Societatea civilă din România a lansat marți, 21 aprilie 2026, un memoriu oficial adresat instituțiilor fundamentale ale statului, prin care semnalează impactul negativ al modificărilor legislative recente asupra persoanelor cu dizabilități și propune soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției sociale, fiscale și profesionale.

Documentul reflectă realitatea dificilă cu care se confruntă această categorie vulnerabilă și propune măsuri menite să consolideze protecția socială, să crească gradul de incluziune și să faciliteze participarea activă la viața economică și socială.

Probleme structurale majore

Analiza evidențiază disfuncționalități grave în politicile publice actuale:

• Reducerea facilităților fiscale (înlocuirea scutirilor cu reduceri parțiale)
• Neactualizarea corespunzătoare a Indicatorului Social de Referință (ISR)
• Scăderea reală a valorii prestațiilor sociale
• Creșterea costurilor de trai pentru persoanele cu dizabilități
• Blocaje administrative care întrerup acordarea sprijinului social
• Întârzierea aplicării unor drepturi legale (de exemplu, indemnizația de solidaritate)
• Acces limitat la formare profesională și integrare pe piața muncii
• Probleme persistente privind salarizarea și drepturile asistenților personali

Toate aceste aspecte contribuie direct la diminuarea nivelului de protecție socială și la accentuarea vulnerabilității socio-economice.

Cele 3 direcții majore propuse

Memoriul conturează trei direcții esențiale de intervenție:

1. Consolidarea protecției sociale și fiscale

• Reintroducerea facilităților fiscale pentru impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace, precum și asigurarea unui tratament fiscal unitar la nivel național
• Aplicarea integrală a actualizării ISR, conform prevederilor legale, și recuperarea decalajelor
• Crearea unui mecanism autonom de calcul al indemnizațiilor, corelat cu costul real al vieții și cu cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

     2.    Aplicarea reală a drepturilor existente

• Eliminarea blocajelor administrative
• Asigurarea continuității prestațiilor sociale după vârsta de 18 ani, fără întreruperi
• Aplicarea indemnizației de solidaritate fără amânări

    3.  Dezvoltarea incluziunii prin muncă și autonomie economică

• Investiții în formare profesională adaptată
• Creșterea gradului de ocupare
• Sprijin activ pentru integrarea pe piața muncii

Autorii memoriului atrag atenția că politicile actuale sunt depășite și nu mai reflectă realitatea economică.

Adoptarea unor măsuri coerente și predictibile nu reprezintă doar o obligație legală și constituțională, ci și o condiție esențială pentru respectarea demnității umane, pentru o incluziune socială reală și pentru participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața societății.

Apel public și protest

În acest context, societatea civilă solicită autorităților analizarea urgentă a propunerilor și inițierea măsurilor legislative necesare.

Totodată, este anunțat un protest public:

Piața Victoriei, București (zona alveolei)
  22 aprilie 2026
  Interval: 10:00 – 17:00

Participanții sunt invitați să susțină drepturile persoanelor cu dizabilități și să contribuie activ la schimbare.

Este momentul ca vocea să devină acțiune.

Găsiți mai jos memoriul integral, cu toate propunerile detaliate:

Articolul Societatea civilă cere măsuri urgente pentru persoanele cu dizabilități. Protest anunțat în București apare prima dată în Jurnal Social.

COMUNICAT DE PRESĂ
Societatea civilă din România anunță organizarea unui protest național miercuri, 22 aprilie 2026, în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului României (zona alveolei mari), în intervalul orar 10:00 – 17:00.

Acțiunea are ca obiectiv principal solicitarea respectării și aplicării efective a drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor categorii vulnerabile. Organizatorii atrag atenția asupra unor probleme sistemice persistente, care afectează direct calitatea vieții acestor persoane și reclamă intervenții urgente din partea autorităților.

Protestul este inițiat de reprezentanți ai societății civile, coordonați de Mihai Băcanu și Florian Jurcă, alături de o echipă de colaboratori formată din 19 membri, printre care: Ovidiu Milian, Mihăiță Victoraș Păduraru, Toma Antonescu, Nicoleta Profir și Alina Bărbuleț. Autorizația pentru desfășurarea manifestației a fost obținută de Marian Bănicioiu, în calitate de organizator.

În contextul protestului, organizatorii au elaborat un memoriu oficial structurat pe trei axe principale:

• Fiscalitate – eliminarea impunerii la plata impozitelor și taxelor locale pentru locuință și autoturism în cazul persoanelor cu dizabilități;
• Protecție socială – actualizarea și indexarea la zi a prestațiilor sociale, inclusiv a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap, conform prevederilor legale;
• Ocupare și incluziune – dezvoltarea de programe reale de formare profesională și integrare pe piața muncii pentru tinerii cu dizabilități.

Memoriul va fi făcut public în data de 21 aprilie 2026, cu o zi înaintea manifestației, pe canalele oficiale ale organizatorilor, și va fi pus la dispoziția jurnaliștilor interesați. Documentul include o sinteză a principalelor dificultăți întâmpinate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii vulnerabile, precum și un set de propuneri considerate esențiale pentru corectarea disfuncționalităților existente.

Organizatorii subliniază că lipsa unor măsuri concrete și coerente riscă să adâncească excluziunea socială și economică a persoanelor vizate și solicită un dialog real cu autoritățile competente.

Persoană de contact pentru presă:
Mihăiță Victoraș Păduraru
Telefon: 0773 918 206

Articolul Protest național pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități – 22 aprilie 2026, Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00, un protest în Piața Victoriei – Alveola Centrală, adunare publică avizată de Primăria Municipiului București.

Aproximativ 1.000 de persoane cu dizabilități, asistenți personali, membri ai Sindicatului Asistenților personali ai Persoanelor cu dizabilități și susținători ai drepturilor acestora au participat la manifestație, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, mulți dintre ei parcurgând sute de kilometri pentru a fi prezenți.

Protestul a fost generat de blocarea indemnizațiilor la nivelul anului 2024, eliminarea unor facilități fiscale esențiale și aplicarea noilor criterii de evaluare medico-psihosocială, introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025, care au condus, în numeroase cazuri, la încadrarea persoanelor cu afecțiuni grave în grade inferioare de handicap.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața unor decizii care ne împing spre marginalizare. Nu vorbim despre beneficii, ci despre mecanisme de compensare a unor costuri reale generate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• majorarea indemnizațiilor de handicap, în raport cu realitatea economică și rata inflației;
• revenirea la scutirea integrală de impozit pentru locuință, teren și mijloace de transport;
• anularea criteriilor abuzive de evaluare introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025.

Reprezentanții CNDR au depus oficial lista revendicărilor la Guvern și au solicitat un dialog direct cu factorii de decizie. În cadrul protestului, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului a venit în mijlocul manifestanților și a preluat solicitările acestora.

Printre cererile suplimentare formulate se numără:

• inițierea unui dialog real și structurat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;
• urgentarea soluționării dosarelor aflate la Comisia Superioară de evaluare;
• asigurarea plății indemnizațiilor pe perioada în care persoanele așteaptă deciziile de reevaluare.

CNDR atrage atenția că menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în contextul unei inflații semnificative, reprezintă o diminuare reală a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități, contrar rolului acestor prestații sociale.

De asemenea, CNDR subliniază că modificarea regimului facilităților fiscale prin OUG nr. 9/2026 reprezintă un regres în standardul de protecție socială și ridică serioase probleme de constituționalitate, în raport cu obligația statului de a asigura protecția specială a persoanelor cu handicap.

„Nu poți corecta dezechilibre bugetare prin măsuri care afectează direct cele mai vulnerabile categorii. Aceste decizii nu sunt reforme, ci transferuri de costuri către cei care au cele mai puține resurse”, a mai declarat președinta CNDR.

Organizația avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete și urgente, acțiunile de protest vor continua.

Articolul CNDR: măsurile recente afectează direct persoanele cu dizabilități – protest în Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) organizează un protest marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00–14:00, în Piața Victoriei, Alveola Centrală. Adunarea publică este avizată de Primăria Capitalei.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața deciziilor care ne împing spre marginalizare. Drepturi câștigate au fost anulate peste noapte. Indemnizațiile au rămas blocate la nivelul anului 2024, în timp ce costul vieții a crescut dramatic. Persoane cu afecțiuni extrem de severe au fost retrogradate în grade inferioare de handicap, ceea ce a condus la pierderea asistenților personali și a indemnizațiilor.

Ce revendicăm? Majorarea indemnizațiilor la un nivel care reflectă realitatea economică; revenirea la scutirile de impozite pentru locuință, teren și autoturism; anularea criteriilor abuzive impuse prin Ordinul 2300 din 2025”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit.

CNDR solicită Guvernului ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie, în primul rând, actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu reprezintă o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul acestuia este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice au fost „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma a devenit o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități a scăzut artificial, iar bugetul statului este „economisit” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau cu afecțiuni locomotorii – au pierdut sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat. Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai eficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Guvernul României a eliminat scutirea de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele cu handicap grav și accentuat; scutirea de impozit pe mijloacele de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.

Aceste măsuri au un impact devastator în plan social; în plan medical – resursele pentru tratamente, terapii și medicamente sunt redirecționate către plata impozitelor, cu efecte grave asupra sănătății; în ceea ce privește accesul la muncă, lipsa transportului public adaptat face ca autoturismul personal să fie singura soluție pentru a ajunge la locul de muncă; impozitarea lui limitează și mai mult șansele de angajare;

De asemenea, este afectat și accesul la educație – copiii și tinerii cu dizabilități au mobilitatea restrânsă, ceea ce le reduce accesul la școală și universitate.

După nenumărate presiuni din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, Guvernul a introdus reduceri parțiale la plata impozitelor pentru locuință, teren și autoturism prin OUG nr. 9/2026.

CNDR contestă modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constituie încălcarea art.50 din Constituție.

Articolul CNDR anunță protest în Capitală: persoanele cu dizabilități au ajuns la limita suportabilitățiii apare prima dată în Jurnal Social.

Joi, 19 septembrie 2024, Daniela Tontsch, președintele Federației Consiliul Național al Dizabilității din România, a participat la consultările organizate la nivelul Guvernului, în contextul mitingului de protest inițiat de Asociația Nevăzătorilor din România, ca urmare a nemulțumirilor pensionarilor nevăzători, pensionați la limită de vârstă, provocate de aplicarea formulei de calcul prevăzută de Legea nr. 360/2023. Această formulă de calcul, diferită de cele utilizate în legislația anterioară, a avut ca efect diminuarea pensiilor recalculate ale pensionarilor cu dizabilități.

La întâlnire, au mai participat patru reprezentanți ai Asociației Nevăzătorilor, prim-ministrul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Marian Neacșu, precum și reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și ai Casei Naționale de Pensii Publice.

,,Ca soluție pentru rezolvarea diminuării pensiilor recalculate ale pensionarilor cu dizabilități pensionați la limită de vârstă, cu procente de până la 80%, a fost analizată una dintre cele două propuneri formulate de Ministerul Muncii. Aceasta prevede acordarea unor beneficii sociale prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, similare cu cele prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii. Motivele invocate pentru această soluție sunt legate de imposibilitatea modificării Legii nr. 360/2023 pentru o perioadă de cinci ani, precum și de faptul că pensionarii cu dizabilități ale căror pensii au fost diminuate nu vor beneficia de indexările pensiilor începând cu 1 ianuarie 2025.

Poziția mea, pe care o cunoașteți, este că această soluție propusă anulează un drept câștigat și îl înlocuiește cu un ajutor social, care nu are aceeași valoare sau semnificație juridică și socială ca pensia, care constituie un drept de proprietate câștigat.

Totuși, nu sunt eu cea care trebuie să decidă în numele tuturor pensionarilor cu dizabilități pensionați la limită de vârstă. Din acest motiv, am solicitat ca hotărârea finală, cu privire la procesul de transfer al unor drepturi aferente pensiei către beneficiile sociale prevăzute de Legea nr. 448/2006, să fie adoptată cu acordul comun al tuturor organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități”, a transmis Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilități.

În plus, ea a precizat că va solicita inițierea unei dezbateri publice, cu proceduri transparente, astfel încât toți pensionarii cu dizabilități să înțeleagă impactul modificărilor legislative, iar reprezentanții organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități să își exprime, în mod clar, acordul sau dezacordul.

Articolul Consultări organizate la nivelul Guvernului, ca urmare a nemulțumirilor pensionarilor nevăzători, provocate de aplicarea formulei de calcul prevăzută de Legea nr. 360/2023 apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România a organizat un miting de protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10 – 14, în fața Guvernului României.

Câteva zeci de persoane cu dizabilități, reprezentanți ai Federației Consiliul Național al Dizabilității din România, ai Alianței Naționale pentru Boli Rare din România, ai Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, ai Ligii Naționale a Organizațiilor cu Personal cu Handicap din Cooperația Meșteșugărească, ai Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, ai altor organizații și autoreprezentanți au protestat în fața Guvernului României, în contextul nemulțumirii generale a pensionarilor cu dizabilități, pensionați la limită de vârstă, în urma aplicării unei formule de calcul prin Legea 360/2023, diferită de cele utilizate în legile anterioare, și care a condus la diminuarea pensiilor recalculate ale acestora.

Pensionarii cu dizabilități care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit decizii de pensii din care rezultă diminuarea pensiilor cu procente semnificative, cuprinse între 40% şi 80%, în urma recalculării.

Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat că, deși prezența la protest nu a fost una masivă din cauza stării de sănătate a multora dintre cei afectați de noua lege a pensiilor, fiecare persoană care a ieșit în stradă reprezintă o voce importantă pentru această cauză.

,,Este dureros că persoanele cu dizabilități, ale căror vieți sunt deja marcate de limitări, sunt nevoite să iasă în stradă, pentru a-și apăra dreptul la demnitate. Oameni care au muncit în condiții de handicap, care au contribuit la sistemul de pensii, au făcut eforturi supraomenești să îndeplinească stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege și s-au pensionat la limită de vârstă, sunt ignorați și umiliți în acest mod”, a declarat DanielaTontsch.

Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități. Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

,,La fel de grav este că persoanele cu dizabilități care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 și vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizația socială de 1200 lei. Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Mai mult, se produce înghețarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 și lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viață demnă și a principiului echității sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situație economică și socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaștere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale”, a mai spus Daniela Tontsch.

Totodată, Daniela Tontsch a subliniat că a constatat incoerență în comunicarea Guvernului. Ea a explicat că, inițial, premierul a promis elaborarea unei legi distincte care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii pentru persoanele cu dizabilități și crearea unui grup de lucru la Ministerul Muncii. După o săptămână, premierul a ieșit public și a anunțat că va discuta cu Comisia Europeană pentru a soluționa problemele pensionarilor cu dizabilități. Acesta a fost un mesaj îmbucurător pentru comunitate, care s-a pierdut vineri, 14.09.2024, când Consiliul Național al Dizabilității a primit din partea Ministerului Muncii propuneri de modificare a Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, care, în loc să rezolve problema pensiilor, afectează drepturile obținute anterior. „Vor să ne anuleze un drept câştigat şi să ne ofere un ajutor social care nu are aceeași valoare sau semnificație juridică și socială.

Drepturile de pensie deja dobândite sunt drepturi câștigate. Potrivit principiului neretroactivității legii, reglementările noi nu pot diminua sau afecta drepturi deja dobândite în temeiul legilor anterioare. Dacă pensiile persoanelor cu handicap au fost stabilite conform unei formule care recunoștea stagiul redus de cotizare, o modificare a acestei formule poate fi contestată pe motiv că încalcă acest principiu.

Conform Constituției, toți cetățenii sunt egali în fața legii. Eliminarea fără o justificare unui drept special, cum este stagiul redus de cotizare, acordat persoanelor cu handicap este o încălcare a acestui principiu de egalitate. Guvernul ar trebui să justifice de ce persoanele cu handicap nu mai beneficiază de același tratament în calculul pensiei.

Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabilește un cadru pentru protejarea persoanelor cu handicap și pentru promovarea egalității șanselor. Dacă guvernul decide să înlocuiască dreptul la o pensie completă (bazată pe stagiu redus de cotizare) cu un ,,coeficient de solidaritate”, îl contestăm pe motiv că nu asigură o compensație echitabilă pentru pierderea drepturilor anterior garantate.

În ultimii 30 de ani ne-am pensionat în baza a trei legi organice, Legea 57/1992, Legea 19/2000, Legea 263/2013, care prevedeau un stagiu redus de cotizare, de 10-11 ani și 8 luni, pentru persoanele care-l realizau cu handicap grav, respectiv 15-23 ani și 6 luni, la accentuat, stagiu care constituia pentru aceste persoane stagiu complet de cotizare, pensia calculându-se prin raportare la acesta.

Nu în ultimul rând, menționez că pensionarii cu dizabilități nu cer nimic în plus față de dreptul care li se cuvine, respectiv pensiile câștigate prin contribuții sociale. Ministerul Muncii, în varianta 2, trimisă către noi, ne propune  acordarea prin Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a unui „coeficient de solidaritate – valoarea acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav și handicap accentuat pentru completarea veniturilor obținute în calitate de pensionar pentru limită de vârstă”. Transmit Guvernului că toate persoanele cu dizabilități din România au nevoie de „coeficientul de solidaritate”, iar argumentul pentru includerea unui coeficient de solidaritate în Legea 448/2006 pentru persoanele cu dizabilități din România poate fi fundamental pe mai multe considerente sociale și economice, cum ar fi: compensarea inegalităților socio-economice – Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu bariere suplimentare în accesul la educație, angajare și servicii. De asemenea, au cheltuieli suplimentare pentru tratament, echipamente speciale sau adaptarea locuinței. Un coeficient de solidaritate ar putea ajuta la compensarea acestor costuri; îmbunătățirea calității vieții – Persoanele cu dizabilități pot avea nevoi speciale care nu sunt întotdeauna acoperite de sprijinul existent. Introducerea unui coeficient de solidaritate ar putea oferi un ajutor financiar mai consistent, asigurând o mai bună integrare în societate și viață; promovarea incluziunii sociale – Un astfel de coeficient ar fi un semn de solidaritate națională, prin care societatea recunoaște și sprijină nevoile celor mai vulnerabili membri ai săi. Acest lucru ar putea încuraja incluziunea socială;  reducerea riscului de sărăcie – Persoanele cu dizabilități sunt adesea mai vulnerabile la sărăcie datorită șanselor reduse de angajare și veniturilor limitate. Coeficientul de solidaritate ar putea acționa ca un mecanism de protecție socială, reducând riscul de sărăcie extremă în rândul acestor persoane; ajustarea ajutorului în funcție de nevoi – Un coeficient de solidaritate ar permite o ajustare mai echitabilă a sprijinului financiar, în funcție de severitatea dizabilității și de nevoile specifice ale fiecărei persoane. În acest fel, sprijinul ar putea fi mai bine calibrat pentru a răspunde realităților individuale; alinierea cu alte țări europene – Multe țări europene au mecanisme similare de sprijin pentru persoanele cu dizabilități, iar România ar putea adopta un astfel de coeficient pentru a se alină la standardele europene de protecție.

Această modificare ar putea aduce beneficii semnificative pentru o categorie vulnerabilă a populației și ar reflecta un angajament mai puternic din partea statului în ceea ce privește protecția drepturilor și demnitatea persoanelor cu dizabilități”, a afirmat Daniela Tontsch.

La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) susține că, prin noile modificări legislative, este descurajată integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi se va ajunge la creşterea gradului lor de dependenţă faţă de instituţiile statului.

,,Să se gândească şi la drepturile noastre, să gândească la faptul că pensiile reduse nu înseamnă o decizie bună, mai ales când vorbim de persoane cu dizabilităţi. Încercăm să contribuim pentru că atât timp cât suntem în câmpul muncii plătim contribuţii, plătim asigurări de sănătate, plătim asigurări sociale. Dar se pare că faptul că nu mai sunt perioade de contributivitate diferită pentru persoanele cu dizabilităţi, face ca după 20 de ani de muncă să ieşi cu 800 lei pensie, în condiţiile în care un venit social e undeva la 1.200 lei. Cu siguranţă în condiţii date, probabil multe dintre persoanele în grad de handicap grav nu vor dori să mai muncească şi probabil vom deveni asistaţi social, dacă guvernul crede că e vreun avantaj pentru autoritate să fim mai mult asistaţi sociali decât să fim în câmpul muncii”, a declarat Radu Gănescu.

Potrivit președintei Consiliului Național al Dizabilității din România, la finalul protestului, a fost depus la Guvern un document cu următoarele propuneri de modificare a Legii 360/2023:

Transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2); modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă, pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) și art. 53 și 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b).

Reacții în presă legate de acțiunea de protest a Federației Consiliul Național al Dizabilității din România

„Amputarea pensiei” și cele două soluții ale guvernanților pentru persoanele cu handicap după „marea recalculare”

Pensionarii cu dizabilități au protestat la Guvern

Zeci de pensionari cu dizabilităţi protestează în faţa Guvernului. Noua lege a pensiilor le-a tăiat 80 % din banii pe care îi primeau lunar

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei

Pensionarii care vor primi mai puțini bani. Pensii scăzute cu 80%. Oamenii protestează în stradă

BUCUREȘTI: Pensionarii cu dizabilităţi şi bolnavii cronic protestează la Piaţa Victoriei

Protest în fața Guvernului. Pensionarii cu dizabilități își cer pensiile înapoi: „Ni se amputează un drept!”

Pensionarii cu dizabilităţi din toată ţara au protestat în faţa Guvernului

Protest al pensionarilor cu dizabilităţi, în Piaţa Victoriei: „Astăzi practic li se amputează un drept”

Protest al pensionarilor cu dizabilități în Piața Victoriei: Nemulțumiți de diminuarea pensiilor cu până la 80%

Pensionarii cu dizabilități protestează în fața Guvernului. Pensiile le-au scăzut după recalculare

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei: Ni se amputează un drept. Ni se micșorează pensia și ni se dă în loc un ajutor social

Zeci de pensionari cu dizabilităţi au protestat în faţa Guvernului. Noua lege a pensiilor le-a tăiat 80 % din banii pe care îi primeau lunar

Pensionarii cu dizabilităţi şi bolnavii cronici protestează în Piaţa Victoriei

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

 Pensie recalculată greșit pentru un număr uriaș de pensionari. Disperarea i-a scos în stradă. Care pensii au scăzut cu 80%?

Protest al persoanelor cu dizabilități împotriva noii legi a pensiilor

Pensionarii nemulțumiți ies în stradă. Seniorii cu dizabilități luptă pentru drepturile lor

Pensionarii cu dizabilităţi protestează pe 16 septembrie în fața Guvernului

Bucuresti – Pensionari cu dizabilitati – protest GUVERN – 16 sep 2024

Pensionarii cu dizabilități protestează în Piața Victoriei! „Îngropați în nedreptate și suferință”

Protest al pensionarilor cu dizabilități în Piața Victoriei

Câteva zeci de persoane cu dizabilități au protestat în Piața Victoriei, nemulțumite de diminuarea pensiilor în urma recalculării

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

Pensionarii cu dizabilități protestează împotriva diminuării pensiilor

Pensionari cu dezabilități, protest în fața Guvernului după recalcularea pensiilor. „Practic li se amputează un drept”

Protest al pensionarilor cu dizabilităţi în Piaţa Victoriei

Protest în Piața Victoriei: Pensionarii cu dizabilități, nemulțumiți de noua lege a pensiilor

“Este o dramă” – Protest al persoanelor cu dizabilităţi la Guvern. Poveşti de viaţă cutremurătoare

Articolul Protest al pensionarilor cu dizabilități, în fața Guvernului: Li se propune înlocuirea drepturilor câștigate cu un ajutor social apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România organizează protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10 – 14, în fața Guvernului României.

Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități.

Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

La fel de grav este că persoanele cu dizabilități care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 și vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizația socială de 1200 lei.

Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Toți pensionarii cu dizabilități care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit recent decizii din care rezultă că pensile lor recalculate sunt mai mici cu procente între 50% și 80%. Există 10 tipuri de handicap conform legislației românești: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noștri cu aceste handicapuri au muncit și au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Este inadmisibil ca eforturile și contribuțiile noastre sociale să fie anulate printr-o lege care ignoră specificul și dificultățile cu care ne confruntăm.

Mai mult, se produce înghețarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 și lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viață demnă și a principiului echității sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situație economică și socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaștere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale.

Pensia este un drept dobândit prin contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale. Modificarea retroactivă a condițiilor care afectează negativ aceste drepturi este neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice.

Reducerea pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege este o formă de discriminare, ceea ce contravine atât legislației naționale, cât și normelor internaționale, inclusiv Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte. Sunt încălcate următoarele articole: Articolul 27 – Dreptul la muncă și ocupare, Articolul 28 – Nivelul de trai adecvat și protecția socială, Articolul 5 – Egalitatea și nediscriminarea, Articolul 4 – Obligațiile generale, Articolul 19 – Viața independentă și integrarea în comunitate.

„Protestul din data de 16 septembrie din fața Guvernului se va desfășura într-o atmosferă sumbră, asemenea unei înmormântări ca simbol al faptului că pensionarii cu dizabilități sunt îngropați în nedreptate și suferință.

Este dureros că persoanele cu dizabilități, ale căror vieți sunt deja marcate de limitări, sunt nevoite să iasă în stradă, pentru a-și apăra dreptul la demnitate. Oameni care au muncit în condiții de handicap, care au contribuit la sistemul de pensii, au făcut eforturi supraomenești să îndeplinească stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege și s-au pensionat la limită de vârstă, sunt ignorați și umiliți în acest mod.

Merităm respect. Pensiile noastre nu sunt un privilegiu, sunt un drept câștigat prin sacrificii.

Domnul Ciolacu a propus elaborarea unui act normativ distinct care va include un mecanism de compensare a veniturilor pentru persoanele afectate de pensiile diminuate, în cadrul unui grup de lucru format la nivelul Ministerului Muncii.

Eu am refuzat participarea la grupul de lucru. Anularea unui drept dobândit încalcă principiul securității juridice. Participarea mea la un grup de lucru care discută înlocuirea acestui drept cu o indemnizație socială ar reprezenta o acceptare tacită a acestei încălcări.

O indemnizație socială nu are aceeași valoare sau semnificație juridică și socială ca un drept de pensie câștigat prin muncă. Acceptând să fac parte din acest grup de lucru, ar însemna să fiu de acord cu o soluție inferioară care nu recunoaște efortul și contribuțiile persoanelor cu dizabilități.

Nu particip la grupul de lucru pentru că nu sunt dispusă să susțin soluții care subminează drepturile câștigate. Sunt necesare soluții reale și imediate.

Am trimis către Guvern propunerile noastre axate strict pe modificarea Legii 360/2023.

Propunerile noastre au fost: transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2); modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de un punct 1  punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă, pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) și art. 53 și 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b)”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.

Articolul Pensionarii cu dizabilități protestează, pensiile lor au fost drastic diminuate apare prima dată în Jurnal Social.

ANBRaRo – Alianța Națională pentru Boli Rare din România a anunțat că se alătură Federației Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) în demersurile sale pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi afectate de modificările aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Potrivit ANBRaRo, majoritatea pacienților cu boli rare (peste 1.000.000 în România) sunt persoane cu dizabilități medii și severe și sunt afectați direct de aceste măsuri. Tocmai persoanele care au contribuit și s-au străduit să lucreze, în ciuda dificultăților create de diagnostic și limitările impuse de lipsa accesibilităților de tot felul sunt cele mai afectate pentru că noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități.

„În felul acesta se descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar se și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.  Prin modificările aduse de Legea pensiilor nr. 360/2023, drepturile câștigate anterior, prin care se recunoștea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, sunt anulate. Se introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane. În plus, înghețarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 și lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani reprezintă o încălcare a dreptului la o viață demnă și a principiului echității sociale și egalizării șanselor. Persoanele afectate vor fi puse într-o situație economică și socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaștere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale”, explică Dorica Dan, presedinte ARCrare, ANBRaRo. 

În opinia reprezentanţilor ANBRaRo, această lege nu recunoaște contribuțiile diferențiate ale persoanelor cu dizabilități, având drept consecință imediată reducerea majoră a pensiilor unei categorii semnificative de cetățeni. Această modificare legislativă este un regres semnificativ pentru echitatea socială, asigurată de legislația anterioară care reglementa stagiul de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, în funcție de gravitatea acestora. Deși prezentată ca o reformă, legea are efecte devastatoare asupra celor mai vulnerabile categorii de cetățeni, punând în pericol însăși demnitatea lor.

„Este foarte trist să constatăm că o lege ce ar trebui să protejeze și să susțină persoanele cu dizabilități se transformă într-un instrument de marginalizare.

Această măsură arată lipsă de respect, empatie și responsabilitate față de cei care s-au străduit să își depășească condiția și să se adapteze normelor, aducându-și propria contribuție în societate, proporțional cu posibilitățile pe care le-au avut.

ANBRaRo susține protestul inițiat de CNDR și avem convingerea că persoanele cu dizabilități, inclusiv cele produse de boli rare au nevoie de înțelegere, acces echitabil la locuri de muncă, incluziune socială și încurajare pentru a avea o viață activă și demnă!”, precizează Dorica Dan.

Articolul Alianța Națională pentru Boli Rare susține Consiliul Național al Dizabilității privind pensiile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Legea nr. 360/2023 și injustiția față de persoanele cu dizabilități: Necesitatea apărării legale

Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță că va organiza un protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10-14, în fața Guvernului României.

 ,,Având în vedere situaţia profund nedreaptă şi discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, este esenţial ca persoanele cu dizabilităţi care au contribuit la sistemul de pensii în condiţii de handicap să îşi apere drepturile prin toate mijloacele legale disponibile. Deşi Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a făcut nenumărate demersuri în ultimii patru ani pentru a atrage atenţia asupra acestor inechităţi, guvernanţii şi parlamentarii au ales să ignore aceste avertismente şi nu şi-au îndeplinit obligaţiile de a proteja drepturile celor mai vulnerabili cetăţeni.

Toţi pensionarii cu dizabilităţi care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit recent decizii din care rezultă că pensiile lor recalculate sunt mai mici cu procente între 50% şi 80%. Există 10 tipuri de handicap conform legislaţiei româneşti: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noştri cu aceste handicapuri au muncit şi au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Este inadmisibil ca eforturile şi contribuţiile noastre sociale să fie anulate printr-o lege care ignoră specificul şi dificultăţile cu care ne confruntăm. Nu putem accepta să fim penalizaţi pentru dizabilităţile noastre şi să fim împinşi la marginea societăţii prin politici publice nedrepte”, a declarat Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care este în vigoare până la data de 31 august 2024, cuprinde prevederi menite să asigure o tranziţie mai uşoară către pensionare pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap.

Conform art. 58 şi 59:

– Persoanele cu handicap grav beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 15 ani, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în aceste condiţii.

– Persoanele cu handicap accentuat pot ieşi la pensie cu 10 ani mai devreme, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare.

– Persoanele cu handicap mediu beneficiază, de asemenea, de o reducere de 10 ani a vârstei standard de pensionare, cu condiţia să fi realizat stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap mediu.

De asemenea, nevăzătorii beneficiază de o măsură specială, aceştia putând accesa pensia pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, cu condiţia să fi realizat ca nevăzători cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) precizează că noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoaşterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi.

,,Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, dar şi subminează recunoaşterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.

Este, de asemenea, o profundă nedreptate constituţională şi legală faţă de persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, precum şi faţă de alte categorii vulnerabile, care au contribuit la sistemul de pensii din România în baza unor legi specifice. Prin modificările aduse de Legea pensiilor nr. 360/2023, drepturile câştigate anterior, prin care se recunoştea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt efectiv anulate”, se arată într-un comunicat al CNDR.

Potrivit sursei citate, această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.

Mai mult, se produce îngheţarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 şi lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă demnă şi a principiului echităţii sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situaţie economică şi socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaştere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale.

,,Acest tratament discriminatoriu contravine atât principiilor constituţionale, cât şi angajamentelor internaţionale asumate de România privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Într-o societate justă, legile trebuie să protejeze şi să susţină categoriile vulnerabile, nu să le penalizeze. Modificările aduse prin Legea nr. 360/2023 nu doar că subminează aceste principii, ci creează şi un precedent periculos pentru viitorul protecţiei sociale în România”, se mai arată în comunicat.

Articolul Federația Consiliul Național al Dizabilității din România anunță protest apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz a organizat un protest în fața primăriei capitalei, în intervalul orar 13.15 -15.15, vineri, 15.04.2022, în scopul protecției drepturilor și libertăților deficienților locomotori, dependenți de dispozitive de mobilitate, la transport și mobilitate, se arată în comunicatul emis de organizatori.

„Revendicăm asistența la transport și mobilitate cu vehicule legal adaptate handicapului fiecăruia și lifturi de urcat cărucioarele pe scările clădirilor.

Transportul și mobilitatea sunt necesare și pentru școlarizare, muncă și viață și nu sunt asigurate deficientului locomotor prin transportul public, deși ar fi trebuit să fie.

Este despre inaptul la transport public.

Este interzisă circulația rutieră în vehicul așezat pe un scaun neomologat RAR.

Nu adaptarea ilegală a tramvaiului sau autobuzelor este cererea, ci mașini croite special pe deficiență, că deficientul nu poate fi transportat în comun cu ceilalți și este nevoie și la etaje.

Primarii din ultimele două decenii au neglijat deficienții locomotori. Sărăcia celorlalți a fost mereu prioritară deficienței locomotorii și primarii au plătit doar pentru transportul celorlalți.

Deși am cerut asistență la transport și mobilitate, primăria capitalei nu a asigurat.

Accesul la protest a fost astfel îngrădit iar mamele a trebuit să coboare cărucioarele de la etaj pe brațe în lipsa elevatoarelor și să împingă cărucioare pe carosabil până la primăria capitalei în lipsa vehiculelor.

Ora protestului a fost decalată ca să nu întâlnim comisarul european cu sarcini în transporturi, aflat în vizită de lucru chiar la locul protestului.

I-am cerut primarului general, Nicușor Dan să coboare pentru că noi nu putem urca, nici în clădirea primărie care are trepte.

I-am “cerut AJUTOR!!! ” și …geamurile primăriei au fost închise. Nimeni nu a auzit strigatul nostru???”, scrie pe o rețea de socializare Lumința Stoian, președinta Asociației pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz.

Aceasta mai scrie că este mamă singură și cere ajutor pentru transportul și mobilitatea fiului său, dependent de fotoliul rulant, la școală și înapoi acasă pentru ca ea să se întoarcă la locul de muncă.
„Nu pot plăti nici resursa umană și nici vehiculul și elevatoarele necesare la fiecare destinație.
Asistența Socială pretinde că ar realiza transportul special fără vehicul, fără elevatoare, fără șofer și fără program de lucru adecvat.
Înlocuiți-mă cu vehicul complet adaptat handicapului cu elevatoare pentru cărucior și șofer instruit.
Primăria datorează plata pentru această asistență, individualizare și dotări drept pentru care vă cesionez toate drepturile financiare.
Căruciorul nu se mai poate ridica pe brațe.
Cheltuiala lăsată în sarcina familiei este obligația la plată a primăriei atât pentru flota ce ar trebui să fie și nu este asigurată RCA legal pentru transportul deficientului locomotor pe cărucior”, a mai explicat Luminița Stoian, președinta Asociației pentru sprijinul copiilor cu cerințe speciale Dr. Katz.

Articolul Protest în fața primăriei capitalei pentru protecția drepturilor la transport și mobilitate apare prima dată în Jurnal Social.