Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a deschis înscrierile în grupul-țintă al proiectului „START pentru persoanele cu dizabilități în antreprenoriat”, o inițiativă care urmărește să sprijine persoanele cu dizabilități să își dezvolte propriile afaceri și să creeze noi locuri de muncă prin înființarea unor Unități Protejate Autorizate (UPA).

Proiectul se adresează persoanelor cu dizabilități care doresc să devină antreprenori și oferă gratuit un pachet complet de sprijin, care include:

• cursuri de formare în competențe antreprenoriale;
• consiliere și mentorat pentru elaborarea planului de afaceri;
• stagii practice și vizite de studiu.

Totodată, participanții ale căror planuri de afaceri vor fi selectate pot beneficia de o finanțare de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate.

Criterii de eligibilitate: Cine poate participa?

În grupul-țintă se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

• au împlinit vârsta de 18 ani;
• dețin un certificat de încadrare în grad de handicap valabil;
• au domiciliul sau reședința în România;
• doresc să înființeze o Unitate Protejată Autorizată sau să activeze în cadrul uneia;
• pot participa la activitățile de formare, consiliere și practică din cadrul proiectului.

La selecția participanților se va ține cont, printre altele, de intenția acestora de a înființa o afacere de tip UPA în regiunile eligibile, precum și de faptul că nu beneficiază de finanțare prin alte proiecte derulate în cadrul aceluiași program.

Ce este o Unitate Protejată Autorizată

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, o Unitate Protejată Autorizată este o entitate de drept public sau privat cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum trei persoane cu dizabilități, reprezentând cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă minimum 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților. De asemenea, legislația permite și desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică care deține un certificat de încadrare în grad de handicap.

Prin acest proiect, dezvoltarea Unităților Protejate Autorizate este privită ca o soluție pentru crearea locurilor de muncă, valorificarea competențelor profesionale ale persoanelor cu dizabilități și creșterea independenței economice a acestora.

Obiectiv: 47 de noi Unități Protejate Autorizate

Implementat la nivel național în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2029, proiectul este derulat de ANPDPD în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Global Commercium Development SRL.

Obiectivul general este integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin promovarea antreprenoriatului și sprijinirea înființării a 47 de noi Unități Protejate Autorizate. În acest sens, participanții vor beneficia de măsuri integrate de informare, formare și consultanță pentru dezvoltarea unor afaceri sustenabile și cu impact social.

Înscrieri deschise până la 31 august

Persoanele interesate se pot înscrie până la data de 31 august 2026, prin transmiterea dosarului exclusiv în format electronic, la adresa: start-up@anpd.gov.ro. Proiectul pune la dispoziție 395 de locuri la nivel național, iar dosarele vor fi analizate în ordinea primirii lor.

Dosarul de înscriere trebuie să conțină:

• cererea de înscriere;
• copia actului de identitate și a certificatului de naștere;
• certificatul de încadrare în grad de handicap;
• diploma ultimei școli absolvite;
• CV-ul în format Europass;
• declarațiile și angajamentele prevăzute în documentația proiectului.

Informații suplimentare

Toate detaliile despre proiect, documentele necesare și condițiile complete de participare sunt disponibile pe site-ul oficial al ANPDPD: https://anpd.gov.ro/web/.

Informații suplimentare se pot obține și telefonic la numărul 0314.338.090 (interior/tasta 4), de luni până vineri, între orele 10:00 – 14:00.

Articolul Persoanele cu dizabilități pot obține finanțări de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: Forumul European al Dizabilității

În timp ce Uniunea Europeană discută despre despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate, locuri gratuite pentru însoțitori și măsuri mai eficiente de protejare a drepturilor pasagerilor cu dizabilități, în România multe persoane cu dizabilități se confruntă, înainte de toate, cu grija traiului de zi cu zi. Indemnizațiile și celelalte forme de sprijin financiar sunt adesea insuficiente pentru a acoperi costurile generate de dizabilitate. În plus, veniturile reduse, accesul limitat la piața muncii, infrastructura inaccesibilă și serviciile sociale insuficient dezvoltate fac ca participarea deplină la viața socială să rămână un obiectiv greu de atins.

În acest context, inițiativele europene de consolidare a drepturilor pasagerilor reprezintă un pas important spre o mobilitate mai accesibilă și mai sigură. Totuși, ele evidențiază și contrastul dintre progresele legislative de la nivel european și dificultățile cu care persoanele cu dizabilități continuă să se confrunte în viața de zi cu zi. Pentru ca aceste drepturi să aibă un impact concret, ele trebuie însoțite de politici naționale care să asigure condiții de trai decente, acces la servicii și șanse reale la o viață independentă.

Tocmai în acest spirit, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord politic care promite o protecție sporită pentru persoanele cu dizabilități atunci când călătoresc cu avionul.

Noile reguli prevăd despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate deteriorate sau pierdute, dreptul la un echipament de înlocuire, locuri gratuite alături de însoțitor și alte garanții importante. Cu toate acestea, Forumul European al Dizabilității (European Disability Forum – EDF) avertizează că schimbările sunt insuficiente, deoarece multe dintre problemele actuale persistă, iar aplicarea efectivă a drepturilor rămâne, de cele mai multe ori, în sarcina pasagerilor.

Un pas înainte pentru drepturile pasagerilor

Pe 15 iunie 2026, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului UE au ajuns la un acord politic privind revizuirea legislației referitoare la drepturile pasagerilor din transportul aerian.

Pe lângă regulile mai clare privind despăgubirile, rambursările, emiterea automată a cărților de îmbarcare digitale, transparența tarifelor și protecția familiilor care călătoresc cu copii, noul acord introduce o serie de măsuri esențiale pentru persoanele cu dizabilități.

Companiile aeriene vor fi obligate să suporte integral costul reparării sau înlocuirii echipamentelor de mobilitate pierdute ori deteriorate în timpul transportului. Totodată, acestea vor trebui să acorde despăgubiri și în cazul în care un câine de asistență este rănit. Până acum, răspunderea companiilor era limitată la aproximativ 3.000 de euro, o sumă care, în multe situații, nu acoperea costul unui scaun rulant sau al altor echipamente asistive.

În cazul în care echipamentul de mobilitate este pierdut sau deteriorat, operatorul aerian va avea obligația să pună gratuit la dispoziția pasagerului un echipament de înlocuire temporar.

De asemenea, persoanele cu dizabilități vor avea dreptul la despăgubiri și la redirecționare atunci când pierd un zbor din cauza întârzierii sau a lipsei serviciilor de asistență din aeroport.

O altă măsură importantă prevede că pasagerii cu dizabilități vor putea sta gratuit alături de persoana care îi însoțește.

În plus, dacă o companie aeriană stabilește că o persoană cu dizabilități trebuie să călătorească însoțită din motive de siguranță, biletul însoțitorului va fi oferit gratuit. EDF consideră această modificare una dintre cele mai importante realizări ale negocierilor, deoarece aliniază regulile din transportul aerian la cele existente deja în alte moduri de transport.

Totuși, organizația atrage atenția că persoanele care aleg voluntar să călătorească alături de un asistent personal vor trebui să achite în continuare biletul suplimentar.

Aplicarea drepturilor rămâne o provocare

La 26 iunie 2026, instituțiile europene au convenit asupra unui al doilea acord politic, menit să îmbunătățească aplicarea drepturilor pasagerilor în toate modurile de transport. Acesta introduce informări mai clare, formulare standard pentru solicitarea despăgubirilor și a rambursărilor, proceduri simplificate pentru depunerea reclamațiilor și reguli mai transparente privind rambursarea biletelor cumpărate prin intermediari.

Deși EDF salută aceste măsuri, organizația subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: legislația există, însă este aplicată neuniform în statele membre. Autoritățile naționale responsabile de supravegherea respectării drepturilor pasagerilor nu dispun întotdeauna de resurse sau mecanisme eficiente pentru a sancționa abuzurile, iar procedurile de depunere a reclamațiilor rămân complicate și greu accesibile.

Aproape 7 din 10 persoane cu dizabilități spun că au fost discriminate

Potrivit unui raport al EDF, aproape 70% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că s-au confruntat cu discriminarea în timpul călătoriilor aeriene. Printre principalele probleme semnalate se numără refuzul îmbarcării, obligația de a călători cu însoțitor, deteriorarea sau pierderea echipamentelor de mobilitate, dificultățile în solicitarea asistenței, lipsa de coordonare dintre aeroporturi și companiile aeriene, precum și accesibilitatea redusă a infrastructurii și a serviciilor digitale.

„O oportunitate irosită”

Președinta Forumului European al Dizabilității, Gunta Anca, consideră că noua legislație putea oferi o protecție mult mai puternică.

„Această lege a fost o oportunitate irosită de a aduce claritate asupra discriminării cu care ne confruntăm atunci când călătorim. Sunt foarte dezamăgită că, încă o dată, întreaga povară a aplicării drepturilor pasagerilor va cădea pe umerii persoanelor cu dizabilități”, a declarat aceasta.

Ce solicită în continuare EDF

Pentru a garanta un acces egal la transportul aerian, EDF solicită:

• Interzicerea explicită a refuzului îmbarcării pe criteriul dizabilității.
• Eliminarea obligației de a obține aprobarea prealabilă a companiei aeriene pentru a putea călători.
• Recunoașterea reciprocă a câinilor de asistență în toate statele membre ale Uniunii Europene.
• Consolidarea competențelor autorităților naționale de control și introducerea unor sancțiuni ferme pentru operatorii care încalcă legislația.

Reprezentanții EDF consideră că doar prin reguli clare, mecanisme eficiente de aplicare și sancțiuni severe poate fi garantat cu adevărat dreptul persoanelor cu dizabilități de a circula liber, în condiții de egalitate, siguranță și demnitate.

Articolul Persoanele cu dizabilități cer măsuri mai ferme: drepturile pasagerilor în UE avansează, dar discriminarea rămâne o realitate apare prima dată în Jurnal Social.

Noua reglementare facilitează accesul la recuperare medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă și pentru pacienții aflați în perioada de recuperare după intervenții sau afecțiuni grave.

Pacienții care întâmpină dificultăți de deplasare vor avea acces mai ușor la servicii de recuperare medicală, după ce telereabilitarea a fost inclusă oficial în lista serviciilor de telemedicină din România. Măsura este prevăzută de Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 iulie 2026 și aplicabilă începând cu 16 iulie 2026, prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Noua reglementare introduce telereabilitarea ca serviciu medical furnizat la distanță, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultațiilor, evaluărilor funcționale, intervențiilor terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării evoluției acestuia.

Prin această modificare legislativă, persoanele cu mobilitate redusă, cele aflate în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau accidente și pacienții care locuiesc în zone greu accesibile ar putea beneficia mai ușor de servicii de recuperare, fără a fi nevoite să se deplaseze la unitățile medicale pentru fiecare ședință.

Cine va putea furniza servicii de telereabilitare

Potrivit noii legi, serviciile de telereabilitare vor putea fi oferite de:

• medici cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;
• medici cardiologi, pentru pacienții aflați în primele trei luni de recuperare după un eveniment cardiovascular acut sau după o intervenție cardiacă;
• medici neurologi și neurochirurgi, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică ori neurochirurgicală, în primele trei luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau după o intervenție neurochirurgicală;
• medici ortopezi-traumatologi, pentru pacienții aflați în recuperare postoperatorie sau posttraumatică, în primele trei luni de la intervenții ortopedice ori traumatisme musculo-scheletice majore;
• medici din alte specialități clinice;
• furnizori autorizați de servicii conexe actului medical.

Legea prevede că ,,serviciile conexe actului medical vor putea fi furnizate doar în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Ce servicii include acum telemedicina

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2026, lista serviciilor de telemedicină cuprinde:

• teleconsultația;
• teleexpertiza;
• teleasistența;
• teleradiologia;
• telepatologia;
• telemonitorizarea;
• telereabilitarea.

Sunt necesare norme de aplicare

Deși legea este deja în vigoare, aplicarea efectivă a noilor prevederi depinde de elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății. Conform actului normativ, acestea trebuie adoptate până la 15 august 2026.

Introducerea telereabilitării în sistemul de telemedicină reprezintă un pas important pentru creșterea accesului la servicii de recuperare medicală, în special pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici și pacienții care, din motive medicale sau logistice, întâmpină dificultăți în a ajunge la unitățile sanitare. Totodată, noua măsură poate contribui la continuitatea tratamentului și la reducerea timpului necesar pentru accesarea serviciilor de recuperare.

Articolul Telereabilitarea devine serviciu de telemedicină: Pacienții greu deplasabili vor putea beneficia de recuperare medicală de la distanță apare prima dată în Jurnal Social.

Programul „Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces – TECH ASSIST” a intrat într-o etapă decisivă de implementare. După încheierea perioadei de înscriere și evaluarea dosarelor depuse la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a publicat metodologia revizuită privind acordarea e-voucherelor, metodologia privind validarea și decontarea acestora și a început afișarea primelor clasamente cu punctajele obținute de solicitanți.

Cele două metodologii, publicate pe 21 iulie 2026, stabilesc cadrul unitar pentru toate etapele proiectului, de la emiterea voucherelor și până la validarea și decontarea tehnologiilor asistive și de acces. Potrivit ANPDPD, revizuirea documentelor urmărește asigurarea unui proces echitabil, transparent și predictibil atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizori.

Noua metodologie privind validarea și decontarea stabilește procedura de verificare a e-voucherelor utilizate, documentele necesare pentru decontare, etapele și termenele de plată către furnizori, precum și responsabilitățile acestora și ale ANPDPD pe parcursul întregului proces.

Primele rezultate au fost publicate

ANPDPD a publicat deja primele liste cu punctajele obținute în urma evaluării nevoii de tehnologii asistive și de acces. În această etapă sunt disponibile clasamentele pentru județele Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare și Vaslui, separat pentru adulți și copii.

Persoanele înscrise în aceste județe își pot verifica punctajul și pot afla dacă sunt eligibile pentru etapa următoare, care presupune transmiterea recomandării medicale sau a recomandării specialistului, conform metodologiei proiectului.

Reprezentanții ANPDPD subliniază că procesul de evaluare nu s-a limitat la verificarea documentelor, ci a inclus discuții individuale cu solicitanții, analiza nevoilor reale și sprijin pentru completarea documentației, astfel încât evaluarea să reflecte cât mai fidel situația fiecărei persoane.

Publicarea rezultatelor va continua etapizat, pe măsura finalizării evaluărilor pentru fiecare județ, fără a se aștepta încheierea procesului la nivel național.

Ce aduce nou metodologia revizuită

Documentul revizuit clarifică mai multe aspecte importante privind utilizarea e-voucherelor.

Fiecare beneficiar poate primi un singur e-voucher pe durata implementării proiectului, indiferent de valoarea efectiv decontată.

Valoarea maximă a unui e-voucher rămâne 39.900 de lei, TVA inclus, și poate acoperi achiziționarea a maximum trei produse asistive și cel mult trei accesorii, în funcție de nevoile funcționale ale beneficiarului. Accesoriile pot fi achiziționate numai împreună cu produsul asistiv principal și doar dacă sunt necesare pentru utilizarea optimă a acestuia.

Metodologia permite combinarea produselor din clase diferite de tehnologii asistive și, în anumite situații justificate, chiar a unor produse din aceeași clasă, atunci când acestea sunt complementare din punct de vedere tehnic sau funcțional. În schimb, nu este permisă finanțarea simultană a unor dispozitive care îndeplinesc aceeași funcție, pentru a evita dublarea nejustificată a cheltuielilor publice.

De asemenea, costul produselor include și personalizarea, reglajele și instruirea beneficiarului, acolo unde acestea sunt necesare pentru utilizarea tehnologiei asistive.

Metodologia precizează și că tehnologia solicitată trebuie să răspundă direct limitărilor funcționale generate de dizabilitate, să contribuie la atingerea obiectivelor personale declarate de solicitant și să faciliteze participarea la viața socială, educațională sau profesională.

Cum se acordă e-voucherele

Acordarea e-voucherelor se realizează în limita fondurilor disponibile și a numărului de vouchere repartizate fiecărui județ, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării. Dacă plafonul financiar rămas într-un județ nu permite acordarea unui nou voucher următorului solicitant din clasament, diferența rămasă nu poate fi utilizată.

Conform metodologiei, minimum 25% din e-voucherele repartizate fiecărui județ sunt rezervate copiilor cu dizabilități. Dacă numărul copiilor eligibili este mai mic decât numărul voucherelor rezervate, acestea vor fi redistribuite solicitanților adulți eligibili din același județ, în ordinea punctajului obținut.

Ce urmează pentru beneficiari

Persoanele declarate eligibile vor parcurge următoarele etape:

• contactarea furnizorului ales din lista aprobată de ANPDPD;
• confirmarea produselor recomandate;
• verificarea documentelor și validarea acestora de către ANPDPD;
• emiterea e-voucherului nominal;
• transmiterea voucherului către beneficiar și furnizor;
• achiziționarea tehnologiei asistive în termenul de valabilitate al voucherului, de șase luni.

Totodată, ANPDPD a publicat și lista revizuită a furnizorilor și producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și de acces, actualizată în baza Deciziei nr. 46332 din 16 iulie 2026.

Metodologia stabilește că e-voucherul este nominal și netransmisibil, poate fi utilizat exclusiv pentru produsele aprobate și numai la furnizorii înscriși în proiect. Dacă beneficiarul renunță la voucher sau nu îl utilizează în perioada de valabilitate, acesta poate fi realocat următorului solicitant eligibil din clasamentul județean.

Obligații după achiziționarea tehnologiei asistive

Un element nou introdus de metodologie îl reprezintă obligațiile beneficiarilor după achiziționarea tehnologiei asistive.

Persoanele care beneficiază de finanțare trebuie să păstreze și să utilizeze echipamentele achiziționate minimum trei ani, fără a le înstrăina, dona sau folosi în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. În cazul nerespectării acestei obligații, ANPDPD poate dispune recuperarea sprijinului financiar acordat.

Sprijin pentru cel puțin 4.307 persoane cu dizabilități

Proiectul TECH ASSIST este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și urmărește creșterea autonomiei și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin facilitarea accesului la tehnologii asistive și de acces.

Programul prevede acordarea a minimum 4.307 e-vouchere,la nivel național, dintre care cel puțin 25% sunt rezervate copiilor cu dizabilități, iar maximum 75% adulților. Valoarea maximă a unui e-voucher este de 39.900 de lei, TVA inclus, iar bugetul total al programului se ridică la 171.849.300 de lei.

Numărul de e-vouchere repartizat fiecărui județ este orientativ și poate fi modificat în funcție de plafonul financiar utilizat la nivel local.

Totodată, metodologia precizează că, dacă valoarea produselor achiziționate este mai mică decât valoarea voucherului, diferențele rămase vor fi redistribuite pentru acordarea de noi e-vouchere, ceea ce poate conduce la creșterea numărului de beneficiari ai proiectului.

Persoanele care au depus dosare sunt încurajate să urmărească permanent comunicările oficiale ale ANPDPD, unde vor fi publicate, etapizat, clasamentele pentru toate județele, lista actualizată a furnizorilor și toate informațiile privind etapele următoare ale proiectului.

Cele două metodologii pot fi consultate în secțiunea Proiecte – TECH ASSIST de pe site-ul ANPDPD, la următorul link: https://anpd.gov.ro/…/incluziune-sociala-a-persoanelor…/

Articolul TECH ASSIST intră într-o nouă etapă: ANPDPD publică metodologia revizuită și primele clasamente pentru acordarea e-voucherelor apare prima dată în Jurnal Social.

Noua aplicație ,,Apel 112” permite comunicarea prin apel video, text în timp real și limbaj mimico-gestual, oferind persoanelor cu deficiențe de auz și vorbire un acces mai rapid la serviciile de urgență.

Persoanele cu deficiențe de auz și/sau vorbire au, de acum, un acces mai rapid și mai eficient la Serviciul de Urgență 112, după ce Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a lansat aplicația mobilă „Apel 112”, dezvoltată pentru a răspunde nevoilor acestor utilizatori.

Noua aplicație permite solicitarea rapidă a intervenției serviciilor specializate de urgență, precum Ambulanța, Poliția, SMURD, Pompierii, Jandarmeria și Salvamont.

Prin intermediul aplicației, utilizatorii pot comunica cu operatorii 112 prin mai multe metode adaptate diferitelor nevoi:

• apel audio-video;
• text în timp real (Real-Time Text – RTT);
• pictograme și mesaje predefinite;
• transmiterea de fotografii și materiale video.

Un avantaj important al aplicației este faptul că, în timpul apelului de urgență, aceasta transmite automat operatorilor 112 localizarea exactă a apelantului. Totodată, pune la dispoziția echipajelor de intervenție și informațiile medicale introduse anterior în profilul utilizatorului (grupa sanguină, alergii, tratamente urmate sau alte date relevante), aspect care poate contribui la acordarea rapidă a primului ajutor.

În cazul apelurilor audio-video, comunicarea este sprijinită permanent de interpreți autorizați în limbaj mimico-gestual (Limba Semnelor Române), disponibili 24 de ore din 24, care facilitează dialogul dintre persoanele cu deficiențe de auz și operatorii Serviciului de Urgență 112.

Potrivit STS, aplicația oferă:

• accesibilitate completă și echivalentă la Serviciul de Urgență 112;
• canale multiple de comunicare adaptate nevoilor utilizatorilor;
• transmiterea automată a informațiilor de localizare;
• posibilitatea furnizării rapide a informațiilor utile intervenției;
• interoperabilitate națională și europeană în gestionarea situațiilor de urgență.

Aplicația „Apel 112” este gratuită și poate fi instalată pe telefoane inteligente cu sistem de operare Android (versiunea 13 sau mai nouă) și iOS (versiunea 15 sau mai nouă), conectate la internet.

Reprezentanții STS atrag atenția că aplicația trebuie utilizată exclusiv în situații reale de urgență, respectiv atunci când viața, sănătatea, proprietatea sau mediul sunt puse în pericol și este necesară intervenția imediată a serviciilor specializate.

Mai multe informații despre funcționalitățile aplicației, ghidurile de instalare și tutorialele de utilizare sunt disponibile pe site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale: https://sts.ro/…/despre-112/accesibilitate/Apel112NG

Articolul Acces mai rapid la 112 pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire, printr-o nouă aplicație STS apare prima dată în Jurnal Social.

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, care creează cadrul legal pentru finanțarea instalării de lifturi și a altor soluții de accesibilizare în blocurile construite fără ascensor. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 iulie 2026 și va intra în vigoare la 19 august 2026.

Programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Scopul acestuia este de a facilita accesul la locuință pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă, prin eliminarea barierelor arhitecturale din condominiile construite fără lift.

Ce prevede noua lege

Programul se aplică blocurilor cu cel puțin trei niveluri supraterane construite fără ascensor, inclusiv celor aflate în zone construite protejate.

Prin program vor putea fi finanțate:

• proiectarea, construirea și instalarea de lifturi interioare sau exterioare, în funcție de soluțiile tehnice identificate;
• instalarea de platforme elevatoare;
• montarea de scări mecanizate;
• realizarea de rampe de acces și a altor soluții complementare de accesibilizare.

Investițiile vor fi realizate de autoritățile administrației publice locale, în beneficiul asociațiilor de proprietari din condominiile eligibile. Asociațiile de proprietari  nu vor depune direct proiectele și nu vor primi finanțarea, ci vor solicita includerea imobilelor în program, iar implementarea investițiilor va reveni primăriilor.

Actul normativ permite, de asemenea, autorităților locale să finanțeze din bugetele proprii, prin programe multianuale și în limita fondurilor aprobate anual, montarea de lifturi sau a altor soluții de accesibilizare în blocurile care nu beneficiază de finanțare prin Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor.

Finanțarea programului

Programul va fi finanțat din fonduri europene dedicate proiectelor pentru locuințe, din transferuri de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării, din bugetele locale, precum și din donații, sponsorizări sau alte surse legal constituite.

În primele 18 luni de implementare, finanțarea va fi asigurată cu prioritate din fonduri europene.

Sumele alocate de la bugetul de stat vor avea caracter nerambursabil și vor completa resursele financiare ale autorităților locale. Acestea vor putea acoperi din bugetele proprii atât cheltuielile care nu pot fi finanțate prin program, cât și alte costuri necesare finalizării investițiilor.

Cine poate beneficia

Programul se adresează condominiilor cu minimum trei niveluri supraterane construite fără lift și urmărește, în principal, îmbunătățirea accesului la locuință pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și cele cu mobilitate redusă.

Sunt exceptate de la finanțare clădirile clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice, precum și blocurile încadrate, în urma expertizei tehnice, în clasele de risc seismic RsI și RsII.

După finalizarea lucrărilor, costurile de exploatare, întreținere și revizie ale lifturilor vor reveni asociațiilor de proprietari, potrivit legislației privind condominiile.

Aproximativ 88.000 de blocuri nu au lift

Potrivit expunerii de motive care a însoțit proiectul de lege, în România există aproximativ 88.000 de blocuri cu trei și patru etaje construite fără lift, în care locuiesc circa 3,8 milioane de persoane.

Expunerea de motive arată că lipsa unui ascensor reprezintă una dintre principalele bariere pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă, pentru care urcarea și coborârea zilnică a scărilor pot deveni dificile sau chiar imposibile. În acest context, accesul la locuință nu mai este doar o chestiune de confort, ci una care ține de dreptul la o viață independentă, de participarea la viața socială și de prevenirea izolării.

Documentul evidențiază că România se află printre statele europene cu un număr redus de ascensoare raportat la fondul locativ existent și amintește exemple din țări, precum Polonia și Spania, unde au fost implementate programe similare de accesibilizare a blocurilor vechi, finanțate inclusiv din fonduri europene. Potrivit expunerii de motive, noul program ar putea contribui la adaptarea fondului locativ la schimbările demografice și la creșterea calității vieții pentru milioane de români.

Implementarea programului ar urma să înceapă cu un proiect-pilot care va include 100 de blocuri, câte două în fiecare județ. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege, costul instalării unui lift exterior este de aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc.

Programul „Lift pentru viață” va deveni operațional după aprobarea normelor metodologice de aplicare și lansarea apelurilor de finanțare, urmând ca autoritățile administrației publice locale să poată depune proiecte pentru accesibilizarea blocurilor eligibile.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 iulie 2026 – Legea nr. 153/2026 privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor „Lift pentru viață”.

Articolul A fost promulgată Legea „Lift pentru viață”, care va permite finanțarea instalării de lifturi, platforme elevatoare și rampe de acces în blocurile fără ascensor apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică un pachet de 182 de programe școlare destinate învățământului liceal special, adaptate nevoilor elevilor cu dizabilități senzoriale și cu dizabilități intelectuale ușoare, medii, accentuate și grave. Noile programe vor fi introduse progresiv, începând cu elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027.

Potrivit ministerului, documentele au fost elaborate în cadrul reformei curriculare prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și în baza noilor planuri-cadru aprobate prin Ordinul nr. 6873/2025.

Curriculum centrat pe viața reală și incluziune

Reprezentanții ministerului susțin că noile programe urmăresc „asigurarea unui curriculum relevant, accesibil și adaptat particularităților de dezvoltare și învățare”. Accentul nu mai este pus exclusiv pe transmiterea de informații teoretice, ci pe dezvoltarea competențelor necesare pentru viața de zi cu zi.

Principalele direcții sunt:

• profilul de formare al absolventului și competențele-cheie stabilite la nivel european;
• principiile educației incluzive și personalizarea parcursului educațional;
• aplicarea conceptului de Design Universal pentru Învățare (UDL), pentru a facilita accesul la informație în funcție de nevoile fiecărui elev.

Materii noi: de la Limba Semnelor la terapii complexe

Reforma introduce discipline practice și de sprijin, menite să contribuie la dezvoltarea autonomiei personale și la integrarea socio-profesională a elevilor.

Printre acestea se numără Limba semnelor române, Scriere-citire Braille, Tehnologii asistive, Kinetoterapie, Psihodiagnoză și orientare vocațională, precum și Terapie Educațională Complexă și Integrată (TECI), care include programe dedicate stimulării cognitive, dezvoltării abilităților sociale și terapiei ocupaționale.

Liceu de 5, 6 sau 7 ani, în funcție de tipul dizabilității

O altă noutate adusă de noile planuri-cadru este extinderea duratei studiilor liceale, în funcție de tipul dizabilității. Măsura urmărește reducerea presiunii asupra elevilor, recuperarea decalajelor de învățare și o pregătire mai bună pentru examenele naționale.

Astfel:

• filiera teoretică va avea o durată de cinci ani;
• filiera tehnologică destinată elevilor cu dizabilități senzoriale și cu dizabilități intelectuale ușoare și medii va dura șase ani;
• filiera destinată elevilor cu dizabilități intelectuale accentuate și grave va avea un parcurs de șapte ani.

Ultimul an de studiu va fi dedicat consolidării competențelor și pregătirii pentru examenul de Bacalaureat.

Ministerul Educației subliniază că prelungirea duratei studiilor reprezintă o măsură necesară pentru ca elevii să își poată însuși competențele prevăzute în Cadrul Național al Calificărilor, fără a fi supuși unui ritm de învățare epuizant.

Programe adaptate fiecărui tip de dizabilitate

Noile documente curriculare prevăd adaptări specifice fiecărei categorii de elevi. De exemplu, elevii cu deficiențe de auz vor studia Limba semnelor române două ore pe săptămână, iar cei cu deficiențe de vedere vor beneficia de discipline, precum Scriere-citire Braille și Tehnologii asistive. În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale, accentul va fi pus pe învățarea funcțională, dezvoltarea autonomiei personale și integrarea socio-profesională.

Conform proiectului de ordin, noile programe vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2026–2027, iar fiecare program aferent unui an de studiu va rămâne valabil timp de opt ani, până la finalizarea ciclului complet de învățământ liceal special.

Articolul Ministerul Educației propune 182 de programe școlare noi pentru liceele speciale, adaptate elevilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, educație sexuală și mecanisme de protecție împotriva violenței rămâne profund deficitar în România. Aceasta este concluzia proiectului „Sănătate reproductivă, educație sexuală și siguranță”, implementat de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), în cadrul inițiativei Forumului European al Dizabilității (EDF) „Nimic despre noi fără noi: Femei cu dizabilitate conducând schimbarea”.

Proiectul a pornit de la o realitate insuficient documentată în România: femeile cu dizabilități se confruntă cu obstacole majore în accesarea serviciilor esențiale de sănătate reproductivă, a serviciilor de consiliere sexuală și a mecanismelor de protecție împotriva violenței și a abuzului. Stigmatizarea, lipsa infrastructurii accesibile și pregătirea insuficientă a personalului din sănătate, justiție și servicii sociale amplifică riscurile de marginalizare, violență și încălcare a drepturilor fundamentale. Totodată, lipsa unor date naționale privind aceste probleme îngreunează elaborarea unor politici publice bazate pe dovezi, care să răspundă nevoilor reale ale femeilor cu dizabilități.

În prezent, România nu dispune de o bază de date națională și nici de o cercetare sistematică privind accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, tipurile de abuzuri la care sunt expuse, nivelul de cunoaștere a drepturilor sexuale și reproductive ori barierele care împiedică raportarea violenței și accesul la protecție. În lipsa unor astfel de informații, elaborarea unor politici publice eficiente și adaptate nevoilor reale este dificilă. Prin acest proiect, CNDR și-a propus să documenteze experiențele femeilor cu dizabilități, să identifice obstacolele cu care acestea se confruntă și să colecteze date relevante care să fundamenteze propuneri de politici publice și măsuri concrete pentru respectarea drepturilor lor, în concordanță cu prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și ale Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022–2027.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada februarie-mai 2026 și a inclus 186 de respondenți, dintre care 93% au fost femei cu dizabilități. Autorii raportului precizează că procesul de colectare a datelor a fost dificil, întrucât multe participante au manifestat reticență, fie din lipsa încrederii că experiențele lor vor genera schimbări reale, fie din teama de a vorbi despre subiecte sensibile, precum sexualitatea, discriminarea sau violența.

Rezultatele studiului confirmă numeroase probleme semnalate anterior de organisme internaționale, precum ONU, Consiliul Europei, Validity Foundation, Eurostat și CNDR. În domeniul sănătății reproductive, persistă lipsa serviciilor medicale adaptate, atât din punct de vedere fizic, cât și informațional, precum și lipsa pregătirii personalului medical privind drepturile reproductive ale persoanelor cu dizabilități. Totodată, educația sexuală adaptată este aproape inexistentă, inclusiv pentru femeile cu dizabilități intelectuale.

Datele cercetării arată că doar aproximativ o treime dintre respondente au declarat că pot beneficia fără dificultăți de servicii ginecologice. În schimb, peste 40% (90 de femei) afirmă că cabinetele ginecologice pe care le-au vizitat sunt inaccesibile sau dificil accesibile, iar 16,9% (31 de femei) spun că nu au beneficiat niciodată de un control ginecologic, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul medical.

Nivelul de informare privind sănătatea reproductivă rămâne, de asemenea, redus. Peste 46% dintre participante (85 de femei) au declarat că nu au primit educație sexuală adaptată nevoilor lor, iar 13,7% (25 de femei) au spus că nu știau la ce se referă conceptul de educație sexuală adaptată.

În ceea ce privește violența și abuzul, studiul evidențiază vulnerabilități majore. Potrivit datelor, 57,7% dintre femeile participante au declarat că au fost rănite, amenințate sau umilite din cauza dizabilității, iar 20% (una din cinci) a fost atinsă sau constrânsă să facă ceva împotriva voinței sale. Totodată, peste jumătate dintre respondente afirmă că s-au simțit judecate atunci când vine vorba despre relații sau sexualitate.

Raportul confirmă și existența unor bariere importante în raportarea abuzurilor. O femeie din cinci a declarat că a raportat o situație de violență, însă în mai mult de jumătate dintre cazurile semnalate persoana responsabilă nu a fost trasă la răspundere. Alte 13,4% dintre participante au spus că și-au dorit să reclame un abuz, dar le-a fost teamă, ceea ce reflectă neîncrederea în instituții, dependența față de agresor și dificultatea accesării serviciilor de sprijin.

Pe lângă datele statistice, raportul include mărturii despre discriminarea întâlnită în relația cu sistemul medical. Unele participante relatează că medicii s-au adresat exclusiv însoțitorilor, le-au jignit sau le-au pus sub semnul întrebării dreptul de a deveni mame, în timp ce altele descriu refuzul unor servicii medicale ori lipsa de respect și empatie din partea personalului medical.

Potrivit raportului, aceste probleme nu sunt noi și nici necunoscute în rândurile decidenților din România. Cu toate acestea, măsurile pentru combaterea lor întârzie să apară.

Autorii concluzionează că, deși studiul nu a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, rezultatele confirmă necesitatea unei cercetări ample care să documenteze accesul femeilor cu dizabilități la servicii de sănătate reproductivă, tipurile de abuzuri la care sunt expuse, gradul de cunoaștere a drepturilor sexuale și reproductive și barierele întâmpinate în obținerea protecției legale. Datele colectate pot constitui baza unor politici publice și măsuri concrete care să reducă discriminarea și să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale femeilor cu dizabilități în România.

Varianta în limba engleză aici…

Articolul Studiu CNDR: Peste jumătate dintre femeile cu dizabilități spun că au fost victime ale violenței sau umilinței apare prima dată în Jurnal Social.

„Steluța, povestea pisicuței cu ochi de om”, cel de-al treilea volum semnat de Andra Dincă, dobândește o semnificație aparte atunci când este privit în lumina poveștii de viață a autoarei.

În urmă cu câțiva ani, Jurnal Social prezenta povestea copilului considerat cândva „greu adoptabil”, care și-a găsit familia alături de Cătălina și George Dincă. La momentul adopției, la vârsta de 10 ani, Andra avea probleme serioase de sănătate și întârzieri în dezvoltare. Comunica cu dificultate, folosind doar fragmente de cuvinte, iar puțini îi ofereau șanse la o viață independentă.

Cu sprijinul familiei, însă, parcursul ei a fost remarcabil. A învățat să vorbească, să citească, să scrie, să deseneze, să cânte la chitară și să își transforme propriile experiențe în povești care îi inspiră și pe alții. Evoluția sa demonstrează că, atunci când un copil primește șansa de a crește într-o familie și de a fi susținut cu răbdare și iubire, limitele impuse de statistici sau de previziunile medicale pot fi depășite.

„Steluța, povestea pisicuței cu ochi de om” (2026) confirmă maturizarea unei tinere autoare care, la doar 17 ani, semnează deja al treilea volum. Inspirată de propriul animal de companie, cartea surprinde cu sinceritate și umor modul în care o pisicuță adoptată poate schimba viața unei familii, transformând un apartament într-un adevărat cămin, plin de afecțiune, responsabilitate și momente memorabile.

Andra Dincă a debutat editorial în 2020 cu volumul „Andra de pui și peripețiile sale”, publicat la Editura Letras, urmat în 2021 de „Jurnalul Andrei de pui în vremea pandemiei”, apărut la aceeași editură. De asemenea, textele sale au fost incluse în antologia „Suflet ales” și în antologia de literatură contemporană „UNIVERSUM”, publicată în Canada.

Prin noul său volum, Andra Dincă propune o lectură caldă și autentică despre prietenie, familie, compasiune și responsabilitate, demonstrând încă o dată că poveștile inspirate din viața reală reușesc, adesea, să transmită cele mai puternice lecții.

În centrul cărții se află Steluța, pisicuța care a schimbat viața familiei autoarei. Încă din prefață, cititorul descoperă că aceasta nu este prezentată doar ca un animal de companie, ci ca un membru al familiei. Așa cum scrie Cătălina Dincă: „Pisicuța a devenit sufletul căminului lor, locul unde se simte iubită, acceptată și în siguranță, chiar dacă mereu face câte o prostioară.”

Cartea urmărește transformările produse în familie odată cu sosirea Steluței și surprinde, în același timp, procesul maturizării prin asumarea responsabilității.

Povestea începe cu un vis pe care mulți copii îl împărtășesc: dorința de a avea o pisică. Într-o familie în care tatăl era categoric împotriva animalelor în apartament, iar mama suferea de alergii, Andra găsește curajul găsește curajul și ingeniozitatea de a-și convinge părinții să îi ofere șansa de a adopta o pisicuță. Într-un dialog plin de sinceritate, îi promite tatălui: „Voi fi complet responsabilă. O să-i strâng mizeria, o să o hrănesc, o să am grijă de ea ca de un copil.”

Momentul întâlnirii cu Steluța este unul dintre cele mai emoționante episoade ale volumului. Deși bolnăvioară și departe de imaginea idealizată pe care și-o construise, pisicuța îi cucerește imediat inima prin privirea ei „cu ochi de om”. „Dar când m-am aplecat și privirile ni s-au întâlnit, s-a așternut liniștea… «Ea este», am șoptit. «Ea e Steluța mea.»”, scrie autoarea.

Volumul nu evită momentele dificile. Problemele de sănătate ale pisicuței, tratamentele îndelungate și incertitudinea prin care trece familia sunt prezentate cu sinceritate, fără dramatism excesiv. În loc să renunțe, părinții și autoarea aleg perseverența, luptând pentru sănătatea Steluței și demonstrând că adevărata iubire nu dispare atunci când apar dificultățile. Într-unul dintre cele mai sensibile pasaje, autoarea mărturisește simplu și sincer: „Doamne, fă-o bine pe Steluța. Lasă-mă să o pot lua în brațe fără teamă.”

Pe măsură ce povestea avansează, tonul devine mai luminos. Steluța transformă casa într-un spațiu al aventurilor: zgârie mobilierul, distruge perdelele, răstoarnă ghivece, împrăștie acuarele prin toate camerele, cucerește bradul de Crăciun și îi surprinde permanent pe membrii familiei prin năzbâtiile ei. Episoadele sunt relatate cu autoironie și căldură, iar cititorul ajunge să înțeleagă că că micile pagube materiale pălesc în fața bucuriei aduse de un animal iubit.

Dincolo de umor, fiecare întâmplare vorbește despre răbdare și acceptare. Familia învață că obiectele pot fi înlocuite, însă momentele petrecute împreună și legătura creată cu un animal nu pot fi cumpărate. Steluța nu este descrisă ca o pisică perfectă, ci ca un membru autentic al familiei, cu năzbâtii, defecte și gesturi tandre care îi cuceresc pe toți.

Unul dintre cele mai reușite fire narative este relația dintre Steluța și tatăl autoarei. Cel care se opunea categoric prezenței unui animal în apartament ajunge, în timp, să îi vorbească cu tandrețe și să o considere parte din familie. Transformarea este surprinsă într-o scenă memorabilă, când acesta o alintă cu cuvintele: „Cine-i cea mai frumoasă fetiță? Cine-i Steluța mea cuminte?” O dovadă că afecțiunea autentică poate schimba chiar și cele mai ferme convingeri.

Cartea surprinde și rolul terapeutic al animalelor de companie în perioada pandemiei, când Steluța devine un sprijin emoțional important pentru familie. Fără a adopta un ton moralizator, volumul transmite constant valori precum compasiunea, răbdarea, perseverența și responsabilitatea.

„Steluța, povestea pisicuței cu ochi de om” este mai mult decât o carte despre un animal de companie. Este o poveste despre familie, despre maturizare și despre felul în care iubirea necondiționată poate schimba oamenii. Cu un stil cald, presărat cu umor și emoție, Andra Dincă oferă cititorilor o carte care se citește cu zâmbetul pe buze și rămâne în suflet mult timp după ultima pagină.

Cei care doresc să afle mai multe despre impresionanta poveste de viață a Andrei Dincă pot citi articolul publicat de Jurnal Social:

O prezentare a volumului „Steluța, povestea pisicuței cu ochi de om” poate fi citită și pe blogul: https://oameni-frumosi-si-talentati.blogspot.com/2026/07/andra-dinca-scrie-cea-de-treia-carte.html?m=1

Cartea în limba română poate fi citită aici

Volumele semnate de Andra Dincă sunt disponibile prin intermediul Editurii Letras și pot fi comandate de pe site-ul editurii: https://letras.ro/brand/andra-dinca/

Articolul ,,Steluța, povestea pisicuței cu ochi de om” – cea de-a treia carte a Andrei Dincă, o poveste despre iubire, responsabilitate și legătura dintre oameni și animale  apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele cu dizabilități ar putea beneficia de condiții mai bune în unitățile de cazare și alimentație publică, după ce ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a semnat ordinul de modificare a normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, licențele și brevetele de turism.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unor cerințe privind accesibilitatea, considerate de ministru un pas necesar către un turism incluziv.

„Turism accesibil pentru toţi. Respect pentru persoanele cu dizabilităţi. Nu putem vorbi despre un turism european dacă îi excludem pe unii dintre noi. Noul regulament impune obligativitatea asigurării de camere adaptate persoanelor cu handicap pentru hoteluri şi moteluri, dar şi accesibilizarea spaţiilor la unităţile de alimentaţie publică, conform normativelor în vigoare. Este o măsură de normalitate şi demnitate”, a declarat Irineu Darău.

Camere adaptate și spații accesibile

Noile prevederi stabilesc că hotelurile și motelurile trebuie să asigure camere adaptate persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu legislația în vigoare, iar restaurantele și celelalte unități de alimentație publică trebuie să fie accesibilizate, astfel încât să poată fi utilizate și de persoanele cu mobilitate redusă.

Deși ordinul nu introduce obligații privind meniurile în Braille, interpretarea în limbaj mimico-gestual sau accesibilitatea site-urilor conform standardelor europene, acesta marchează o schimbare importantă de abordare, integrând accesibilitatea în criteriile de clasificare a structurilor turistice.

Pentru persoanele cu dizabilități, noile măsuri înseamnă:

• Creșterea șanselor de a găsi unități adaptate nevoilor lor;
• Reducerea incertitudinii înainte de efectuarea unei rezervări;
• Un pas înainte către un turism mult mai incluziv și mai accesibil.

Mai multă transparență și digitalizare

Ordinul introduce și obligații noi privind prezența online a structurilor de primire turistice. Toate unitățile de cazare vor trebui să dețină o pagină web proprie și o adresă de e-mail funcțională, unde să fie afișate datele de identificare, adresa și numărul certificatului de clasificare.

„Gata cu pliantele prăfuite! Toate structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare sunt obligate să deţină o pagină web personalizată şi o adresă de e-mail unde să îşi afişeze clar datele de identificare, adresa şi numărul certificatului. Mai mult, materialele informative din camere vor putea fi accesate digital, direct prin coduri QR sau aplicaţii mobile. Mergem înainte cu digitalizarea şi punerea regulilor în acord cu bunul-simţ”, a subliniat ministrul.

Prin intermediul codurilor QR sau al aplicațiilor mobile, turiștii vor putea consulta rapid meniurile restaurantelor, tarifele serviciilor, facilitățile disponibile și alte informații utile despre unitatea de cazare. Pentru persoanele care utilizează tehnologii asistive, accesul la informații în format digital poate reprezenta un avantaj important, cu condiția ca acestea să fie realizate într-un format accesibil.

Măsuri împotriva „țepelor” din turism

Ordinul introduce și reguli menite să protejeze turiștii de situațiile în care o agenție de turism sau o unitate de cazare își încetează activitatea după ce a încasat bani pentru rezervări.

„O mare vulnerabilitate pentru turişti era riscul ca o agenţie de turism sau o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare să-şi radieze activitatea, lăsând oamenii cu banii luaţi şi vacanţele distruse. Am introdus o regulă fermă: nimeni nu mai poate radia o licenţă de turism sau un certificat de clasificare fără o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu există rezervări achitate şi neprestate sau că acestea au fost preluate de un alt operator, în aceleaşi condiţii de confort. Siguranţa planurilor şi a banilor dumneavoastră este pe primul loc”, a afirmat Irineu Darău.

Prin această măsură, autoritățile urmăresc să ofere o protecție suplimentară consumatorilor și să reducă riscul pierderii banilor în cazul anulării unor servicii turistice deja achitate.

Modificările fac parte din procesul de modernizare a normelor de clasificare a structurilor de primire turistice, punând accent pe accesibilitate, digitalizare, transparență și protecția turiștilor.

Mai multe detalii despre noul ordin pot fi consultate pe site-ul oficial: 

https://economie.gov.ro/proiect-de-ordin-al-ministrului-economiei-digitalizarii-antreprenoriatului-si-turismului-pentru-modificarea-si-completarea-normelor-metodologice-privind-eliberarea-certificatelor-de-clasificare-a-st

Articolul Noi reguli în turism: Hotelurile vor avea obligația să asigure camere adaptate pentru persoanele cu dizabilități  apare prima dată în Jurnal Social.