pentru că am fost susținuți puternic și am avut referințe în documentul final pentru prima dată. Primul document final al forumului FFD. Și am menționat, de asemenea, persoanele cu dizabilități în deschidere. Statele membre care, în special, ne-au întărit și ne-au susținut, au fost Japonia, UE, Canada, Noua Zeelandă și Australia…”

Forumul de anul viitor, în 2019, va avea loc între 15 aprilie-18 aprilie. Are ca temă – cadrul național de finanțare integrat și se așteaptă ca aceasta să fie legată de obiectivele HLPF revizuite anul viitor, care sunt foarte relevante pentru persoanele cu dizabilități. Se vor aduce în discuție inegalitățile și alte domenii importante. De asemenea, anul viitor se vor desfășura două forumuri politice la nivel înalt: unul în luna iulie și celălalt în cadrul Adunării Generale din septembrie.

,,Un lucru important pentru noi este faptul că ne-am implicat în grupul FFD al organizației societății civile. Este un grup foarte puternic. A fost organizat de-a lungul anilor și am reușit să lucrăm cu ei destul de bine. Încă nu există multe grupuri centrate pe oameni în cadrul acestei entități a societății civile. Ele au o bază europeană. Deci, este bine pentru cei dintre voi cu sediul în Europa. Apoi, noi, grupul părților interesate al persoanelor cu dizabilități, am creat în fiecare an un document de poziție oficială și vom face altul acum. În plus, o să ne uităm foarte mult la alocarea bugetară privind drepturile persoanelor cu handicap, cooperarea internațională și diferitele domenii… Este un plan în acest moment, dar am încercat să creăm niște spații în care să putem introduce și pune persoane cu dizabilități” a adăugat Elizabeth Lockwood.

Un alt expert care a luat cuvântul în cadrul webinarului a fost Jose Miguel, reprezentant al Direcției Generale pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională (DG DEVCO)

,,Pentru a vorbi despre viitor, poate că este bine să aruncăm o privire înapoi și, în acest sens, este important să vă reamintim cadrul politic în care ne desfășurăm activitatea în ceea ce privește drepturile persoanelor cu handicap. După cum bine știți, Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap este singura Convenție referitoare la drepturile omului care a fost încheiată de Uniunea Europeană, în ianuarie 2011. Convenția acoperă toate drepturile civile, politice, sociale, economice și culturale recunoscute pe plan internațional. Ea solicită statelor se să asigure că persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile omului” a spus el.

El a adus în discuție și Agenda 2030, care conține mesajul puternic de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Acest lucru este valabil și pentru persoanele cu dizabilități. Atunci când vine vorba de mai multe cadre politice specifice ale UE și de angajamentele politice de a sprijini drepturile persoanelor cu dizabilități, se poate observa că în cadrul consensului european privind dezvoltarea există o viziune foarte puternică de a nu lăsa pe nimeni în urmă și de a recunoaște legătura dintre handicap și sărăciei, dintre dizabilitate și discriminare. Acest consens pentru dezvoltare reafirmă angajamentul UE și al statelor sale membre de a promova cu fermitate drepturile persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Convenția și de a lua măsuri mai ferme pentru a asigura integrarea deplină în societate și participarea deplină pe piaţa muncii.

,,Atunci când vorbim despre cadrul politicii ne putem referi și la strategia europeană pentru persoanele cu handicap, 2010-2020, cu o prioritate specifică în ceea ce privește acțiunea externă. Putem cita, de asemenea, planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, 2015-2019, care cultivă un mediu de nediscriminare. Apoi, cel mai recent angajament pe care l-am luat față de persoanele cu dizabilități este faptul că am susținut foarte mult introducerea unui marker politic pentru a monitoriza finanțarea pentru dezvoltare care promovează includerea și împuternicirea persoanelor cu dizabilități în OCD.”

Alejandro Moledo, coordonator al politicii EDF, a menționat că misiunea EDF este de a milita în fața instituțiilor, de a se asigura că Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap nu este doar ratificată, așa cum este acum de către UE ca ansamblu, ca organizație regională, de toate statele sale membre, dar și implementată. Bugetul UE este acum o prioritate pentru mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități, împreună cu, în mod evident, viitoarele alegeri din UE.

,,În primul rând, vrem să ne asigurăm că toate regulamentele și programele care dezvoltă sau detaliază bugetul UE, întrunesc cu adevărat obligațiile UE și ale CRPD. Atât în cadrul programelor care vor fi desfășurate și implementatete în UE, cât și în cel al acțiunilor externe și al cooperării internaționale. Deci, în principiu, suntem în favoarea garanțiilor care ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura respectarea CRPD și pentru dezvoltarea acestor programe diferite.

În al doilea rând, să ne asigurăm că există o monitorizare adecvată la nivelul UE și, de asemenea, la nivel național, care implică cu adevărat și în mod semnificativ persoanele cu handicap. Și luăm măsuri că fondurile UE să fie utilizate pentru incluziunea socială și coeziunea socială. Atât în UE, cât și în afara UE. În plus, dorim să promovăm independența persoanelor cu dizabilități. Evitarea investițiilor în aranjamente instituționale, sprijinirea locuințelor, a transportului, a educației incluzive și asigurarea faptului că, așa cum am menționat anterior, accesibilitatea este integrată în toate produsele și serviciile finanțate din fonduri UE. Incluziunea socială este un aspect puternic în campania noastră de promovare și dorim să ne asigurăm că fiecare program pentru persoanele cu handicap este menționat explicit în regulamentele respective, că accesibilitatea este respectată atunci când este aplicabilă”, a concluzionat el.

Articolul Webinarul ,,Susținerea drepturilor persoanelor cu dizabilități: legăturile dintre finanțarea pentru dezvoltare și bugetul UE pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)”. apare prima dată în Jurnal Social.