Persoanele adulte cu dizabilități care contestă certificatul de încadrare în grad și tip de handicap beneficiază de noi garanții procedurale. Potrivit regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 784/2026, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap nu mai poate reduce sau anula gradul de handicap stabilit inițial atunci când analizează o contestație.

Noile prevederi au intrat în vigoare la 4 septembrie 2026 și delimitează în mod expres procedura de contestare de cea de reevaluare. Astfel, chiar dacă, în urma analizării documentelor, comisia apreciază că persoana nu îndeplinește criteriile pentru gradul de handicap acordat inițial, încadrarea acesteia nu poate fi modificată în defavoarea sa.

Ce prevede noul regulament

Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) nr. 784/2026 a aprobat noul Regulament de organizare și funcționare a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH), instituția responsabilă de soluționarea contestațiilor împotriva certificatelor de încadrare în grad și tip de handicap.

Actul normativ a înlocuit regulamentul anterior, aprobat prin Ordinul nr. 186/2026, și a introdus modificări importante privind modul de soluționare a contestațiilor.

Potrivit art. 14 alin. (8), dacă, în urma analizării contestației, Comisia Superioară constată că încadrarea stabilită inițial este mai favorabilă decât cea care ar rezulta din aplicarea criteriilor medico-psihosociale, certificatul nu poate fi modificat într-un sens mai puțin favorabil persoanei. În această situație, contestația este respinsă ca neîntemeiată, iar certificatul inițial își păstrează valabilitatea.

Anterior, regulamentul permitea Comisiei Superioare să stabilească, în urma analizării contestației, inclusiv un grad de handicap inferior celui contestat sau chiar neîncadrarea în grad de handicap. Prin urmare, persoanele care solicitau o încadrare superioară riscau să piardă drepturile aferente certificatului deținut.

Reducerea gradului rămâne posibilă în urma unei reevaluări

Noile reguli nu exclud posibilitatea reducerii gradului de handicap, ci stabilesc că aceasta nu poate avea loc în cadrul procedurii de soluționare a contestației.

Potrivit art. 14 alin. (9) și art. 15 din regulament, Comisia Superioară poate analiza separat dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru declanșarea unei reevaluări din oficiu (prin autosesizare). Această procedură este distinctă de contestație și nu este declanșată automat prin simplul fapt că persoana a solicitat reanalizarea certificatului. De asemenea, eventuala reevaluare nu suspendă soluționarea contestației.

De exemplu, o persoană încadrată în grad de handicap accentuat contestă certificatul, solicitând încadrarea în grad grav. Dacă, în urma analizării dosarului, Comisia Superioară consideră că nici criteriile pentru gradul accentuat nu sunt îndeplinite, nu poate reduce gradul în cadrul contestației. Poate însă analiza separat dacă există motive legale pentru declanșarea unei reevaluări, în urma căreia încadrarea ar putea fi modificată sau chiar retrasă.

În cazul în care reevaluarea se finalizează cu o decizie de neîncadrare în grad de handicap, drepturile și prestațiile sociale acordate în baza certificatului anterior pot înceta, în condițiile și de la data prevăzute de lege. Potrivit art. 23 alin. (1), încetarea acestora este dispusă printr-un act administrativ al directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului competente.

Ce trebuie să știe persoanele care doresc să conteste certificatul

Regulamentul păstrează termenul de 30 de zile calendaristice de la comunicarea certificatului pentru depunerea contestației, conform art. 87 din Legea nr. 448/2006.

Contestația se formulează folosind formularul-cadru prevăzut în anexa nr. 2 la regulament și se depune la secretariatul comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap care a emis certificatul, nu direct la Comisia Superioară. La soluționarea contestației, Comisia Superioară analizează exclusiv documentele și informațiile care au stat la baza evaluării inițiale și a emiterii certificatului contestat. Această regulă este prevăzută la art. 14 alin. (3).

Prin urmare, documentele care atestă modificări intervenite ulterior emiterii certificatului, precum un diagnostic nou sau agravarea stării de sănătate, nu sunt analizate pentru modificarea încadrării în cadrul contestației, acestea putând fi relevante într-o procedură separată de reevaluare.

Potrivit noului regulament, comisia care a emis certificatul trebuie să transmită contestația și dosarul aferent către Comisia Superioară în cel mult cinci zile lucrătoare de la înregistrare. Termenul de soluționare este de 60 de zile calendaristice și se calculează de la înregistrarea contestației la registratura ANPDPD sau, după caz, de la completarea documentelor solicitate.

Decizia trebuie să fie motivată și să indice prevederile criteriilor medico-psihosociale avute în vedere. În cazul admiterii contestației, aceasta produce efecte de la data emiterii certificatului contestat.

Persoanele ale căror contestații sunt respinse trebuie îndrumate către alte servicii de sprijin

O altă prevedere importantă este cea de la art. 14 alin. (14), care introduce obligația specialiștilor serviciului de evaluare complexă și ai comisiei de evaluare de a informa și îndruma persoanele ale căror contestații sunt respinse către alte servicii de sprijin social de care ar putea beneficia, în funcție de nevoile individuale.

Măsura nu presupune acordarea automată a unor alte beneficii sociale, ci obligă specialiștii să informeze persoanele cu privire la formele de sprijin pentru care ar putea fi eligibile, inclusiv în baza Legii asistenței sociale nr. 292/2011.

De asemenea, potrivit art. 23 alin. (2), deciziile Comisiei Superioare pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Cererile adresate instanței sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Modificările vin în urma demersurilor Avocatului Poporului

Schimbările legislative au fost introduse și în contextul sesizărilor și recomandărilor formulate de Avocatul Poporului în perioada 2024–2026. Într-un document publicat în octombrie 2026, instituția arată că a primit sesizări din partea unor persoane cu dizabilități care au reclamat că, după ce au contestat certificatele de încadrare în grad de handicap în speranța obținerii unei încadrări mai favorabile, au primit decizii de neîncadrare în grad de handicap.

În unele dintre aceste situații, agențiile județene pentru plăți și inspecție socială au solicitat inclusiv recuperarea prestațiilor sociale acordate în baza certificatelor contestate, pentru perioade anterioare comunicării deciziilor Comisiei Superioare.

Avocatul Poporului a semnalat autorităților că vechiul cadru normativ putea genera consecințe juridice și patrimoniale negative pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv pierderea unor drepturi și obligația de a restitui sume primite cu bună-credință, în baza unor certificate aflate în vigoare.

Prin noile prevederi, legiuitorul a stabilit o delimitare între dreptul persoanei de a contesta certificatul și posibilitatea autorităților de a declanșa, în condițiile legii, o procedură separată de reevaluare.

În concluzie, persoanele adulte cu dizabilități care nu sunt de acord cu gradul de handicap stabilit au dreptul să conteste certificatul fără ca această procedură să poată conduce, prin ea însăși, la reducerea gradului sau la retragerea încadrării inițiale. Este însă important ca acestea să cunoască diferența dintre contestație și reevaluare, precum și termenele și condițiile prevăzute de lege.

Articolul Noi reguli pentru contestarea certificatelor de handicap: gradul inițial nu mai poate fi redus în urma contestației apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat un nou instrument informatic care le permite pacienților să identifice unitățile medicale ce oferă servicii în cadrul programelor naționale de sănătate curative, potrivit unui comunicat transmis de instituție.

Platforma facilitează identificarea unităților medicale care furnizează servicii în cadrul fiecărui program și subprogram național de sănătate curativ. Utilizatorii pot selecta informațiile în funcție de tipul furnizorului de servicii medicale și de zona geografică.

De asemenea, instrumentul oferă date statistice detaliate pentru fiecare program și subprogram național de sănătate curativ, precum evoluția cheltuielilor, numărul pacienților înscriși și costul mediu per pacient. Informațiile sunt disponibile atât la nivel național, cât și defalcat pentru fiecare casă de asigurări de sănătate.

Platforma poate fi accesată pe site-ul CNAS, https://cnas.ro/, în secțiunea „Informații asigurați/neasigurați”, sub-secțiunea „Programe naționale de sănătate curative”, sau direct la următoarea adresă: https://cnas.ro/extra/dashboard_programe_cnas_12.html.

Potrivit datelor furnizate de instituție, aproximativ 1,8 milioane de pacienți sunt înscriși în prezent în cele 16 programe naționale de sănătate curative. Pentru anul 2026, bugetul alocat acestora se ridică la aproximativ 14,7 miliarde de lei, reprezentând aproape o cincime din cheltuielile CNAS pentru sănătate.

Președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a explicat că noua platformă urmărește să faciliteze accesul pacienților la informații despre serviciile medicale de care au nevoie și să asigure transparența datelor pentru medici, jurnaliști și cercetători.

„Această nouă facilitate a fost creată, în primul rând, din respect pentru timpul și liniștea pacienților, care pot găsi acum mult mai simplu sprijinul medical de care au nevoie. Este un spațiu deschis deopotrivă medicilor, jurnaliștilor și cercetătorilor care vor să înțeleagă realitatea din teren.

Dincolo de tehnologie, datele pe care le publicăm arată o realitate de necontestat: an de an, investim resurse tot mai mari în tratamente și programe naționale. Sperăm ca transparența totală a acestor cifre să dărâme un mit dureros: CNAS nu este aici ca să facă economii, ci ca să garanteze că banii din sănătate se transformă în șanse reale la viață pentru fiecare asigurat”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS.

Reprezentanții instituției au precizat că instrumentul informatic va fi dezvoltat și optimizat în perioada următoare, în funcție de observațiile și propunerile primite din partea utilizatorilor.

Articolul CNAS lansează o platformă online prin care pacienții pot identifica unitățile medicale incluse în programele naționale de sănătate curative apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele și familiile cu venituri reduse pot solicita, începând din luna octombrie, ajutorul pentru încălzirea locuinței pentru sezonul rece 2026–2027, precum și suplimentul pentru energie, potrivit unui comunicat transmis de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

În timp ce ajutorul pentru încălzire se acordă în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, suplimentul pentru energie este disponibil pe tot parcursul anului. Măsurile sunt prevăzute de Legea nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie și de normele metodologice de aplicare a acesteia.

Cine poate beneficia de ajutorul pentru încălzire

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă familiilor și persoanelor singure care îndeplinesc condițiile legale privind veniturile și bunurile deținute. Potrivit ANPIS, venitul mediu net lunar trebuie să fie de cel mult:

●       1.386 de lei pentru fiecare membru al familiei;

●       2.053 de lei pentru persoana singură.

Îndeplinirea plafonului de venit nu garantează automat acordarea sprijinului. Autoritățile verifică și bunurile deținute de solicitant și de membrii familiei, deoarece anumite proprietăți sau alte bunuri pot determina excluderea de la acordarea ajutorului.

Sprijinul poate fi acordat persoanelor care utilizează energie termică furnizată în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale sau combustibili solizi și/sau petrolieri. Ajutorul pentru încălzire se acordă pentru un singur sistem, respectiv cel principal utilizat pentru încălzirea locuinței.

Suplimentul pentru energie se acordă tot anul

Spre deosebire de ajutorul pentru încălzire, suplimentul pentru energie se acordă lunar, inclusiv în afara sezonului rece. Acesta contribuie la acoperirea unei părți din cheltuielile gospodăriei cu energia necesară iluminatului, preparării hranei, asigurării apei calde și utilizării aparatelor electrice.

Potrivit informațiilor publicate de ANPIS, cuantumurile lunare sunt următoarele:

●       30 de lei pentru consumul de energie electrică;

●       10 lei pentru consumul de gaze naturale;

●       10 lei pentru energia termică;

●       20 de lei pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

Dacă energia electrică reprezintă singura sursă de energie utilizată, suplimentul este de 70 de lei pe lună. Pentru electricitate, gaze naturale și energie termică, sumele se decontează furnizorului și se scad din factura beneficiarului. În cazul combustibililor solizi și/sau petrolieri, suplimentul se acordă direct titularului.

Cele două forme de sprijin au condiții de eligibilitate care trebuie verificate de autoritățile competente. Suplimentul pentru energie poate fi solicitat și separat de ajutorul pentru încălzirea locuinței, fără ca beneficiarul să fie obligat să ceară simultan ambele drepturi.

Cum se depune cererea

Cererea și declarația pe propria răspundere se depun la primăria localității în care se află locuința solicitantului, prin serviciul de asistență socială. Formularele pot fi obținute de la sediul autorității locale sau de pe site-urile agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială și al Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București.

În mod obișnuit, dosarul include documente de identitate pentru membrii familiei, dovezi privind veniturile, documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței și informații despre furnizorul de energie. Pot fi solicitate și documente suplimentare referitoare la bunurile deținute. Lista exactă trebuie verificată la primăria de care aparține solicitantul.

Persoanele care locuiesc cu chirie sau în baza unui contract de comodat pot solicita sprijinul dacă dovedesc dreptul de folosință asupra locuinței și îndeplinesc celelalte condiții legale. Depunerea electronică este posibilă acolo unde autoritatea locală oferă această facilitate. Pentru persoanele care solicită ambele forme de sprijin, cererea și declarația pe propria răspundere pot fi depuse împreună. Cei interesați exclusiv de suplimentul pentru energie îl pot solicita separat, pe parcursul anului.

Cum se efectuează plata

Pentru energia termică în sistem centralizat, gaze naturale și energie electrică, ajutorul pentru încălzire este decontat lunar furnizorului și scăzut din factura beneficiarului. În cazul combustibililor solizi și/sau petrolieri, suma aferentă întregului sezon rece sau lunilor rămase din sezon, în funcție de momentul depunerii cererii, se acordă integral, într-o singură tranșă, în luna decembrie.

ANPIS încurajează persoanele și familiile care consideră că îndeplinesc condițiile legale să se adreseze primăriilor pentru a afla detaliile privind documentele necesare și procedura de solicitare.

Pentru gospodăriile cu venituri reduse, aceste măsuri pot contribui la diminuarea cheltuielilor cu energia și la menținerea unor condiții adecvate de locuire în sezonul rece. Este important ca persoanele eligibile să se informeze din timp și să verifice atât condițiile de acordare, cât și termenele aplicabile.

Articolul Ajutorul pentru încălzirea locuinței în sezonul rece 2026–2027. Cine poate beneficia de sprijin și cum se depune cererea apare prima dată în Jurnal Social.

Cea de-a treia ediție a AccessABILITY Expo va avea loc în perioada 22–23 octombrie 2026, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. Evenimentul, organizat de Romanian Diversity Chamber of Commerce (RDCC), își propune să aducă împreună persoanele cu dizabilități, mediul de afaceri, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și furnizorii de tehnologie și servicii, pentru a identifica soluții concrete care să contribuie la eliminarea barierelor și la creșterea participării în societate.

Organizatorii estimează peste 3.000 de participanți și anunță prezența a peste 100 de expozanți și branduri. Pe parcursul celor două zile, vizitatorii vor putea descoperi și testa produse, tehnologii și servicii menite să susțină autonomia persoanelor cu dizabilități și accesul acestora la educație, muncă, sănătate și viață socială.

Soluții pentru accesibilitate și autonomie

Zona expozițională va acoperi o gamă largă de domenii, printre care tehnologia asistivă, mobilitatea și transportul accesibil, locuințele adaptate, recrutarea incluzivă, accesibilitatea digitală, inteligența artificială, sănătatea și recuperarea, educația, sportul, cultura și turismul.

Participanții vor avea ocazia să interacționeze direct cu furnizorii și să afle cum pot fi utilizate aceste soluții în viața de zi cu zi. Printre expozanții anunțați pentru ediția din acest an se numără AbilityHUB, Asociația Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR), Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR), Asociația Supereroilor, Centrul Social de Psihoterapie, STEP HEAR România, Climb Again, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Euromedical Distribution Grup.  Diversitatea organizațiilor participante reflectă abordarea multidisciplinară a evenimentului, care reunește inițiative din domeniul dizabilității, sănătății, recuperării și sprijinului social.

Potrivit organizatorilor, experiențele directe ale persoanelor cu dizabilități vor avea un rol important în procesul de inovare. Scopul este ca soluțiile prezentate să răspundă unor nevoi reale, iar întâlnirile dintre comunitate, companii și instituții să favorizeze dezvoltarea unor parteneriate pentru un mediu mai accesibil.

„AccessABILITY Expo a crescut de la o inițiativă menită să aducă accesibilitatea în centrul conversației, la o platformă în care conversația se transformă în soluții, colaborări și acțiune. Anul acesta facem încă un pas înainte: aducem împreună comunitatea, mediul de business, instituțiile, tehnologia și generația tânără de inovatori pentru a răspunde unor provocări reale. Accesibilitatea nu trebuie privită ca o excepție sau ca un proiect separat, ci ca parte firească din modul în care construim produse, servicii, locuri de muncă și comunități”, a declarat Lestat Monroe, fondatorul Romanian Diversity Chamber of Commerce.

Necesitatea acestor demersuri este evidențiată și de datele statistice. Potrivit informațiilor Eurostat menționate de organizatori, în 2024, 26,7% dintre persoanele cu dizabilități din România se confruntau cu deprivare materială și socială severă, comparativ cu 17,2% din populația totală. Procentul plasa România pe locul al doilea în Uniunea Europeană în această privință.

AI Accessibility Hackathon: inteligența artificială, în sprijinul accesibilității

Una dintre noutățile ediției din 2026 este AI Accessibility Hackathon, o competiție de 24 de ore în cadrul căreia echipe de studenți vor dezvolta aplicații și soluții bazate pe inteligență artificială pentru probleme concrete cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Organizatorii încurajează formarea unor echipe mixte, care să includă și persoane cu dizabilități. În acest fel, experiența celor care ar urma să utilizeze soluțiile dezvoltate poate fi luată în considerare încă din etapa de proiectare, contribuind la realizarea unor instrumente mai relevante și mai ușor de folosit.

RAAD 2026: de la acces la apartenență

În prima zi a expoziției, pe 22 octombrie, va avea loc și o nouă ediție a Romanian Accessibility Awareness Day (RAAD), conferință dedicată accesibilității și incluziunii la locul de muncă. Tema din acest an este „De la acces la apartenență”. Lideri de business, specialiști în resurse umane, experți în accesibilitate și persoane cu experiență directă vor discuta despre trei dimensiuni importante pentru organizațiile incluzive: sisteme accesibile, siguranță psihologică și wellbeing.

Programul include și workshopul „Incluziunea persoanelor cu dizabilități la locul de muncă: de la bariere, la acțiune”, destinat profesioniștilor HR, managerilor și liderilor de business. Sesiunea va aborda barierele fizice, digitale, organizaționale și atitudinale, adaptările rezonabile, tehnologiile asistive și comunicarea accesibilă. Participarea la workshop este limitată la 25 de persoane.

„Incluziunea nu înseamnă doar a deschide uși. Înseamnă a ne asigura că persoanele cu dizabilități pot intra, pot participa, pot contribui și sunt apreciate – la locul de muncă, în comunități, în spațiile publice și în viața de zi cu zi”, a declarat Estera Anghelescu, președinta Romanian Diversity Chamber of Commerce.

AccessABILITY Expo 2026 se va desfășura la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, corpul AN, Splaiul Independenței nr. 313.

Participarea la expoziție este gratuită, pe bază de înregistrare. Cei interesați pot consulta detaliile evenimentului și se pot înscrie pe site-ul RDCC: https://www.rdcc.ro/event/accessability-expo-viziteaza/

Articolul AccessABILITY Expo 2026: Peste 100 de expozanți și soluții pentru o societate mai accesibilă, la București apare prima dată în Jurnal Social.

A doua ediție a spectacolului de operă și balet complet accesibilizat „Dansul pașilor de catifea”, organizată de Asociația KinetoBebe în parteneriat cu Opera Comică pentru Copii București, s-a transformat într-un festival al incluziunii, reunind 2.000 de copii tipici și atipici și 1.000 de adulți însoțitori, se arată într-un comunicat transmis de asociație.

Potrivit sursei citate, ediția din acest an a reunit 21 de ateliere educaționale, 10 spectacole susținute de copii pe scena mică din curtea Operei Comice pentru Copii, 20 de voluntari și două reprezentații ale spectacolului de balet „Lacul lebedelor”, adaptate pentru a răspunde nevoilor copiilor neurodivergenți, cu dizabilități locomotorii sau cu deficiențe de auz și de vedere.

Evenimentul a demonstrat că accesibilizarea artei nu înseamnă doar eliminarea barierelor, ci și crearea unui spațiu în care copiii cu nevoi diferite pot împărtăși aceeași experiență culturală, se pot bucura împreună de frumusețea spectacolului și se pot simți parte a aceleiași comunități.

„Ne-a copleșit mulțimea de copii și adulți care, timp de cinci ore, a umplut curtea și sala Operei Comice pentru Copii. Pentru că cererea de bilete pentru spectacol a fost uriașă, am decis să suplimentăm cu încă o reprezentație în aceeași zi, o decizie îndrăzneață, care s-a dovedit inspirată și binevenită, fiindcă scopul nostru este să ajungem la cât mai mulți copii cu dizabilități care își doresc acces gratuit la spectacole adaptate nevoilor lor speciale”, a declarat actorul Bogdan Acatrinei, cofondator al Asociației KinetoBebe și autorul conceptului artistic al spectacolului.

Cultura accesibilă reprezintă o nevoie reală, nu un privilegiu

În România, accesul persoanelor cu dizabilități la viața culturală rămâne o provocare. Potrivit Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022–2027, care citează studiul Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România, realizată de Banca Mondială în 2021, aproape 89% dintre persoanele cu limitări severe nu participaseră la activități culturale în anul anterior cercetării. Prin comparație, procentul era de 63% în cazul persoanelor fără limitări. Datele evidențiază un decalaj major în ceea ce privește participarea culturală, deși nu se referă exclusiv la copii.

În același timp, România avea 88920 de copii cu dizabilități înregistrați la 31 martie 2026, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Dincolo de cifre, provocarea este una concretă pentru familii: participarea la un spectacol poate deveni dificilă atunci când spațiul, sunetul, lumina, accesul fizic sau regulile obișnuite de desfășurare nu țin cont de nevoile copiilor. Pentru un copil neurodivergent, de exemplu, un mediu senzorial mai prietenos și libertatea de a reacționa în propriul ritm pot face diferența dintre o experiență inaccesibilă și una memorabilă.

În acest context, „Dansul pașilor de catifea” propune un model de întâlnire cu arta în care accesibilitatea este avută în vedere încă din etapa de organizare, iar familiile se pot bucura de spectacol fără presiunea de a se adapta unor convenții care nu răspund nevoilor lor.

O inițiativă care crește de la an la an

Ediția de festival a extins experiența dincolo de sala de spectacol. Atelierele educaționale și reprezentațiile susținute de copii au transformat curtea Operei Comice pentru Copii într-un spațiu de întâlnire, explorare și exprimare artistică, în care diversitatea a devenit o parte firească a experienței.

„Este o imensă satisfacție să vedem că această inițiativă de artă incluzivă crește de la an la an. Faptul că spectacolul de operă și balet a fost precedat de o diversitate de ateliere educaționale, la care copiii au petrecut ore întregi, ne-a arătat cât de multă nevoie există pentru astfel de experiențe. Palmele ridicate în aer ale copiilor surzi care aplaudă, inimioarele conturate de mânuțele copiilor tipici sau atipici, zâmbetele părinților care le-au putut oferi copiilor și alte experiențe decât terapiile zilnice au fost răsplata noastră pentru un efort susținut”, povestește Ana Raluca Acatrinei (Chișu), antreprenoare socială și fondatoarea Asociației KinetoBebe.

Când arta devine un limbaj comun

Cele două reprezentații ale spectacolului „Lacul lebedelor” au fost adaptate pentru a le permite copiilor cu profiluri senzoriale și nevoi de acces diferite să participe la experiența artistică. Inițiativa pornește de la convingerea că întâlnirea cu muzica, dansul și teatrul trebuie să fie posibilă pentru fiecare copil, fără ca dizabilitatea să devină un motiv de excludere.

„Un zâmbet către un copil pe care nu-l cunoști. Răbdarea de a-l asculta în ritmul lui… Ziua de miercuri, 14 octombrie, a fost pentru Opera Comică pentru Copii sărbătoare, bucurie, spectacol. A fost si este iubirea noastră către acești copii. Ce minune că existați, dragii noștri!”, a declarat Felicia Filip, directoarea generală a Operei Comice pentru Copii București.

Pentru familiile care își organizează viața în jurul programelor de recuperare și terapie, o astfel de experiență înseamnă și posibilitatea de a petrece timp împreună într-un context diferit, dedicat bucuriei, descoperirii și socializării. În același timp, copiii fără dizabilități au ocazia să întâlnească diversitatea într-un cadru firesc, să învețe empatia și să descopere că oamenii se pot bucura de aceeași poveste în moduri diferite.

Potrivit asociației, cei 20 de voluntari implicați în eveniment au contribuit la desfășurarea activităților și la organizarea unei experiențe care a reunit mii de participanți în jurul aceleiași idei: cultura este un spațiu al întâlnirii, iar accesul la aceasta nu ar trebui condiționat de abilitățile unui copil.

Prin această a doua ediție, Asociația KinetoBebe continuă demersul de a face arta mai accesibilă și de a transforma un spectacol adaptat într-un reper pentru participarea culturală incluzivă.

Mai multe detalii despre spectacol și ghidul pentru părinți:
 www.asociatia-kinetobebe.ro/dansul-pasilor-de-catifea-editia-2

Despre spectacolul „Dansul pașilor de catifea”

„Dansul pașilor de catifea” este prezentat de organizatori drept primul spectacol de balet din România complet adaptat și accesibilizat pentru copii și adulți cu nevoi speciale. Proiectul își propune să creeze o punte între terapie și artă, între știință și emoție, prin colaborarea dintre specialiști și artiști.

Potrivit organizatorilor, proiectul reunește patru direcții de accesibilizare — senzorială, vizuală, auditivă și logistică — implementate simultan în cadrul unui spectacol profesionist desfășurat într-o instituție culturală națională.

Partener principal: Opera Comică pentru Copii

Parteneri: Sixense, Alka, Fundația Autonom, LCA home care, Business Consulting Group, apass, High Energy, Alliance Finance Broker, Mommy’s Help,Cereal Crunch, Clubul Sportiv RAPID București, A Împreună pentru educare și vindecare, Beautiful Souls – Dance School, Friendly Dentist, Tech Artists

Parteneri instituționali: Primăria Capitalei, InfoCons – Protecția Consumatorilor, Consiliul Local al Sectorului 3 București, Primăria Sectorului 6, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, Consiliul Național al Dizabilității din România, CED România – Centrul de Excelență prin Diversitate, IWA International Women Association, Carta Diversității din România, Banca Locală de Alimente Sector 6, Fundația Farmecul Tăcerii, Asociația Down Plus București, Special Olympics România, Asociația Adevăr, Asociația EduMax – Centru de Dezvoltare Personală și Profesională Suceava, Academia de Artă Handmade București, Academia de Canto și Balet Raluca Cioca, CONIL, Învingem autismul, APEIT, Asociația TOTUL pentru TINE, Climb Again, HELP Autism, SOS Satele Copiilor, Centrul pentru Autism „Horia Moțoi” și Asociația Pavel.

Parteneri de festival: TECHive, Dante Music, mp kids group, artis theatre studio, Atelierele CONI, ȘcoaladeȘah.ro, INARA Custom, Atelierul de ARTE.

Parteneri media: New Age Media Multiplex Advertising, Forbes România, CSRmedia, Ziarul News, Nine O’Clock, Tribuna învățământului.

Despre Asociația KinetoBebe
Asociația KinetoBebe este una dintre organizațiile din România care oferă servicii specializate de recuperare pediatrică pentru copiii cu întârzieri în dezvoltare, dizabilități neuromotorii și alte afecțiuni. Prin proiectele sale civice, educaționale și de accesibilizare, asociația susține dreptul fiecărui copil la oportunități egale de dezvoltare.

Mai multe informații: www.asociatia-kinetobebe.ro

Articolul „Dansul pașilor de catifea”, festivalul care aduce incluziunea și diversitatea pe scena Operei Comice pentru Copii: 3.000 de participanți, 21 de ateliere educaționale și două spectacole de balet accesibilizate apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele asigurate care au nevoie de scutece pentru adulți ar putea beneficia de compensarea acestora în proporție de 80% din prețul de referință. Proiectul de lege a fost adoptat miercuri, 14 octombrie 2026, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, și propune completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Inițiativa legislativă vizează persoanele care au nevoie de produse absorbante din cauza unor afecțiuni medicale, a vârstei înaintate sau a unor dizabilități. Potrivit expunerii de motive, accesul la aceste produse este important nu doar pentru protejarea sănătății, ci și pentru menținerea demnității și a unui nivel adecvat al calității vieții.

Cine ar putea beneficia de compensare

Conform proiectului, pacienții asigurați în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar putea primi scutece pentru adulți compensate cu 80% din prețul de referință, în baza unei prescripții eliberate de medicul specialist, indiferent dacă afecțiunea care justifică utilizarea acestora este temporară sau permanentă.

Prescripția ar urma să fie emisă în urma evaluării clinice a pacientului, pentru perioada necesară gestionării afecțiunii. Condițiile concrete de acordare și decontare ar urma să fie stabilite prin Contractul-cadru și prin normele metodologice de aplicare a acestuia.

Compensarea de 80% se raportează la prețul de referință, nu neapărat la prețul integral de vânzare al produsului. Prin urmare, suma suportată efectiv de pacient va depinde de regulile de decontare și de prețul produselor eligibile.

Costurile lunare, o povară grea pentru pacienți și familii

Expunerea de motive subliniază că achiziția regulată a scutecelor pentru adulți poate genera cheltuieli greu de suportat, în special pentru pensionari și persoanele cu venituri reduse.

Pentru pacienții care depind zilnic de aceste produse, costurile se acumulează lună de lună. În situațiile în care bugetul nu permite achiziționarea unor produse adecvate sau schimbarea lor la intervalele necesare, pot apărea complicații medicale, precum iritații severe ale pielii, infecții urinare și escare. Accesul la produse absorbante corespunzătoare poate contribui la prevenirea acestor probleme și la reducerea riscului de agravare a stării de sănătate.

Demnitatea și participarea la viața socială, printre obiectivele inițiativei

Inițiatorii proiectului consideră că accesul la scutece pentru adulți nu ar trebui privit exclusiv ca o măsură de protecție socială, ci ca un drept esențial în domeniul sănătății, derivat din calitatea de persoană asigurată.

Potrivit expunerii de motive, asigurarea acestor produse le-ar permite persoanelor vizate să își păstreze demnitatea, să își protejeze sănătatea și să participe la activități sociale în condiții mai bune. Măsura ar putea avea efecte și asupra familiilor care îngrijesc persoane cu dizabilități, vârstnici sau pacienți cu mobilitate redusă, prin diminuarea unei părți din cheltuielile recurente necesare îngrijirii.

Totodată, inițiatorii susțin că prevenirea complicațiilor medicale ar putea contribui, pe termen mediu și lung, la reducerea costurilor suportate atât de pacienți, cât și de sistemul de sănătate.

Când ar putea intra în vigoare măsura

Adoptarea proiectului de către Camera Deputaților reprezintă un pas important în procesul legislativ, însă nu înseamnă că decontarea este deja disponibilă.

Pentru aplicarea măsurii sunt necesare parcurgerea etapelor constituționale ulterioare, inclusiv promulgarea și publicarea legii în Monitorul Oficial, precum și stabilirea cadrului administrativ de implementare, potrivit prevederilor finale ale actului normativ.

Până la intrarea în vigoare și clarificarea procedurii de decontare, persoanele interesate pot urmări parcursul proiectului pe site-ul Camerei Deputaților: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=23414

Articolul Scutecele pentru adulți vor putea fi compensate cu 80% prin CNAS. Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege apare prima dată în Jurnal Social.

După succesul premierei de anul trecut a spectacolului de balet incluziv realizat în România, Asociația Kinetobebe continuă demersul printr-o nouă ediție-festival a evenimentului „Dansul pașilor de catifea”, organizată în parteneriat cu Opera Comică pentru Copii București. Evenimentul va avea loc pe 14 octombrie 2026, între orele 16:00 și 21:00, potrivit unui comunicat de presă transmis de asociație.

Inițiativa le oferă copiilor cu dizabilități și celor proveniți din medii vulnerabile acces la experiențe educaționale, culturale și sociale, contribuind la crearea unui spațiu în care incluziunea și participarea la viața culturală să devină realități accesibile tuturor.

Noutatea celei de-a doua ediții constă în faptul că spectacolul propriu zis va fi precedat de o serie de ateliere desfășurate în curtea Operei Comice pentru Copii, un spațiu consacrat activităților dedicate celor mici. Programul va include standuri, activări ale unor branduri, ateliere pentru copii, activități artistice și de divertisment, precum și momente de dans și cor, prezentate pe scena amplasată în exterior.

Atelierele și activitățile se vor desfășura în intervalul 16:00–19:00, urmând ca, între 19:00 și 20:00, pe scena mare din interior, să fie prezentat spectacolul propriu-zis de operă și balet incluziv.

 „După impactul uriaș al premierei de anul trecut, când aproape o mie de copii și aparținătorii lor s-au putut bucura în siguranță de beneficiile artei, am prins curaj să continuăm acest demers provocator. Am pornit de la crearea de produse artistice și culturale special concepute pentru persoane cu dizabilități și am acesibilizat spațiile în care se desfășoară aceste activități. Ne dorim să ducem la un nivel următor bunele practici pentru spectacole accesibile în cadrul instituțiilor de cultură din România”, explică actorul Bogdan Acatrinei, co-fondator al Asociației Kinetobebe, autorul conceptului artistic al spectacolului.

 ,,Dansul pașilor de catifea”, o experiență memorabilă

Conceptul spectacolului de operă și balet păstrează direcțiile de bază dezvoltate la ediția trecută, în colaborare cu specialiști în psihopedagogie specială, kinetoterapie și neurodiversitate, precum și cu asociații de părinți și organizații nonprofit.

„Dansul pașilor de catifea este o celebrare a artei, a diversității și a comunității. Transformăm opera și baletul într-o experiență incluzivă și memorabilă, în care fiecare pas, gest și sunet sunt gândite pentru confortul și emoția tuturor celor prezenți. Copiii cu dizabilități au nevoie de experiențe artistice și culturale, la fel și familiile lor. Mulți dintre ei ne-au mărturisit că experiența de anul trecut a fost ca o gură de aer proaspăt, așa că ne-am dorit să recreăm pentru ei emoțiile bune”, povestește Ana Raluca Acatrinei (Chișu), antreprenoare socială și fondatoarea Asociației Kinetobebe.

Spectacolul susținut de corpul artistic și tehnic al Operei Comice pentru Copiiva fi un ,,balet al senzațiilor”, în care fiecare pas și mișcare sunt gândite să stimuleze senzorial copiii cu nevoi speciale – copii neurodivergenți, copii cu dizabilități locomotorii și copii cu deficiențe de auz și de vedere.

,,Dansul pașilor de catifea” este conceput pentru a răspunde nevoilor copiilor și adulților cu dizabilități, dar este deschis tuturor familiilor și iubitorilor de artă care doresc să descopere opera și baletul într-o atmosferă blândă, accesibilă și plină de farmec.

Spectacolul și atelierele sunt gratuite.

Datele tehnice ale spectacolului „Dansul pașilor de catifea”

Adaptări pentru accesibilitate senzorială

• Scenografie și mișcare gândite pentru o accesibilitate blândă, cu tranziții vizuale line și prietenoase;

• Fără lumini roșii sau efecte stroboscopice; sala rămâne luminată la ~60% pe toată durata spectacolului;

• Spoturi de urmărire discrete pentru orientarea atenției;

• Muzică la volum reglabil, fără efecte bruște, adaptată sensibilităților;

• Detalii tehnice stabilite împreună cu echipa tehnică, sub îndrumarea lui Bogdan Acatrinei.

Structură și durată

• Durată totală: 40–45 minute, fără pauză;

• Safety corner pentru copiii care au nevoie să iasă din sală;

• Decor: cortină simplă pentru tranziții rapide;

• Narațiune: o succesiune de povești cu impact în viața copiilor.

Interactivitate ghidată

Interactivitatea cu publicul este atent ghidată și previzibilă, pentru a păstra confortul tuturor. În timpul spectacolului sunt folosite doar semnale vizuale și gesturi ușor de urmărit, fără contact fizic sau solicitări directe. La final, în foaier, dansatorii și soliștii se întâlnesc cu copiii pentru fotografii și saluturi, respectând ritmul fiecăruia.

Implicarea artiștilor

• Dansatorii și soliștii folosesc gesturi simple, jocuri de mimă și pași ușor de imitat;

• Mișcările sunt clare și previzibile, cu accent pe expresivitate prietenoasă;

• Interacțiunea directă este evitată în timpul reprezentației, publicul și artiștii reîntâlnindu-se la final, în foaier, pentru fotografii.

Despre Asociația Kinetobebe

Asociația Kinetobebe desfășoară activități în domeniul recuperării pediatrice și oferă servicii specializate pentru copii cu întârzieri de dezvoltare, dizabilități neuromotorii și alte afecțiuni. Prin proiectele sale civice, educaționale și de accesibilizare, Asociația derulează inițiative menite să sprijine accesul copiilor cu dizabilități la servicii, educație, cultură și oportunități de dezvoltare.

Mai multe detalii aici: www.asociatia-kinetobebe.ro

Articolul De la o premieră națională la un festival al incluziunii – o nouă ediție a spectacolului de operă și balet complet accesibilizat „Dansul pașilor de catifea” apare prima dată în Jurnal Social.

Programul Techable, inițiat de Betfair Romania Development pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale și accesul persoanelor cu dizabilități la oportunități educaționale și profesionale în domeniul tehnologiei, a deschis înscrierile pentru ediția 2026–2027. După primele două ediții dedicate persoanelor cu dizabilități locomotorii, cea de-a treia ediție se adresează elevilor și adulților cu deficiențe de vedere.

Programul este complet gratuit, iar cursurile se desfășoară exclusiv online, oferind persoanelor din întreaga țară posibilitatea de a participa. Înscrierile sunt deschise în perioada 24 septembrie – 18 octombrie 2026, iar primele cursuri sunt programate să înceapă la începutul lunii noiembrie.

Inițiativa este derulată în parteneriat cu Digital Stack și asociația Caiac SMile. Participanții vor explora domenii de actualitate, de la utilizarea tehnologiilor asistive și a inteligenței artificiale până la bazele programării și testarea accesibilității digitale.

Două trasee de învățare: pentru elevi și pentru adulți

Ediția din acest an oferă o structură adaptată în funcție de vârstă și obiective:

Pentru elevii înscriși într-o unitate de învățământ, programul pornește de la utilizarea tehnologiilor asistive și a cititorului de ecran NVDA și continuă cu noțiuni de digitalizare de bază, utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială, matematică, pseudocod și gândire algoritmică. Programul include și un workshop de orientare în carieră, conceput pentru a-i ghida pe cei care își doresc un viitor în sectorul IT.

Pentru adulți, traseul de formare începe cu dezvoltarea competențelor de productivitate și comunicare online, inclusiv utilizarea unor instrumente de inteligență artificială. Participanții pot continua cu un curs de Competențe digitale cu AI, acreditat prin Autoritatea Națională pentru Calificări, și cu module de digitalizare avansată, precum utilizarea AI pentru dezvoltarea de aplicații software și testarea accesibilității documentelor și aplicațiilor digitale.

Experiența persoanelor cu deficiențe de vedere în utilizarea tehnologiilor asistive poate avea, în acest context, și o componentă profesională. Cunoașterea directă a barierelor de accesibilitate întâlnite de utilizatorii cu dizabilități poate contribui la dezvoltarea unor competențe relevante pentru activitatea din domeniul tehnologiei, în special în zona testării accesibilității.

O parte dintre sesiuni vor fi susținute de traineri cu deficiențe de vedere, alături de traineri văzători. Potrivit organizatorilor, implicarea acestora contribuie la integrarea experienței directe a persoanelor care s-au confruntat cu bariere de acces la materiale educaționale și tehnologii digitale.

„Când vine vorba de urmarea unui traseu educaţional care să-i ducă înspre o carieră în zona de IT, există bariere reale pe care le întâmpină, ce ţin de materialele care nu sunt compatibile cu tehnologiile asistive; această situaţie duce la un acces foarte redus la conţinuturi legate de programare şi matematică”, explică Violeta Mateș, manager de diversitate şi incluziune în cadrul Betfair Romania Development.

Cine se poate înscrie și ce condiții trebuie îndeplinite

Programul se adresează persoanelor minore și adulte cu dizabilități vizuale, care dețin deja cunoștințe de bază în utilizarea calculatorului și a cititoarelor de ecran (proiectul nu se adresează începătorilor absoluți). De asemenea, sunt necesare cunoștințe minime de limba engleză și o conexiune stabilă la internet.

Pentru participanții adulți poate exista un proces de selecție prin quiz-uri online, iar lista participanților este stabilită în funcție de rezultatele evaluării inițiale.

Un element important al programului este accesul la echipamente. Fiecare participant admis va primi un laptop donat de asociația Caiac SMile, pe care îl va putea păstra și folosi pe parcursul instruirii.

Cursurile se desfășoară în timpul săptămânii după ora 18:00, iar sâmbăta în prima parte a zilei, astfel încât programul să poată fi urmat și de persoanele care au alte activități educaționale sau profesionale.

Înscrieri până la 18 octombrie

Persoanele interesate se pot înscrie până la 18 octombrie 2026, completând formularul disponibil pe pagina oficială a programului.

Înscrieri și informații: https://digitalstack.ro/proiecte/techable

Rezultatele primelor ediții

Techable a fost lansat pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar primele două ediții au urmărit dezvoltarea competențelor digitale și facilitarea accesului la formare în domeniul IT. Potrivit informațiilor publicate de Betfair Romania Development, cea de-a doua ediție s-a încheiat în 2026 cu 12 absolvenți certificați. Dintre aceștia, opt au obținut certificarea ANC pentru ocupația de inginer de sistem în informatică, iar patru au obținut certificarea ANC în competențe digitale, inclusiv în domeniul securității pe internet și al cybersecurity.

Noua ediție extinde această direcție către persoanele cu deficiențe de vedere, oferindu-le acces gratuit la formare în domenii precum tehnologiile asistive, inteligența artificială, programarea și testarea accesibilității digitale.

Articolul Techable deschide înscrierile pentru ediția 2026–2027, dedicată persoanelor cu deficiențe de vedere apare prima dată în Jurnal Social.

În anul școlar 2026–2027, bursa socială are o valoare minimă de 300 de lei pe lună și se plătește inclusiv în perioada vacanțelor școlare, cu excepțiile prevăzute de Metodologia-cadru. Sprijinul este destinat elevilor aflați în situații sociale, economice sau medicale speciale, iar în anumite cazuri se acordă indiferent de venitul familiei.

Guvernul a aprobat, în ședința din 18 septembrie 2026, modificarea Metodologiei-cadru privind acordarea burselor școlare. Pentru anul școlar 2026–2027, au fost stabilite următoarele cuantumuri:

• bursa de merit – 450 de lei pe lună;
• bursa socială – 300 de lei pe lună;
• bursa tehnologică – 300 de lei pe lună.

Bursa socială reprezintă cuantumul minim prevăzut de legislație și poate fi suplimentată de unitățile de învățământ, în condițiile legii, în funcție de fondurile disponibile.

Una dintre modificările importante stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 732/2025 este acordarea burselor sociale și în timpul vacanțelor școlare. Există însă reguli specifice pentru vacanța de vară. Elevii care, la sfârșitul anului școlar, sunt corigenți la mai mult de o disciplină sau au acumulat peste 20 de absențe nemotivate pe parcursul anului nu vor primi bursă în vacanța de vară .

Cine poate primi bursa socială

Bursa socială se acordă, la cerere, elevilor din învățământul preuniversitar de stat, înscriși la cursuri cu frecvență de zi. Sunt incluși și elevii școlarizați la domiciliu sau cei care urmează cursurile în cadrul programului „Școala din spital”, dacă îndeplinesc criteriile prevăzute de metodologie.

Printre situațiile în care poate fi acordată bursa socială se află:

• venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie, calculat pentru ultimele 12 luni anterioare cererii;
• elevi cu unul sau ambii părinți decedați;
• elevi aflați în plasament sau plasament de urgență;
• elevi cu deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, în condițiile prevăzute de legislație;
• elevi cu afecțiuni oncologice și/sau cronice care sunt școlarizați, pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni, în „Școala din spital” sau la domiciliu.

Pentru elevii cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni în „Școala din spital” sau la domiciliu, acordarea bursei sociale se realizează, potrivit art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 732/2025, pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului medical tip A5, completat potrivit prevederilor legale, cu confirmarea luării în evidență de către medicul școlar sau medicul de familie.

Pentru elevii aflați în anumite situații medicale sau de protecție specială (orfanii și cei aflați în plasament), bursa socială se acordă fără a fi condiționată de venitul familiei dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute de metodologie.

Ce condiții trebuie îndeplinite

Acordarea bursei sociale este condiționată de promovarea tuturor disciplinelor și de obținerea mediei 10 la purtare sau a calificativului „foarte bine” la purtare în anul școlar anterior. De asemenea, elevii trebuie să aibă o frecvență școlară corespunzătoare. Dacă acumulează 10sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, bursa socială nu se acordă pentru luna respectivă.

Bursa socială se poate cumula cu bursa de merit și cu bursa tehnologică. Totodată, elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) au dreptul la burse în condițiile prevăzute de metodologie.

Actele necesare

Documentele necesare diferă în funcție de situația pentru care este solicitată bursa. Pentru criteriul de venit, dosarul poate cuprinde cererea de acordare a bursei, declarația pe propria răspundere privind veniturile nete realizate de membrii familiei, documente privind componența familiei și, după caz, alte acte justificative solicitate de unitatea de învățământ.

În cazul burselor acordate în baza unor criterii medicale sunt necesare documentele medicale prevăzute de metodologia-cadru. Pentru elevii orfani sau aflați în plasament trebuie prezentate documentele care atestă situația respectivă.

Unitățile de învățământ pot verifica veniturile părinților prin PatrimVen, în condițiile legii. Totodată, alocațiile copiilor nu sunt luate în calcul la stabilirea venitului pentru acordarea bursei sociale.

Cererile pot fi depuse și ulterior, în anumite situații

Pentru situațiile cunoscute la începutul anului școlar, cererile se depun conform calendarului comunicat de unitatea de învățământ, 1 octombrie 2026 fiind termenul de referință pentru această perioadă.

În cazul în care, pe parcursul anului școlar, apar modificări ale situației financiare, sociale sau medicale a elevului, cererea poate fi depusă și ulterior, împreună cu documentele care dovedesc schimbarea situației.

Bursa socială reprezintă o măsură de sprijin pentru participarea la educație și prevenirea abandonului școlar. Pentru elevii cu dizabilități și cei cu situații medicale speciale, accesul la aceste forme de sprijin poate contribui la menținerea participării la procesul educațional, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Sursa: Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării

Model de cerere – Bursă socială pe criteriul venitului, anul școlar 2026–2027

Articolul Bursa socială 2026–2027: cine poate primi 300 de lei pe lună și ce documente sunt necesare apare prima dată în Jurnal Social.

Ateliere Fără Frontiere a lansat proiectul „Îmbrăcat cu demnitate”, o inițiativă-pilot care își propune să aducă în atenție o nevoie mai puțin vizibilă a persoanelor cu dizabilități locomotorii și senzoriale: accesul la îmbrăcăminte adaptată pentru viața de zi cu zi, inclusiv pentru participarea socială și profesională.

Potrivit organizației, proiectul este primul de acest tip din România în care persoanele cu dizabilități nu sunt doar beneficiare ale unor soluții concepute de alții, ci participă direct la procesul de creație și devin co-designerii propriilor piese vestimentare și accesorii. Inițiativa este finanțată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), cu fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Pentru o persoană care nu întâmpină dificultăți de mobilitate sau de manipulare, îmbrăcarea este, de cele mai multe ori, un gest cotidian automat. Pentru unele persoane cu dizabilități, însă, hainele obișnuite pot crea dificultăți reale: fermoare care nu pot fi deschise cu o singură mână, croieli nepotrivite pentru poziția în scaun rulant, materiale care se deteriorează prin frecare sau haine care devin incomode după mai multe ore petrecute în poziție șezândă.

Nevoile utilizatorilor, punctul de plecare

Proiectul a început prin consultarea directă a 12 persoane cu dizabilități locomotorii și senzoriale din București, Ilfov și Dâmbovița, desfășurată în perioada 15–19 iunie 2026.

Potrivit Ateliere Fără Frontiere, toți cei 12 participanți au declarat că nu au găsit în comerțul din România îmbrăcăminte sau accesorii adaptate nevoilor lor. De asemenea, 80% dintre participanți au afirmat că și-au modificat singuri hainele obișnuite sau au renunțat la activități sociale din cauza dificultăților legate de îmbrăcare.

„Acest proiect nu avea cum să existe fără a înțelege, înainte de orice, nevoile persoanelor cărora ne adresăm, dincolo de orice am crede noi, ca designeri sau producători, că își doresc sau au nevoie. Discuțiile pe care le-am avut ne-au arătat că cerințele pe care le au, chiar dacă par speciale la prima vedere, sunt de fapt cerințe pentru o viață obișnuită, pentru activități de zi cu zi la care noi nici nu ne mai gândim, pentru că fac parte din rutina noastră.”, a precizat Lorita Constantinescu, directoare de dezvoltare Ateliere Fără Frontiere și coordonatoarea atelierului remesh.

Pentru extinderea cercetării, proiectul prevede și aplicarea unui chestionar în rândul a cel puțin 50 de persoane cu dizabilități, precum și realizarea a minimum cinci interviuri aprofundate. Datele rezultate ar urma să contribuie la conturarea unei baze de informații care să poată fi utilizată ulterior de factori de decizie și producători.

De ce contează îmbrăcămintea adaptată

Hainele adaptate pot include soluții precum sisteme de închidere mai ușor de utilizat, materiale și cusături care reduc disconfortul, croieli concepute pentru persoanele care petrec mult timp în poziție șezândă sau elemente care facilitează îmbrăcarea.

În cazul persoanelor care folosesc scaun rulant, de exemplu, o haină concepută pentru un corp aflat permanent în poziție verticală poate necesita modificări pentru a deveni confortabilă și funcțională în poziția șezând. Astfel de adaptări pot avea efecte și asupra autonomiei cotidiene. Simplificarea procesului de îmbrăcare poate reduce timpul și efortul necesar, inclusiv pentru persoanele care beneficiază de sprijinul unui aparținător sau al unui îngrijitor.

,,Orice piesă de îmbrăcăminte e gândită la intersecția dintre corpul uman, mediul în care e purtată și haina în sine, iar componenta umană include, la rândul ei, dizabilitățile vizibile și invizibile ale purtătorului. Hainele funcționează cu adevărat doar atunci când aceste trei elemente sunt în echilibru și procesul de proiectare pornește mereu de la o problemă concretă, identificată dinainte.

O parte dintre soluțiile discutate în proiect, cum ar fi sistemele de închidere mai simple sau croielile care reduc timpul de îmbrăcare, ușurează și munca aparținătorilor sau îngrijitorilor care ajută zilnic o persoană cu dizabilități să se îmbrace. De altfel, la fel cum rampele de acces, gândite inițial pentru persoane care folosesc scaunul rulant, ajung să fie folosite zilnic și de părinți cu cărucioare sau de persoane vârstnice, unele dintre soluțiile din îmbrăcămintea adaptată au potențialul să fie apreciate, în timp, de un public mult mai larg decât cel pentru care au fost gândite inițial”, au precizat  reprezentanții Ateliere Fără Frontiere

Inițiativa pornește de la principiul „Nimic pentru noi, fără noi”, utilizat în proiect pentru a sublinia importanța implicării directe a persoanelor cu dizabilități în proiectarea soluțiilor care le sunt destinate.

De la nevoi concrete la modele vestimentare

În etapa de co-design, 15 persoane cu dizabilități au participat la patru sesiuni alături de designerul Antoaneta Tica, lector universitar în cadrul Universității Naționale de Arte București, Departamentul Modă, și de croitoresele atelierului remesh al Asociației Ateliere Fără Frontiere. Potrivit organizației, nevoile identificate în cadrul acestor întâlniri au transformate în soluții concrete de design.

Printre exemplele discutate se află o jachetă mai scurtă în partea din față și mai lungă în spate, pentru a reduce riscul ca materialul să se șifoneze sau să ajungă în zona roților scaunului rulant, pantaloni realizați din material elastic și întăriți în zona spatelui, un accesoriu pentru transportul medicamentelor și o geantă cu sistem de deschidere simplificat.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România și una dintre participantele la procesul de co-design, a explicat că hainele sunt, în general, concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, ceea ce poate crea dificultăți pentru persoanele care folosesc scaun rulant.

,,Pentru mine, principala problemă este că majoritatea hainelor sunt concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, nu de la unul care petrece ore întregi așezat într-un scaun rulant. Iar diferența aceasta se simte în felul în care cade o haină, în lungimea ei, în mâneci și, mai ales, în confort.

Găsirea hainelor potrivite nu este deloc simplă. Sunt o persoană activă profesional, îmi place să mă îmbrac elegant și țin mult la felul în care arăt. Nu vreau să aleg între confort, funcționalitate și eleganță.

Nu cred că am în garderobă vreun sacou pe care să-l fi cumpărat și să-l fi purtat exact așa cum a venit din magazin. Aproape întotdeauna ajunge la croitor pentru modificări. Lungimea, mânecile, proporțiile – ceva trebuie ajustat pentru ca haina să se potrivească nu doar corpului meu, ci și poziției pe care o am în scaunul rulant.

Cel mai des apelez la croitoreasa mea, pentru că, în timp, a învățat să-mi cunoască nevoile și să înțeleagă ce funcționează pentru mine. Pentru evenimentele de gală colaborez cu o tânără creatoare de modă. Așa am ajuns să port haine în care mă simt bine, care mă reprezintă și care îmi permit să fiu elegantă fără să fac compromisuri majore de confort.

Mi-ar plăcea ca, într-o zi, să pot intra într-un magazin și să aleg o haină pentru că îmi place, nu pentru că este singura pe care o pot purta”, a declarat Daniela Tontsch.

Îmbrăcămintea și participarea socială

Problema vestimentației adaptate se înscrie într-un context mai larg privind participarea persoanelor cu dizabilități la viața socială și profesională.

România avea, la începutul anului 2026, 974.299 de persoane cu dizabilități certificate, potrivit datelor publicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Dintre acestea, 87,17% au handicap grav sau accentuat.

România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr. 221/2010. Convenția promovează participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, iar legislația românească include printre principiile privind protecția și promovarea drepturilor acestora adaptarea societății, libertatea de alegere și control asupra propriei vieți și incluziunea socială.

Domeniul vestimentar e unul dintre cele mai puțin vizibile domenii în care se pune în practică un asemenea angajament, pentru că, spre deosebire de rampe de acces sau transport adaptat, lipsa unor haine potrivite nu se vede din exterior, ci se resimte zilnic, în privat. 

,,Până acum, în România nu exista niciun brand sau atelier specializat în haine gândite pentru participarea activă la viața socială și profesională a persoanelor cu dizabilități locomotorii sau senzoriale, deși există, izolat, și alte inițiative de îmbrăcăminte adaptată, orientate spre alte nevoi specifice. Segmentul pe care îl vizează proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” este diferit, deoarece se concentrează pe realizarea de haine pentru cei care ies din casă, merg la muncă, se întâlnesc cu prietenii sau fac cumpărături, o nișă pe care piața globală o acoperă de ani buni”, explică reprezentanții Ateliere Fără Frontiere.

Segmentul de „adaptive fashion” este estimat să ajungă la 14,5 miliarde de dolari până în 2033 (Allied Market Research, 2024), cu branduri dedicate în Marea Britanie, Germania, Franța sau Olanda. 

Lipsa hainelor adaptate depășește problema confortului

Datele Eurostat pentru 2024 arată că 70,9% dintre persoanele cu dizabilități cu vârsta între 15 și 64 de ani din România se aflau în afara forței de muncă, față de 44,5% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la persoane care nu erau nici angajate, nici în căutarea unui loc de muncă.

În acest context, proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” abordează vestimentația nu doar ca pe o chestiune de confort sau estetică, ci și ca pe un posibil factor care poate influența autonomia și participarea la activități sociale și profesionale.

,,Dacă durează o oră să te îmbraci sau dacă hainele se rup constant din cauza frecării cu un scaun rulant, ieșitul din casă, la muncă, la interviu, la o întâlnire, devine, pur și simplu, mai complicat”, susțin organizatorii.

O colecție realizată împreună cu persoanele cu dizabilități

Proiectul prevede realizarea unei colecții-pilot de 45 de piese, în 15 modele, câte trei exemplare din fiecare. Materialele utilizate provin din resurse reutilizate, precum bannere publicitare și uniforme industriale scoase din uz.

Potrivit informațiilor publicate de Ateliere Fără Frontiere, colecția urmează să fie prezentată public în octombrie 2026, în cadrul evenimentului „Îmbrăcat cu demnitate”, iar participanții la procesul de co-design își vor prezenta propriile creații.

Prin această inițiativă, o nevoie care până acum a rămas în mare parte individuală și puțin documentată este adusă în atenție prin cercetare, consultare directă și co-design. Pentru persoanele cu dizabilități, accesibilitatea înseamnă nu doar rampe, transport adaptat sau tehnologii asistive, ci și posibilitatea de a avea haine care să răspundă propriului corp, propriului stil de viață și propriilor alegeri.

Proiectul poate reprezenta astfel un punct de plecare pentru dezvoltarea unor soluții vestimentare adaptate și pentru o mai bună înțelegere a nevoilor persoanelor cu dizabilități în acest domeniu.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Ateliere Fără Frontiere: https://atelierefarafrontiere.ro

Articolul „Îmbrăcat cu demnitate”: Persoanele cu dizabilități devin co-designerii propriilor haine adaptate apare prima dată în Jurnal Social.