COMUNICAT DE PRESĂ
Societatea civilă din România anunță organizarea unui protest național miercuri, 22 aprilie 2026, în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului României (zona alveolei mari), în intervalul orar 10:00 – 17:00.

Acțiunea are ca obiectiv principal solicitarea respectării și aplicării efective a drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor categorii vulnerabile. Organizatorii atrag atenția asupra unor probleme sistemice persistente, care afectează direct calitatea vieții acestor persoane și reclamă intervenții urgente din partea autorităților.

Protestul este inițiat de reprezentanți ai societății civile, coordonați de Mihai Băcanu și Florian Jurcă, alături de o echipă de colaboratori formată din 19 membri, printre care: Ovidiu Milian, Mihăiță Victoraș Păduraru, Toma Antonescu, Nicoleta Profir și Alina Bărbuleț. Autorizația pentru desfășurarea manifestației a fost obținută de Marian Bănicioiu, în calitate de organizator.

În contextul protestului, organizatorii au elaborat un memoriu oficial structurat pe trei axe principale:

• Fiscalitate – eliminarea impunerii la plata impozitelor și taxelor locale pentru locuință și autoturism în cazul persoanelor cu dizabilități;
• Protecție socială – actualizarea și indexarea la zi a prestațiilor sociale, inclusiv a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap, conform prevederilor legale;
• Ocupare și incluziune – dezvoltarea de programe reale de formare profesională și integrare pe piața muncii pentru tinerii cu dizabilități.

Memoriul va fi făcut public în data de 21 aprilie 2026, cu o zi înaintea manifestației, pe canalele oficiale ale organizatorilor, și va fi pus la dispoziția jurnaliștilor interesați. Documentul include o sinteză a principalelor dificultăți întâmpinate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii vulnerabile, precum și un set de propuneri considerate esențiale pentru corectarea disfuncționalităților existente.

Organizatorii subliniază că lipsa unor măsuri concrete și coerente riscă să adâncească excluziunea socială și economică a persoanelor vizate și solicită un dialog real cu autoritățile competente.

Persoană de contact pentru presă:
Mihăiță Victoraș Păduraru
Telefon: 0773 918 206

Articolul Protest național pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități – 22 aprilie 2026, Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat acordarea a aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în anul 2026, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Biletele vor fi distribuite prin Casa Națională de Pensii Publice, în baza unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026. 

„Mă bucur că am reușit să aprobăm în Guvern acordarea biletelor de tratament balnear. Pentru mulți pensionari este o nevoie reală: acces la recuperare și la tratamente pe care altfel nu și le-ar permite. Este un sprijin concret, care contează în viața de zi cu zi. Continuăm și anul acesta să susținem această măsură, cu grijă pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

Potrivit comunicatului, durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, dintre care 12 zile sunt dedicate efectiv tratamentului. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. De asemenea, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat/ă în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală.

Cel mult 15% din numărul total al biletelor va fi acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care fac parte din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Măsura are rolul de a asigura accesul echitabil la tratament pentru grupurile vulnerabile sau cu drepturi speciale recunoscute prin lege. 

Cine beneficiază de bilete de tratament balnear gratuit

Biletele de tratament balnear sunt acordate gratuit următoarelor categorii de persoane:

• pensionarii de invaliditate, incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale;
• persoanele persecutate politic în timpul dictaturii comuniste, deportații și prizonierii de război, precum și luptătorii în rezistența anticomunistă;
• persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945;
• veteranii de război, invalizii și văduvele de război;
• persoanele invalide și/sau accidentate în război;
• persoanele cu dizabilități;
• persoanele accidentate la locul de muncă sau care suferă de boli profesionale, în baza unei recomandări medicale;
• salariații expuși la radiații, care își desfășoară activitatea în zone cu mediu radioactiv.

În schimb, conform reglementărilor în vigoare, pensionarii care nu se încadrează în categoriile menționate și doresc să beneficieze de bilete de tratament balnear trebuie să achite o contribuție individuală egală cu 50% din pensia brută, indiferent dacă aceasta provine din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate.

Ministerul Muncii precizează că peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, iar restul vor fi distribuite în alte unități de profil, prin contracte încheiate conform legii.

Pentru anul 2026, în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este prevăzută suma totală de 410 milioane de lei pentru finanțarea acestui program. 

Articolul Guvernul aprobă 114.000 de bilete de tratament balnear pentru 2026 apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 8 aprilie 2026, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede acordarea gratuită de servicii de consiliere psihologică pentru părinții și tutorii legali ai copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau cu sindrom Down.

Potrivit proiectului legislativ, aceste servicii vor fi decontate integral din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, oferind astfel un sprijin real familiilor care se confruntă cu provocări emoționale și sociale semnificative.

Actul normativ modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, introducând măsuri clare de sprijin psihologic pentru aparținători. Noile reglementări includ serviciile de consiliere psihologică pentru părinții copiilor cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist în lista programelor naționale de sănătate curative destinate tratamentului bolilor cu impact major asupra sănătății publice.

Inițiatorii proiectului subliniază că, în România, conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, un număr semnificativ de copii sunt diagnosticați cu diverse forme de dizabilitate, preponderent cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist. Această situație presupune o sarcină psiho-emoțională considerabilă pentru familii, părinții și tutorii fiind adesea expuși riscului de anxietate, depresie, epuizare emoțională sau sindrom de burnout parental.

În lipsa unui sprijin psihologic adecvat, acești factori pot afecta calitatea vieții și capacitatea familiilor de a îngriji eficient copilul. Prin urmare, inițiatorii consideră că intervenția statului prin măsuri concrete este esențială, în acord cu principiile solidarității și echității sociale care guvernează sistemul public de sănătate.

Proiectul de lege prevede că serviciile de consiliere psihologică pot fi furnizate atât în ambulatoriu, cât și în unități sanitare de specialitate, inclusiv în cadrul serviciilor de îngrijiri paliative și al serviciilor conexe actului medical, asigurând astfel flexibilitate în implementare și accesibilitate sporită pentru beneficiari.

Deputata Raluca Turcan, susținătoare a inițiativei legislative, a declarat că proiectul este rezultatul unui dialog direct cu familii și specialiști, evidențiind importanța sprijinului psihologic pentru echilibrul întregii familii:

,,Proiectul de lege pe care l-am inițiat, adoptat azi în Camera decizională, prin care părinții și tutorii copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau sindrom Down vor beneficia gratuit de consiliere psihologică, nu s-a născut într-un birou. Este rezultatul dezbaterilor și al discuțiilor pe care le-am avut la Sibiu cu părinți care duc zilnic o luptă nevăzută și cu specialiști care știu cât de mult contează sprijinul real. Am ascultat, am înțeles și am construit împreună. Pentru părinții care, dincolo de diagnostic, duc în fiecare zi grija, oboseala, frica, singurătatea. Iar un părinte echilibrat înseamnă un copil mai bine sprijinit”, a afirmat Raluca Turcan.

Adoptarea acestei legi sprijină o abordare integrată a îngrijirii copiilor cu nevoi speciale, beneficiile extinzându-se nu doar asupra acestora, ci și asupra familiilor, care joacă un rol esențial în dezvoltarea și progresul lor.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 va putea fi aplicat după promulgarea prin decret prezidențial și publicarea în Monitorul Oficial.

Articolul Camera Deputaților a adoptat proiectul prin care părinții copiilor cu autism sau cu sindrom Down beneficiază de consiliere psihologică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00, un protest în Piața Victoriei – Alveola Centrală, adunare publică avizată de Primăria Municipiului București.

Aproximativ 1.000 de persoane cu dizabilități, asistenți personali, membri ai Sindicatului Asistenților personali ai Persoanelor cu dizabilități și susținători ai drepturilor acestora au participat la manifestație, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, mulți dintre ei parcurgând sute de kilometri pentru a fi prezenți.

Protestul a fost generat de blocarea indemnizațiilor la nivelul anului 2024, eliminarea unor facilități fiscale esențiale și aplicarea noilor criterii de evaluare medico-psihosocială, introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025, care au condus, în numeroase cazuri, la încadrarea persoanelor cu afecțiuni grave în grade inferioare de handicap.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața unor decizii care ne împing spre marginalizare. Nu vorbim despre beneficii, ci despre mecanisme de compensare a unor costuri reale generate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• majorarea indemnizațiilor de handicap, în raport cu realitatea economică și rata inflației;
• revenirea la scutirea integrală de impozit pentru locuință, teren și mijloace de transport;
• anularea criteriilor abuzive de evaluare introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025.

Reprezentanții CNDR au depus oficial lista revendicărilor la Guvern și au solicitat un dialog direct cu factorii de decizie. În cadrul protestului, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului a venit în mijlocul manifestanților și a preluat solicitările acestora.

Printre cererile suplimentare formulate se numără:

• inițierea unui dialog real și structurat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;
• urgentarea soluționării dosarelor aflate la Comisia Superioară de evaluare;
• asigurarea plății indemnizațiilor pe perioada în care persoanele așteaptă deciziile de reevaluare.

CNDR atrage atenția că menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în contextul unei inflații semnificative, reprezintă o diminuare reală a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități, contrar rolului acestor prestații sociale.

De asemenea, CNDR subliniază că modificarea regimului facilităților fiscale prin OUG nr. 9/2026 reprezintă un regres în standardul de protecție socială și ridică serioase probleme de constituționalitate, în raport cu obligația statului de a asigura protecția specială a persoanelor cu handicap.

„Nu poți corecta dezechilibre bugetare prin măsuri care afectează direct cele mai vulnerabile categorii. Aceste decizii nu sunt reforme, ci transferuri de costuri către cei care au cele mai puține resurse”, a mai declarat președinta CNDR.

Organizația avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete și urgente, acțiunile de protest vor continua.

Articolul CNDR: măsurile recente afectează direct persoanele cu dizabilități – protest în Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

În fiecare an, la 2 aprilie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului (World Autism Awareness Day), cu scopul de a evidenția nevoia de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață cât mai independentă și bine integrată în societate.

De când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat această dată drept Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, în 2007, Organizația Națiunilor Unite promovează respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor autiste, încurajând participarea lor egală în societate. Progresele înregistrate de-a lungul anilor au fost susținute în mare parte de eforturile constante ale comunităților și organizațiilor care au adus în prim-plan experiențele reale ale persoanelor autiste.

Rezoluția Adunării Generale din 2007 (A/RES/62/139) a subliniat necesitatea creșterii gradului de conștientizare publică. Astăzi, însă, mișcarea globală depășește această etapă și promovează activ acceptarea, aprecierea și incluziunea, recunoscând contribuțiile valoroase ale persoanelor autiste în comunități.

Ediția din acest an, desfășurată sub tema „Autism și umanitate – fiecare viață are valoare”, reafirmă demnitatea și rolul esențial al persoanelor autiste în societate. Evenimentul reprezintă un apel la acțiune pentru combaterea stereotipurilor și pentru recunoașterea valorii fiecărei persoane, într-un context în care dezinformarea persistă.

Potrivit ONU, societățile care îmbrățișează neurodiversitatea devin mai creative, mai reziliente și mai inovatoare, punând bazele unor comunități mai echitabile, incluzive și sustenabile.

Discuțiile din acest an explorează rolul neurodiversității în elaborarea politicilor care promovează sănătatea și bunăstarea, educația de calitate, egalitatea de gen, oportunitățile economice, reducerea inegalităților, comunitățile durabile și instituțiile puternice.

Secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că persoanele autiste trebuie să aibă posibilitatea de a-și modela propriile vieți și de a contribui activ la societate, evidențiind importanța accesului la educație incluzivă, locuri de muncă echitabile și servicii medicale adaptate.

Evenimentul WAAD 2026 este organizat de Institutul de Neurodiversitate (ION), cu sprijinul Departamentului de Comunicare Globală al ONU. ION este o organizație global asociată ONU, fondată și condusă de persoane neurodivergente, care promovează schimbarea sistemică în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, justiția și societatea. Cu sediul central în Elveția și activă în peste 100 de țări, ION reunește peste 40.000 de membri – profesioniști, susținători și instituții din întreaga lume, potrivit site-ului https://www.un.org/.

În România, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului este marcată prin evenimente organizate în mai multe orașe, iar clădiri simbol sunt iluminate în albastru, în cadrul mișcării internaționale „Light It Blue”.

Statisticile rămân îngrijorătoare: peste 40.000 de persoane sunt diagnosticate cu tulburare de spectru autist, doar un procent foarte mic dintre adulți au un loc de muncă, iar accesul la educație și servicii rămâne limitat.

Reprezentanții ANCAAR Iași (Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România) atrag atenția că această zi ar trebui să fie mai mult decât un simbol și subliniază faptul că, în realitate, mulți adulți cu autism se confruntă cu lipsa serviciilor de sprijin, intervențiile venind în principal din partea ONG-urilor create de părinți.

„2 aprilie este o zi în care, la nivel global, vorbim despre persoanele cu autism. Dar, dincolo de simboluri și culori, este o zi în care ar trebui să ne oprim și să ne întrebăm: cât de mult înțelegem, cu adevărat, și cât de mult facem pentru incluziune? În România, pentru mulți adulți cu autism, realitatea este una dureroasă: serviciile aproape că nu există, iar sprijinul vine, în cele mai multe cazuri, doar din partea ONG-urilor înființate de părinți – organizații care luptă, zi de zi, să suplinească un sistem insuficient dezvoltat. În acest context, conștientizarea nu este doar un concept. Este un prim pas esențial spre schimbare”, au transmis aceștia.

Totodată, ANCAAR Iași invită publicul la Expoziția EDU-AUT, organizată la Institutul Francez Iași, pe 2 aprilie, în intervalul orar 17:00 – 18:00, unde lucrările realizate de tineri și adulți cu autism reflectă potențialul și autenticitatea acestora. Reprezentanții asociației subliniază că astfel de inițiative contribuie la apropierea reală dintre comunitate și persoanele autiste, oferindu-le vizibilitate și șanse reale de integrare.

,,Prin această expoziție ne dorim nu doar să prezentăm creații artistice, ci să deschidem ochii comunității: acești tineri au abilități, au dorința de a fi parte din societate și au nevoie de șansa de a fi văzuți și integrați. Incluziunea începe cu întâlniri reale”, au adăugat aceștia.

La rândul lor, reprezentanții FEDRA (Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist) evidențiază că această zi trebuie să fie despre solidaritate și implicare constantă, nu doar despre mesaje simbolice, subliniind rolul esențial al părinților și al organizațiilor în susținerea drepturilor persoanelor cu autism.

„Pe 2 aprilie […] România devine o inimă mare, albastră, care bate pentru copiii și tinerii cu autism. […] În spatele fiecărui gest, fiecărui moment, fiecărei lumini aprinse stau mame și tați care nu au încetat nicio clipă să creadă, să apere, să ceară, să construiască și să dărâme bariere.

Nu doar conștientizare, ci iubire transformată în acțiune. Nu doar mesaje, ci vieți trăite cu demnitate, cu efort, cu speranță. Nu doar o zi albastră, ci o promisiune că vom merge mai departe, împreună. […] Părinții copiilor și tinerilor cu autism nu cer privilegii. Ei cer înțelegere, respect, șanse reale. Cer o lume în care copiii lor să fie primiți, văzuți și acceptați așa cum sunt”, au transmis reprezentanții federației.

Potrivit acestora, vocea părinților trebuie să fie mai puternică și mai prezentă în spațiul public, iar sprijinul pentru persoanele cu autism ar trebui să fie constant, nu limitat la o singură zi.

„De ei trebuie să fim alături nu doar azi, ci tot anul. Mereu”, au mai transmis reprezentanții FEDRA.

Ziua de 2 aprilie transmite, astfel, un mesaj clar: incluziunea reală începe dincolo de simboluri – prin implicare, empatie și acțiuni concrete, zi de zi.

Articolul 2 aprilie – mai mult decât conștientizare: apel la incluziune reală pentru persoanele cu autism apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) organizează un protest marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00–14:00, în Piața Victoriei, Alveola Centrală. Adunarea publică este avizată de Primăria Capitalei.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața deciziilor care ne împing spre marginalizare. Drepturi câștigate au fost anulate peste noapte. Indemnizațiile au rămas blocate la nivelul anului 2024, în timp ce costul vieții a crescut dramatic. Persoane cu afecțiuni extrem de severe au fost retrogradate în grade inferioare de handicap, ceea ce a condus la pierderea asistenților personali și a indemnizațiilor.

Ce revendicăm? Majorarea indemnizațiilor la un nivel care reflectă realitatea economică; revenirea la scutirile de impozite pentru locuință, teren și autoturism; anularea criteriilor abuzive impuse prin Ordinul 2300 din 2025”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit.

CNDR solicită Guvernului ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie, în primul rând, actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu reprezintă o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul acestuia este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice au fost „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma a devenit o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități a scăzut artificial, iar bugetul statului este „economisit” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau cu afecțiuni locomotorii – au pierdut sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat. Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai eficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Guvernul României a eliminat scutirea de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele cu handicap grav și accentuat; scutirea de impozit pe mijloacele de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.

Aceste măsuri au un impact devastator în plan social; în plan medical – resursele pentru tratamente, terapii și medicamente sunt redirecționate către plata impozitelor, cu efecte grave asupra sănătății; în ceea ce privește accesul la muncă, lipsa transportului public adaptat face ca autoturismul personal să fie singura soluție pentru a ajunge la locul de muncă; impozitarea lui limitează și mai mult șansele de angajare;

De asemenea, este afectat și accesul la educație – copiii și tinerii cu dizabilități au mobilitatea restrânsă, ceea ce le reduce accesul la școală și universitate.

După nenumărate presiuni din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, Guvernul a introdus reduceri parțiale la plata impozitelor pentru locuință, teren și autoturism prin OUG nr. 9/2026.

CNDR contestă modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constituie încălcarea art.50 din Constituție.

Articolul CNDR anunță protest în Capitală: persoanele cu dizabilități au ajuns la limita suportabilitățiii apare prima dată în Jurnal Social.

Luni, 23 martie 2026, Academia de Studii Economice din București (ASE), reprezentată de rectorul prof. univ. dr. Nicolae Istudor, și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), reprezentat de președinta Daniela Tontsch, au semnat un acord de parteneriat care deschide un cadru de colaborare instituțională cu relevanță strategică în domeniul educației incluzive și al dezvoltării durabile.

Obiectivul central al parteneriatului îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea unor inițiative comune dedicate facilitării accesului echitabil la educație, prin implementarea de programe specifice, măsuri de sprijin și instrumente adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Colaborarea vizează, totodată, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe egalitate de șanse, responsabilitate socială și incluziune, precum și dezvoltarea unui mediu academic deschis, accesibil și conectat la standardele europene.

„Educația de calitate trebuie să fie, în mod real, accesibilă tuturor. Prin acest parteneriat, ne asumăm nu doar un obiectiv instituțional, ci o responsabilitate profundă: aceea de a construi un mediu academic în care fiecare student are șansa de a-și valorifica potențialul. Incluziunea nu este un concept abstract, ci o direcție concretă de dezvoltare pentru ASE”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Academia de Studii Economice din București transmite că, prin acest demers, își consolidează rolul de instituție de referință în formarea de competențe relevante pentru societatea contemporană și își reafirmă angajamentul pentru construirea unui ecosistem educațional în care excelența și incluziunea coexistă în mod autentic.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, subliniază că acest parteneriat marchează un pas important în direcția construirii unui model educațional incluziv, bazat pe colaborare și soluții concrete.

,,Parteneriatul dintre Consiliul Național al Dizabilității din România și Academia de Studii Economice din București continuă și consolidează demersurile pentru construirea unui model de educație în care incluziunea devine, pas cu pas, o realitate.

Ne bucurăm să construim împreună un cadru de colaborare care pune în centrul său accesul echitabil la educație și valorificarea potențialului fiecărui student. Credem că universitățile au un rol esențial în această schimbare, iar implicarea ASE transmite un semnal puternic în direcția corectă.

Acest parteneriat deschide oportunitatea dezvoltării unor soluții concrete – de la măsuri de sprijin adaptate, până la crearea unui mediu academic accesibil și deschis, aliniat standardelor europene.

Pentru noi, incluziunea înseamnă progres real, vizibil în experiența de zi cu zi a studenților cu dizabilități. Iar acest demers este un exemplu de cum colaborarea între instituții poate genera schimbări sustenabile.

Privim acest început cu încredere și responsabilitate și ne dorim ca rezultatele acestui parteneriat să devină un reper de bună practică la nivel național”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul ASE și CNDR semnează un parteneriat strategic pentru educație incluzivă și acces echitabil apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Mondială a Sindromului Down este marcată anual pe 21 martie, fiind mai mult decât un simplu prilej de conștientizare – reprezintă un apel concret la acțiune. În contextul celei de-a 20-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), accentul cade pe accelerarea progresului pentru a crea societăți în care persoanele cu sindrom Down sunt ascultate, respectate și împuternicite, potrivit www.un.org.

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat oficial ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Sindromului Down, aceasta fiind marcată anual începând din 2012 pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni. Statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat sunt încurajate să organizeze activități dedicate, conform worlddownsyndromeday.org.

La nivel global, incidența sindromului Down este estimată între 1 la 1.000 și 1 la 1.100 de nou-născuți, iar anual se nasc între 3.000 și 5.000 de copii cu această tulburare cromozomială. Sindromul a fost descris pentru prima dată în 1866 de medicul britanic John Langdon Down, iar în 1959, geneticianul francez Jérôme Lejeune a identificat cauza – prezența unui cromozom 21 suplimentar, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de trisomia 21.

Dincolo de particularitățile fizice, persoanele cu sindrom Down au aceleași dorințe și aspirații ca oricine altcineva: să fie acceptate, respectate și iubite.

Tema din acest an, „Împreună împotriva singurătății”, aduce în prim-plan izolarea socială – o problemă care depășește sfera emoțională și poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice. Persoanele cu dizabilități intelectuale întâmpină frecvent dificultăți în integrarea profesională și în construirea relațiilor sociale, iar lipsa sprijinului adecvat accentuează sentimentul de izolare.

Singurătatea afectează nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care se confruntă adesea cu bariere în participarea la viața comunității. În acest context, combaterea izolării devine o chestiune de drepturi, demnitate și incluziune socială.

Convenția ONU subliniază dreptul la o viață independentă și la integrare în comunitate, la respectarea vieții de familie și la participarea în activități culturale și sportive. În acest sens, se evidențiază că reducerea singurătății presupune politici publice incluzive, servicii accesibile și implicarea activă a comunităților.

În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, prin evenimente organizate în 18 orașe. De atunci, numeroase campanii și inițiative locale au continuat să promoveze incluziunea socială.

Printre evenimentele recente se numără Gala „SEEN – Croitoresele Anonime”, organizată pe 18 martie 2026 de Asociația Down Plus București, care a celebrat creativitatea și expresia personală a tinerilor cu sindrom Down. Evenimentul a reunit croitorese și designeri din întreaga țară, care au creat, cu multă bunăvoință, migală și creativitate, ținute speciale pentru tinerii cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale din cadrul Asociației Down Plus București și Asociației Sindrom Down Ploiești.

Evenimentul nu a fost doar o prezentare de modă, ci o celebrare a expresiei personale, a frumuseții atipice și a talentului lucrat cu suflet.

Totodată, la Turda, pe 21 martie, „Marșul șosetelor colorate nepereche” a reunit comunitatea într-un gest simbolic de solidaritate și acceptare. Evenimentul a avut ca mesaj: „Inimă lângă inimă, împreună pentru o lume mai bună”. Așa cum a spus Tabita: „Și eu zâmbesc, și eu visez la o lume mai bună!”.

Pe o pânză albă, cei prezenți și-au așternut gândurile, inclusiv primarul Cristian Matei, care a transmis: „Vă vedem, vă prețuim, vă iubim! Acestea sunt cuvintele pe care le-am lăsat ieri scrise, din tot sufletul, pe pânza colorată a prieteniei, în parcul nostru.”

Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului dedicat Zilei Mondiale de Conștientizare a Sindromului Down, momentul a reprezentat o confirmare: în Turda, nimeni nu este invizibil. Fiecare zâmbet și fiecare pas făcut împreună la „Marșul șosetelor colorate” au arătat cât de valoroasă este comunitatea prin diversitate.

Suntem alături de voi, vă prețuim curajul și vă iubim pentru lumina pe care o aduceți în orașul nostru!”

În acest context, reprezentanții Special Olympics România subliniază importanța recunoașterii valorii fiecărei persoane și a sprijinului constant pentru incluziune, evidențiind rolul sportului și al comunității în dezvoltarea încrederii și depășirea limitelor.

„Pe 21 martie, de Ziua Mondială a Sindromului Down celebrăm diversitatea, demnitatea și frumusețea fiecărei persoane cu Sindrom Down. Este o zi în care ne amintim că fiecare voce merită ascultată, fiecare vis merită sprijinit, iar fiecare pas înainte este o victorie împărtășită.
La Special Olympics România, vedem în fiecare zi ce înseamnă curajul, perseverența și bucuria autentică. Sportivii noștri cu Sindrom Down ne arată că limitele se depășesc cu răbdare, că incluziunea se construiește prin gesturi mici, iar comunitățile devin mai puternice atunci când toți membrii lor sunt văzuți și apreciați. Sindromul Down nu definește o persoană. Oamenii o fac: prin sprijin, încredere, oportunități și respect. Împreună putem crea o lume în care fiecare persoană este încurajată să își atingă potențialul”, au transmis reprezentanții Special Olympics România.

La nivel internațional, pe 23 martie 2026, rețeaua globală dedicată sindromului Down organizează cea de-a 15-a Conferință a Zilei Mondiale a Sindromului Down la sediul ONU din New York, reafirmând angajamentul pentru o societate incluzivă.

Pentru mai multe informații: 

https://www.worlddownsyndromeday.org
https://www.un.org/en/observances/down-syndrome-day.

Articolul Ziua Mondială a Sindromului Down 2026: apel global pentru incluziune și combaterea singurătății apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 11 martie 2026, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care prevede mai multe măsuri de sprijin social. Printre acestea se numără majorarea ajutorului pentru familia cu copii, creșterea unor beneficii pentru copiii cu dizabilități și acordarea unui ajutor financiar pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei.

Proiectul propune modificarea mai multor acte normative din domeniul asistenței sociale și introducerea unor măsuri noi de sprijin, astfel încât unele beneficii sociale să fie majorate, iar pensionarii cu venituri reduse să primească un ajutor financiar.

Ce este venitul minim garantat

Venitul minim garantat, cunoscut și ca ajutor social, reprezintă o formă de sprijin acordată persoanelor sau familiilor ale căror venituri lunare sunt sub nivelul stabilit de lege pentru acoperirea nevoilor de bază.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc creșterea nivelului de protecție socială pentru familiile cu copii și pentru cele care se confruntă cu situații economice dificile.

Majorarea ajutorului pentru familiile cu copii

Una dintre cele mai importante modificări vizează creșterea ajutorului pentru familia cu copii, componentă a venitului minim de incluziune.

Potrivit proiectului, cuantumul acestui ajutor ar urma să crească între 17% și peste 31%, în funcție de venitul familiei și de numărul de copii.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 173 de lei, pentru familia cu un copil;
• 346 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 518 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 690 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 211 de lei, pentru familia cu un copil;
• 420 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 629 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 838 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi:

• 135 de lei, pentru familia cu un copil;
• 268 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 401 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 532 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 188 de lei, pentru familia cu un copil;
• 367 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 552 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 732 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Sprijin mai mare pentru copiii cu dizabilități

Proiectul de act normativ prevede și majorarea prestației sociale pentru copiii cu dizabilități, prin modificarea prevederilor din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Astfel, prestațiile sociale pentru copiii cu dizabilități ar urma să crească:

• 548 lei pentru copiii cu handicap grav (față de aproximativ 463 lei în prezent) – creștere de circa 18,4%
• 397 lei pentru copiii cu handicap accentuat (față de 232 lei) – creștere de aproximativ 71%
• 199 lei pentru copiii cu handicap mediu (față de aproximativ 80 lei în prezent)

Autoritățile susțin că majorările sunt necesare pentru a sprijini familiile care suportă costuri suplimentare pentru îngrijirea și recuperarea copiilor cu dizabilități.

Crește stimulentul educațional pentru grădiniță

Proiectul mai prevede majorarea stimulentului educațional acordat copiilor din familii defavorizate care frecventează grădinița.

Valoarea acestuia, raportată la indicatorul social de referință (ISR), ar urma să crească de la 0,2 ISR, adică aproximativ 133 de lei, cât este în prezent, la 0,4 ISR, ceea ce ar însemna aproximativ 265 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la grădiniță și beneficiar al stimulentului educațional.

Dacă proiectul va fi adoptat, majorările pentru ajutorul familiilor cu copii, stimulentul educațional pentru grădiniță și prestațiile pentru copiii cu handicap s-ar aplica începând cu drepturile aferente lunii martie 2026.

Ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri mici

Proiectul include și o măsură pentru pensionarii cu venituri reduse.

Pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul pensiilor militare de stat cu venituri lunare de până la 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026.

Cuantumul ajutorului de care pot beneficia pensionarii cu venituri mici va fi stabilit în funcție de nivelul veniturilor lunare din pensii, astfel:

• 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv;
• 800 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;
• 600 de lei pentru pensionarii ale căror venituri se situează între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv.

Plata ajutorului ar urma să fie făcută automat, prin casele de pensii.

Proiectul mai prevede că, în cazul pensiilor de urmaș, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaș în parte. De asemenea, suma nu va fi luată în calcul la stabilirea altor beneficii sociale și nu va putea fi executată silit prin poprire.

Articolul Ajutoare sociale mai mari pentru familii, copii cu dizabilități și pensionari: proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul Muncii apare prima dată în Jurnal Social.