Comportamentul prejudicios este reprezentat de orice formă de exprimare fizică, verbală, motrică, ce aduce efecte dăunătoare/nocive asupra altei persoane. Acesta poate fi desfășurat cu bună știință sau ivoluntar. Prejudiciile aduse unei persoane pot fi: de ordin fizic (răniri, periclitarea stării de sănătate), de ordin psihic (aplicarea diverselor presiuni, inducerea stării de stres), de ordin emoțional (inducerea unor emoții, unor false impresii asupra propriei persoane), sau de ordin social (crearea unei imagini false asupra unei persoane, implementarea unei prejudecăți într-un anumit grup social).

Din punct de vedere psihologic, comportamentul prejudicios poate genera: instabilitate emoțională, reducerea sau anularea capacității decizionale, scăderea stimei de sine, implementarea unor false idei/impresii cu privire la propria persoană, șoc post-traumatic, atacuri de panică, somatizări (exprimarea unor emoții prin simptome fizice), deformarea abilităților de socializare, autovătămare, neasumarea actelor, frustrări, demoralizări, anxietate, stigmă, stări depresive, negativitate, pesimism, tulburări disociative, tulburări de alimentație.

Printre comportamentele de tip prejudicios se remarcă agresivitatea, abuzul și discriminarea. Complexitatea și multitudinea de simptome prezentate de victime, precum și gradul de dependență al acestora față de agresor, generează dificultăți majore în procesul de diagnosticare. În foarte multe dintre cazuri, comportamentul este sesizat doar de persoanele din afara cuplului agresor-victimă, nu și de către aceștia.

În cazul unui abuz sau act de agresiune este de preferat să notăm datele evenimentului nefericit și să le comunicăm coerent unei persoane din exterior, organelor de ordine, după caz. În cazul unui angajat, discutăm cu superiorul. În cazul în care există dovezi, ele vor fi prezentate persoanei din exterior. Cooperăm cu organele de ordine/autorități. Încercăm să nu mai ajungem în aceeași situație, întrerupem contactul cu abuzatorul, evităm acel anturaj sau dacă suntem obligați să revenim, o vom face însoțiți. Nu uităm să accesăm resursele sociale existente. Încercăm să nu mai ajungem în aceași situație, întrerupem contactul cu abuzatorul, evităm acel anturaj sau dacă suntem obligați să revenim, o vom face însoțiți.

Prevenirea actelor de abuz sau agresiune presupune multiple abordări: educaționale, psihologice, legale, impuse prin legislație etc.

Actele de agresiune vor fi prevenite, în primul rând prin educarea indivizilor. O educație adecvată va genera prezența unei conștiințe puternice, în fiecare dintre noi. Singurele persoane care nu vor beneficia de efectele acestei conștiințe sunt personele cu psihopatie. Monitorizarea adecvată, timpurie, în sistemul educațional, ar putea preveni nediagnosticarea acestor tulburări sociale.

,,Conștiința este o soacră a cărei vizită nu se termină niciodată.” Henry Louis Mencken

Impiedicarea actelor de discriminare, agresiune și abuz fizic, emoțional sau psihic se face prin promovarea unui set de valori și elemente de conduită cu rol de a educa atitudinea partenerilor sociali, coroborat cu taxarea diverselor atitudini ce susțin inegalitatea, în mod public și mediatizat. În cazul în care deja a fost înregistrat un abuz, se cere intervenția imediată, pentru a opri reproducerea lui și a minimaliza acțiunea asupra victimei. Partenerii sociali și instituțiile abilitate trebuie să dea dovadă de vigilență. Mediatizarea cazurilor ar trebui făcută astfel încât să nu sugereze replicarea comportamentului. Este de preferat ca o atenție sporită să fie acordată consilierii și monitorizării persoanelor care au jucat rolul abuzatorului, astfel încât acestea să nu își continuie acțiunile toxice. Nu în ultimul rând, se cere consilierea și monitorizarea victimelor și facilitarea accesului acestora la suport de specialitate, informații și suport de grup. 

Printre obiectivele procesului de preventie al comportamentelor de tip prejudicios se numără: participarea activă la procesul educațional a tuturor membrilor societății, adoptarea unui set de reguli și valori, utilizarea resurselor societății și a celor personale (cunoașterea drepturilor personale, cunoașterea legislației, cunoașterea limitelor sănătoase de relaționare, cunoașterea resurselor sociale disponibile, acceptarea ajutorului și a suportului), accesarea mediilor sociale adecvate fiecărui individ.

IMPORTANT!

Mânat de interese proprii, oricine poate deveni abuzator!

Constrâns sau nu de diverse detalii, oricine poate deveni victimă! Fiecare trebuie să cunoască pericolele acestor roluri asumate și să procedeze astfel încât să nu se întâmple!

Material realizat de Andreea-Valentina Ognean, psiholog clinician în cadrul Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR), prezentat în cadrul workshopului: „Respect și echitabilitate. Prevenirea și combaterea diverselor forme de abuz psihic, emoțional sau fizic asupra persoanei cu dizabilitate”.

Articolul Agresivitate, abuz, discriminare. Impactul comportamentului de tip prejudicios, individual sau de grup, asupra unei persoane vulnerabile apare prima dată în Jurnal Social.

Florin Mihuț, în vârstă de 25 de ani, din Oradea, este un tânăr ambițios și luptător care nu a lăsat ca dizabilitatea să-i limiteze viața. El este sportiv de performanță și model în scaun rulant Atipic Beauty. Faptul că este într-un scaun rulant nu îl împiedică să-și urmeze visul de a reprezenta România la Paralimpicele din 2024.

Până anul trecut, Florin avea o viaţă normală și visa să facă performanță în sport, pasiunea sa cea mai mare. El practica fotbal, înot și mersul pe role. În primăvara anului 2019, el a reuşit să obţină locul I la un concurs de role, desfășurat în Ungaria. Însă o clipă de neatenție i-a schimbat întreaga viață.

În iulie 2019, cu câteva săptămâni înainte de a participa la cea mai importantă competiție de viteză pe role în Berlin, acesta s-a accidentat grav în timp ce conducea o motocicletă. În urma accidentului, Florin s-a ales cu răni grave la coloana vertebrală, rămânând paralizat de la abdomen în jos.

Deși a primit un diagnostic crunt, Florin nu a renunțat să lupte cu viața, iar sportul i-a deschis calea spre un univers plin de posibilități. El a căutat modele în țară și în afară, exemple de atitudine pozitivă și reușită, care să-i ofere porția necesară de motivație și entuziasm. Astfel, a învățat să-și accepte dizabilitatea, să o reconsidere, să o vadă ca pe o posibilitate de a face cât mai multe lucruri frumoase și pline de inspirație.

Tânărul bihorean spune că datorită credinței și sportului a reușit să depășească depresia, să-și regăsească forța și entuziasmul din prezent și să câștige o altă viziune asupra vieții. În plus, prietenii și mulți oameni pe care i-a întâlnit l-au motivat să continue.

,,Hobby-ul meu cel mai mare este și va rămâne sportul. Acesta m-a scos din depresie. Sportul și credința. Cred că Dumnezeu m-a ajutat foarte mult. L-am simțit și în ziua accidentului.Când am căzut și m-am văzut întins pe asfalt mi-am zis: ,,Doamne, acum sunt doar în mâinile Tale”. Îmi aduc aminte de ziua aceea ca și cum ar fi fost ieri. Și acum parcă simt asfaltul cald. Atunci când pierzi tot, câștigi ceva. Câștigi o altă perspectivă. Perspectiva aceasta m-a ajutat să trec peste tot ce a însemnat depresie, durere. Cred că m-a ajutat foarte mult sportul. M-au ajutat foarte mult: Dumnezeu, sportul, dar m-au ajutat foarte mult și prietenii. De obicei, aceștia dispar în situații de acest gen. Nu a fost și cazul meu”, mărturisește Florin.

Florin  povesteşte într-un videoclip publicat pe contul său de Facebook că merge în continuare la sala de fitness şi visează să participe la Jocurile Paralimpice cu handbike-ul,  deoarece nu se mai poate cu rolele. Pentru a-și achiziționa acest echipament special adaptat, el are nevoie de 12.000 de euro.

,,Chiar dacă mobilitatea mea este afectată, nu vreau să renunț la visul de a face sport. Dacă înainte de accident am reușit performanța de a fi campion la proba de 200 km de patine cu rotile, acum vreau să concurez la competiții de alergare și ciclism din scaunul rulant. Pentru asta am nevoie de un echipament special adaptat, un handbike, ale cărui costuri sunt mai mari decât îmi permit. Susține visul meu”, mai spune el.

Florin mărturisește că își dorește foarte mult acest echipament special, o bicicletă cu trei roţi unde sunt folosite mâinile pentru a pedala. Este o bicicletă special creată pentru persoane cu dizabilităţi, care le oferă acestora șansa de a participa la competiții sportive.

,,Obiectivul meu, dacă aș putea obține o bicicletă, sunt Paralimpicele, în 2024, la Paris. Acolo mi-aș dori să ajung. Acesta e obiectivul meu: să ajung cât mai sus pot și să reprezint România”, adaugă Florin.

Toți cei care doresc să îl ajute pe Florin să-și împlinească visul, pot dona în conturile deschise pe numele lui în cadrul băncii Transilvania:

 RO08BTRLRONCRT0277002801 în lei

 RO55BTRLEURCRT0277002801 în euro

 RO13BTRLGBPCRT0277002801 în lire

De asemenea, se mai pot face donaţii şi în contul de Revolut: RO77 BREL 0005 5060 8806 0100, titular Florin Mihuţ.

Cei care doresc să-l contacteze pe Florin Mihuț o pot face pe Instagram (@florinmihut098) sau pe Facebook: https://www.facebook.com/florin.mihut.92

Articolul Un tânăr orădean în scaun rulant își dorește să participe la Jocurile Paralimpice apare prima dată în Jurnal Social.