Începând cu 1 iunie 2026, au intrat în vigoare modificări importante privind acordarea indemnizațiilor pentru concediile medicale. Noile prevederi, introduse prin Legea nr. 64/2026, corectează o parte dintre regulile stabilite anterior prin OUG nr. 91/2025, care au stârnit numeroase nemulțumiri în rândul pacienților și al organizațiilor profesionale.

Cum s-a ajuns la această modificare

Prin OUG nr. 91/2025, aplicabilă de la 1 februarie 2026, a fost introdusă regula generală potrivit căreia indemnizația pentru concediu medical se calculează prin diminuarea cu o zi. Cu alte cuvinte, prima zi de concediu medical nu mai este plătită pentru certificatele emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.

Autoritățile au justificat măsura prin necesitatea reducerii abuzurilor și a concediilor medicale fictive. Totuși, prevederea a fost intens criticată, în special pentru impactul asupra persoanelor care suferă de boli cronice sau grave și au nevoie de concedii medicale prelungite.

Ce schimbă Legea nr. 64/2026

Legea nr. 64/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 mai 2026 și aplicabilă din 1 iunie 2026, modifică această regulă în cazul concediilor medicale acordate fără întrerupere pentru același episod de boală.

Astfel, dacă pentru aceeași afecțiune sunt emise mai multe certificate medicale succesive, diminuarea indemnizației cu o zi se aplică o singură dată, nu la fiecare certificat.

Modificarea este prevăzută în mod expres la articolul II din Legea nr. 64/2026, unde, după alineatul (1), a fost introdus un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„În cazul concediului medical acordat fără întrerupere pentru un episod de boală sau complicațiile care decurg din aceasta, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o singură zi, indiferent de numărul certificatelor de concediu medical eliberate.”

Practic, dacă un pacient primește trei certificate consecutive pentru aceeași boală, va pierde indemnizația doar pentru o singură zi, nu pentru prima zi din fiecare certificat, așa cum se întâmpla anterior.

Cine beneficiază de noile prevederi

Modificările vizează în special persoanele aflate în situații medicale vulnerabile, printre care:

• pacienții incluși în Programele Naționale de Sănătate, inclusiv cei diagnosticați cu afecțiuni oncologice;
• persoanele care suferă de boli grave și cronice;
• femeile aflate în concediu medical pentru sarcină patologică;
• părinții care solicită concediu pentru îngrijirea copilului bolnav;
• pacienții aflați în concediu medical pe perioada spitalizării.

Ce reguli rămân în vigoare

Pentru salariații aflați în concedii medicale obișnuite, cum sunt virozele sau alte afecțiuni de scurtă durată, regula introdusă prin OUG nr. 91/2025 rămâne valabilă. Astfel, pentru certificatele emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical continuă să nu fie indemnizată.

Dacă însă același episod de boală necesită mai multe certificate succesive, diminuarea cu o zi se aplică o singură dată pe întregul episod medical, nu pentru fiecare certificat emis.

O măsură considerată o corectare a unei inechități

Inițiatorii modificării susțin că noua lege elimină o situație care afecta în special pacienții cu afecțiuni grave, obligați să suporte pierderi repetate de venit din cauza procedurilor administrative de prelungire a concediului medical.

Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, a declarat: „Este inadmisibil ca un om care se luptă pentru viaţa lui să fie penalizat financiar de propriul stat pentru că boala nu se vindecă într-o singură lună. Este inadmisibil ca un pacient care îşi face tratamentul prescris de medic să fie tratat, administrativ, ca un suspect de abuz”.

Potrivit inițiatorilor, modificarea reprezintă un pas spre un sistem de protecție socială mai echitabil, fără a elimina însă măsura generală privind neplata primei zile de concediu medical, care rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2027.

Sursa informațiilor: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/310545

Articolul Concediile medicale, modificate din 1 iunie 2026. Ce prevede noua lege și cine beneficiază de schimbări apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a introdus, la data de 17 aprilie 2026, acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel București, prin care solicită anularea parțială a Ordinului nr. 2300/1457/2025 privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale utilizate pentru stabilirea încadrării în grad de handicap.

Acțiunea este înregistrată în Dosarul nr. 2290/2/2026, aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Potrivit CNDR, demersul urmărește eliminarea prevederilor care restrâng nejustificat accesul persoanelor cu dizabilități la măsurile de protecție socială și afectează exercitarea efectivă a unor drepturi fundamentale.

Obiectul acțiunii

CNDR solicită anularea prevederilor care au produs modificări semnificative în evaluarea și încadrarea persoanelor cu dizabilități, printre care:

• eliminarea gradului ușor de handicap pentru anumite categorii de afecțiuni;
• reducerea nivelului de protecție pentru unele afecțiuni psihice severe;
• eliminarea unor categorii de afecțiuni din criteriile de evaluare;
• introducerea unor condiții restrictive pentru acordarea dreptului la asistent personal;
• modificarea pragurilor de eligibilitate pentru persoane cu afecțiuni cronice.

Potrivit CNDR, aceste modificări au efecte directe asupra accesului persoanelor cu dizabilități la sprijin social, servicii și măsuri de compensare necesare participării în comunitate.

„Persoanele cu dizabilități nu solicită privilegii. Solicită respectarea drepturilor deja recunoscute și menținerea unui sistem de evaluare care să reflecte realitatea vieții de zi cu zi și impactul concret al dizabilității asupra participării sociale.

CNDR consideră că politicile publice trebuie să urmărească incluziunea și menținerea persoanelor în comunitate, nu reducerea accesului la sprijin prin modificări administrative care nu reflectă nevoile reale ale beneficiarilor”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Principalele modificări contestate

Ordinul nr. 2300/1457/2025, intrat în vigoare în noiembrie 2025, a produs schimbări semnificative în viața a zeci de mii de români încadrați în grad de handicap. Nu pentru că starea lor de sănătate s-ar fi îmbunătățit și nici pentru că ar fi beneficiat de tratamente revoluționare, ci pentru că cineva, undeva, într-un birou, a decis că suferința lor nu mai contează suficient.

CNDR contestă eliminarea gradului ușor de handicap pentru 19 categorii de afecțiuni, printre care dizabilitatea intelectuală ușoară cu asocieri, hipoacuzia medie bilaterală, insuficiența cardiacă în stadii incipiente, arteriopatia obliterantă, boala von Willebrand, insuficiența respiratorie ușoară, hepatitele cronice stabilizate, diabetul zaharat echilibrat, afecțiunile hipofizare și tiroidiene, boala cronică de rinichi în stadii timpurii, amputațiile parțiale, distrofiile musculare progresive, miastenia gravis în formele ușoare, epilepsia cu crize rare și psoriazisul cronic localizat.

De asemenea, Consiliul contestă retrogradarea sistematică a persoanelor cu psihoze majore — schizofrenie, tulburare bipolară, depresie psihotică — care acum primesc cu un grad mai mic decât înainte, deși boala lor nu s-a schimbat cu nimic.

Consiliul contestă și eliminarea completă din criteriile de evaluare a tulburărilor de personalitate și a sindromului Klinefelter,  apreciind că aceste afecțiuni au fost excluse în mod nejustificat din sistemul de evaluare, iar persoanele care suferă de ele au devenit invizibile pentru sistemul de protecție socială.

Totodată, CNDR critică condițiile imposibile impuse pentru obținerea dreptului la asistent personal în cazul persoanelor cu demență și psihoze. Potrivit Consiliului, stabilirea unui prag MMSE de maximum 5 puncte pentru demențe înseamnă că persoana trebuie să se afle, practic, în stadiul terminal al bolii pentru a primi ajutor. Până atunci, familia se descurcă singură — sau nu se descurcă deloc.

O altă modificare contestată vizează persoanele cu diabet zaharat, pentru care ordinul prevede afectarea a minimum trei organe-țintă pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, în condițiile în care anterior era suficientă afectarea unuia sau a mai multor organe. În opinia CNDR, această modificare exclude de la protecție tocmai persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de sprijin pentru a preveni agravarea bolii.

CNDR contestă, de asemenea, excluderea tulburărilor vestibulare periferice de la eligibilitatea pentru acordarea certificatului cu termen permanent, susținând că persoanele cu afecțiuni cronice și ireversibile sunt obligate să se prezinte periodic la reevaluări, deși starea lor de sănătate este ireversibilă.

Invocarea legislației naționale și internaționale

România a ratificat Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în 2010. Această convenție, care are rang supralegislativ conform Constituției, obligă statul român să adopte modelul social al dizabilității și să consulte organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități în elaborarea oricărei legislații care le privește.

CNDR invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia diferențele de tratament aplicate persoanelor cu dizabilități trebuie să fie justificate în mod obiectiv și rezonabil. Este menționată cauza Glor contra Elveției, în care Curtea a subliniat existența unui consens european și universal privind necesitatea protejării persoanelor cu dizabilități împotriva tratamentului discriminatoriu. Totodată, în cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea a stabilit că discriminarea poate rezulta și din aplicarea aceluiași tratament unor situații semnificativ diferite.

În opinia CNDR, exact acest lucru face Ordinul nr. 2300/1457/2025: tratează în mod egal persoane cu nevoi diferite și elimină protecția tocmai pentru cei care au cea mai mare nevoie de ea.

,,Nu cerem privilegii. Cerem dreptate. Persoanele cu dizabilități din România nu cer nimic în plus. Cer doar să nu li se ia ceea ce au câștigat prin decenii de luptă: recunoașterea faptului că viața cu o dizabilitate este mai grea și că această realitate merită un minim de sprijin din partea comunității.

Certificatul de handicap nu este un beneficiu, ci recunoașterea faptului că unii dintre noi pornesc în viață cu un dezavantaj pe care nu l-au ales și pe care nu îl pot schimba.

Indemnizația de handicap nu este o pomană. Este un drept care compensează, parțial, costurile suplimentare pe care le implică viața cu o dizabilitate: medicamente, transport adaptat, echipamente speciale și alte cheltuieli necesare.

Asistentul personal nu este un lux. Este singura modalitate prin care multe persoane cu dizabilități grave pot trăi în comunitate, alături de familiile lor, în loc să fie instituționalizate în centre unde statul plătește de trei ori mai mult pentru îngrijirea lor”, a mai declarat Daniela Tontsch.

Reprezentare juridică și stadiul procesului

Consiliul Național al Dizabilității din România este reprezentat în acest demers juridic de avocatul Enciu.

Datele dosarului:

• Dosar nr. 2290/2/2026
• Curtea de Apel București — Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal
• Reclamant: Consiliul Național al Dizabilității din România
• Pârâți: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; Ministerul Sănătății
• Obiect: Anulare parțială act administrativ — Ordinul nr. 2300/1457/2025
• Stadiu: Fond

CNDR transmite că va continua demersurile juridice pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și solicită menținerea unui sistem de evaluare care să reflecte nevoile reale ale acestora.

,,Împreună suntem mai puternici. Împreună vom fi auziți.”

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România contestă în instanță Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind criteriile de încadrare în grad de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

La invitația Administrației Prezidențiale, în data de 27 februarie, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de reprezentanți ai organizațiilor din domeniul social, a participat la o întâlnire desfășurată la Palatul Cotroceni cu Radu Burnete, consilier prezidențial.

Discuțiile au fost structurate pe cinci teme majore, în acord cu profilul organizațiilor prezente: servicii sociale, dizabilitate, sănătate, drepturile copilului și combaterea traficului de persoane.

Trei solicitări majore prezentate de CNDR

Președinta CNDR a adus în atenție trei aspecte prioritare.

1. Ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

România a ratificat Convenția în 2010, dar Protocolul opțional, semnat încă din 2008, nu a fost ratificat până în prezenti. În lipsa acestui demers, persoanele cu dizabilități din România nu au acces la mecanismul internațional de plângeri individuale și anchetă, pe care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îl folosesc deja.

,,Din perspectiva drepturilor fundamentale, i-am solicitat domnului Președinte Nicușor Dan să analizeze oportunitatea de a supune Parlamentului Protocolul spre ratificare, consolidând astfel angajamentul României față de standardele internaționale”, a subliniat Daniela Tontsch.

2. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Al doilea aspect a vizat măsurile recente privind eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport, precum și înghețarea indemnizațiilor. Potrivit CNDR, aceste decizii reprezintă un regres fără precedent în protecția socială a persoanelor cu dizabilități.

La data de 3 februarie 2026, cinci federații și 232 de organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au transmis o scrisoare deschisă domnului prim-ministrului, solicitând reintroducerea scutirilor de impozit, actualizarea indemnizațiilor de handicap cu inflația și majorarea acestora.

În lipsa unui răspuns oficial, apelul a fost extins într-o petiție publică, care, până la data întâlnirii, era semnată de peste 24000 de persoane și rămâne deschisă.

3. Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind noile criterii medico-psihosociale

Cel de-al treilea aspect a vizat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noi criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Deși obiectivul declarat este alinierea la standardele internaționale și evaluarea funcțională a persoanei, CNDR susține că, în practică, mii de persoane au fost încadrate în grade inferioare de handicap, fără ca starea lor medicală să se fi modificat.

Potrivit organizației, ordinul nu aplică modelul biopsihosocial recomandat de Clasificarea Internațională a Funcționării a OMS și contravine spiritului Convenției ONU.

,,Am formulat aceste cereri având în vedere rolul constituțional al Președintelui României de garant al respectării Constituției și al drepturilor fundamentale, mediator între puterile statului și între stat și societate, precum și reprezentant al României în plan internațional, inclusiv în materia angajamentelor asumate prin tratate privind drepturile omului. Într-un context legislativ și social sensibil pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, considerăm esențial ca instituția prezidențială să contribuie activ la consolidarea protecției drepturilor și la menținerea unui cadru normativ stabil, echitabil și conform standardelor internaționale”, a declarat Daniela Tontsch.

Mesajul consilierului prezidențial

Referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor – care acoperă aproape două treimi din sectorul neguvernamental furnizor de servicii pentru aproximativ 100.000 de cetățeni și reprezintă un angajator important – Radu Burnete a descris discuția drept „foarte lungă și deloc simplă”.

Timp de trei ore au fost analizate dificultățile cu care se confruntă seniorii, persoanele cu dizabilități, copiii, bolnavii cronici sau terminali și alte categorii vulnerabile. Printre problemele menționate s-au numărat finanțarea insuficientă și birocrația.

Consilierul a precizat că nu exista soluții rapide pentru toate aceste provocări și a considerat „ipocrit” să promită rezolvarea lor într-un termen scurt. Totuși, au fost agreate câteva direcții de progres: aplicarea principiului „banii urmează beneficiarul”, bugetare multianuală și proceduri competitive, pregătirea alocărilor din viitorul cadru financiar european 2028–2034, intervenții integrate și consolidarea dialogului dintre organizații și stat.

În același context, el a transmis că mesajul primit la unison de la participanți vizează degradarea accelerată a discursului public privind persoanele vulnerabile. „Văd și eu o virulență a limbajului în ultimii ani care adesea mă lasă fără cuvinte”, a spus consilierul, încheind cu un apel la responsabilitate: „Cuvintele au consecințe. Nu degeaba civilizație și civilitate au aceeași etimologie. Prima nu prea poate exista fără a doua.”

Articolul Întâlnire la Palatul Cotroceni: CNDR solicită ratificarea Protocolului ONU și măsuri urgente pentru protecția persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

În urma informării oficiale transmise duminică, 11 ianuarie, de Guvern, prin care sunt justificate majorările impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), a formulat o serie de precizări critice privind impactul reformei asupra persoanelor cu dizabilități.

Până în acest an, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiau de scutire automată de la plata impozitului pe locuință, teren și autovehicul, în baza unei legi naționale. Potrivit Danielei Tontsch, această protecție legală a fost eliminată prin reforma fiscală adoptată de actuala coaliție de guvernare.

„Așa cum a afirmat și domnul Bolojan, dreptul la scutire nu mai este un drept garantat prin lege națională”, a explicat aceasta.

În comunicatul emis de Guvern se precizează că unitățile administrativ-teritoriale (UAT-urile) – primăriile și consiliile locale – vor decide, de acum înainte, cine beneficiază de scutiri de la plata impozitelor. Practic, fiecare primărie poate stabili dacă acordă facilități fiscale, în ce limite și către ce categorii de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități sau cu venituri reduse.

„Este important de menționat că facilitățile locale nu pot depăși 5% din veniturile colectate din impozite în anul anterior. Asta înseamnă că, în situația în care o primărie are un buget mic, va acorda puține scutiri. Două persoane cu aceeași dizabilitate pot fi tratate complet diferit: una poate fi scutită într-un oraș, iar cealaltă taxată integral într-o comună vecină”, a declarat Daniela Tontsch.

Concluzia este una fermă: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi”.

Referindu-se la momentul ales de Guvern pentru publicarea comunicatului, aceasta a atras atenția că scopul real nu ar fi fost informarea publicului. „Motivul real nu este informarea publicului, ci gestionarea crizei”, a spus  Daniela Tontsch.

Ea a explicat că Executivul știe că au apărut decizii de impunere greșite, că platforma ghișeul.ro a afișat sume foarte mari și că reacțiile publice au fost negative, mai ales din partea persoanelor vulnerabile. „Guvernul nu rezolvă problema de la zero, ci încearcă să oprească scandalul și pierderile de imagine”, a adăugat aceasta.

Deși Guvernul susține că „reforma se impunea”, președinta CNDR atrage atenția că aceasta a fost realizată fără măsuri clare de protecție socială. Reforma nu a fost însoțită de o evaluare de impact social, de o plasă de siguranță națională și nici de criterii clare și obligatorii de protecție pentru persoanele cu dizabilități.

,,Dizabilitatea este tratată la fel ca orice altă situație fiscală, deși este o condiție permanentă, care generează costuri suplimentare de trai și limitează capacitatea de venit. Practic, deficitul bugetar este rezolvat, parțial, prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”, a mai precizat Daniela Tontsch.

În concluzie, modul în care a fost implementată reforma este nedrept pentru persoanele cu dizabilități.

,,Statul a renunțat la protecția națională și a pasat responsabilitatea către primării, iar drepturile au fost transformate în favoruri locale”, a transmis președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul Scutirile de impozit pentru persoanele cu dizabilități nu mai sunt garantate. CNDR: „Protecția devine discreționară și inegală, nu bazată pe drepturi” apare prima dată în Jurnal Social.

Pensionarii cu handicap vizual grav, handicap grav sau accentuat, ale căror pensii au rămas neschimbate după recalcularea din 31 august 2024, vor trebui să mai aștepte încă doi ani pentru a primi indemnizația de solidaritate promisă. Măsura, destinată compensării lipsei creșterii pensiilor pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, a fost amânată pentru a doua oară în mai puțin de un an.

De la promisiune pentru 2025, la realitate abia în 2027

Potrivit OUG 127/2024, care a modificat unele prevederi din Legii 448/2006, intrată în vigoare anul trecut, indemnizația de solidaritate ar fi trebuit să fie acordată începând cu 1 ianuarie 2025. Scopul era sprijinirea financiară a pensionarilor cu handicap vizual grav, handicap grav sau accentuat, ale căror pensii nu s-au modificat după recalcularea din 31 august 2024.

Însă, la finalul anului trecut, prin OUG 156/2024, Guvernul a amânat aplicarea măsurii până la 1 ianuarie 2026, invocând constrângeri bugetare.

Acum, prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, termenul a fost din nou modificat, noua dată fiind 1 ianuarie 2027. Conform actului normativ: „Termenul prevăzut la art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”.

Astfel, cuantumul indemnizației de solidaritate se va calcula în funcție de pensia de limită de vârstă pe care o primesc beneficiarii și va fi majorat anual, în luna ianuarie a fiecărui an, începând cu 2027.

Cum se va calcula indemnizația de solidaritate

Indemnizația va fi calculată astfel:

• se ia procentul de majorare a indicatorului social de referință (ISR);
• la acest procent se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut;
• rezultatul se aplică la pensia de limită de vârstă aflată în plată în luna ianuarie.

„Indemnizația de solidaritate se acordă lunar, iar cuantumul acesteia se determină prin aplicarea procentului rezultat din însumarea procentului de majorare a indicatorului social de referință (ISR) cu procentul reprezentând 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată, în luna ianuarie a fiecărui an”, se precizează în OUG 127/2024.

Această sumă va rămâne fixă până când pensia recalculată a beneficiarului depășește nivelul celei din 1 septembrie 2024.

Indemnizația de solidaritate va fi finanțată din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii. Plata se va face lunar de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), împreună cu agențiile județene, în același timp cu pensiile. Fondurile provin din contribuțiile sociale colectate la bugetul de stat și vor fi folosite exclusiv pentru acordarea acestei indemnizații. În fiecare an, în luna ianuarie, Casa Națională de Pensii va transmite ANPIS lista pensionarilor eligibili, pentru ca instituția să poată efectua plățile corespunzătoare.

Sprijin parțial rămas valabil

Chiar dacă indemnizația a fost amânată, rămâne în vigoare acordarea punctelor de sprijin pentru persoanele cu handicap vizual grav, handicap grav sau accentuat, care se pensionează după 1 ianuarie 2025, conform OUG 127/2024:

• 1 punct/an pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat în condiții de handicap vizual grav sau grav;
• 0,5 puncte/an pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat în condiții de handicap accentuat.

Valoarea unui punct de sprijin este calculată ca 0,125 din ISR, care în prezent este stabilit la 660 de lei. Astfel, un punct de sprijin valorează 82,5 de lei.

Întârziere cu impact social major

Amânarea acestei măsuri ridică semne de întrebare legate de prioritizarea cheltuielilor publice și de modul în care statul își respectă angajamentele față de persoanele cu dizabilități. În lipsa indemnizației, mulți dintre beneficiarii vizați rămân cu aceleași venituri, insuficiente pentru a acoperi costurile suplimentare pe care dizabilitatea le implică.

Articolul Indemnizația de solidaritate pentru pensionarii cu handicap grav, amânată până în 2027 apare prima dată în Jurnal Social.

Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor, anunță Ministerul Muncii și Solidărității Sociale (MMSS).

,,Pensionarii care, prin aplicarea noii legi a pensiilor, au pensii mai mari de la 1 septembrie 2024 vor beneficia în continuare de drepturile de protecție socială, acordate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe care le aveau și până acum”, a transmis MMSS, într-un comunicat de presă.

Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, ca majorarea rezultată în urma procesului de recalculare a pensiilor să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie.

,,Această măsura are în vedere sprijinirea pensionarilor care prin recalcularea dreptului de pensie ar fi ieșit de sub incidența aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceste categorii de persoane sunt într-o situație de vulnerabilitate, iar acest sprijin material este esențial pentru asigurarea unui trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor de la 1830 lei la 2020 lei, precum și modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde. Astfel, limita veniturilor lunare realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au și calitatea de pensionari, crește de la 2.000 lei cât este în prezent, la 2.210 lei, mai informează Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, majorările propuse iau în calcul rata medie anuală a inflației din anul 2023, comunicată de Institutul Național de Statistică, respectiv 10,4%.

Articolul Drepturile de protecție socială se mențin în continuare pentru pensionarii care beneficiază de majorări ale cuantumurilor pensiilor apare prima dată în Jurnal Social.

Fotografie realizată de Peter Klaus Tontsch

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a inițiat și a demarat  un alt mod de dialog social, prin organizarea unor întâlniri informale cu parlamentari și decidenți. Este o premieră, pentru că inițiativa depășește normele de interacțiune socială dintre decidenți și persoanele cu dizabilități.

Vineri, 20 ianuarie 2023, președinta CNDR – Daniela Tontsch, directorul executiv al CNDR – Claudia Brătan, responsabilul de comunicare internațională – Sorin Ilie Țața, juristul CNDR – Mihai Bursuc, președinta Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic Romania – Sanda Diculescu, au luat o cină de lucru cu deputatul AUR – Adrian Axinia și Felicia Akkaya – coordonator AUR Brașov.

În urma întâlnirii, domnul deputat Adrian Axinia a mulțumit pentru invitație și a declarat: „Foarte mulți politicieni au promis, dar nu au făcut. Este nevoie de oameni noi în politică, oameni care să respecte promisiunile făcute. Parlamentul, dar și alte insituții ale statului pot și trebuie să facă mai mult!

Este necesar să urmăm exemplul țărilor vestice, care sunt societăți incluzive, în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate și nu există discriminare. Au acces egal la asistență medicală, locuri de muncă, transport public și locuințe. De asemenea, beneficiază de măsuri de redresare și atenuare a efectelor crizelor sanitare, cum a fost și criza Covid-19, care afectează disproporționat persoanele cu dizabilități.”

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a afirmat:

„A fost o seară cu discuții legate în mod special de educație, formare profesională, schimbare de paradigmă cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilități în muncă. Am abordat, de asemenea,  propunerea de modificare a unor acte normative, în beneficiul copiilor cu dizabilități.

Domnul deputat Axinia cunoaște îndeaproape dificultățile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România, pentru că are în familie membri cu dizabilități. În cadrul întâlnirii ne-a împărtășit experiențele de viață pe care le-au trăit, domnia sa și membrii familiei, din cauza sistemului de protecție socială deficitar în ceea ce privește serviciile de îngrijire.

Nu în ultimul rând, a menționat că are în vedere o extindere a acestui de tip de dialog și colaborare și cu alți reprezentanți ai partidului pentru identificarea unei direcții corecte a acestei colaborări, demarată pentru susținerea reală a persoanelor cu dizabilități din România. Acest sprijin trebuie să se materializeze, inclusiv în sfera legislativă, și să fie susținut din punct de vedere economic de către instituțiile statului care sunt datoare să găsească resursele necesare.”

Felicia Akkaya, coordonator AUR Brașov,  consideră că este obligatoriu ca problemele persoanelor cu dizabilități să fie analizate din perspectiva drepturilor și a integrării.

,,Trebuie identificate soluții la câteva probleme punctuale ce ar putea ușura viața părinților și a copiilor implicați.

Persoanele cu dizabilități trebuie incluse în toate politicile și domeniile. Orice persoană, care poate aduce plus valoare unor astfel de proiecte, este binevenită”, a concluzionat Felicia Akkaya, coordonator AUR Brașov.

Consiliul Național al Dizabilității din România desfășoară proiectul „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF) (Forumului European al Dizabilității).

,,Acest document a fost realizat cu asistența financiară a partenerului finanțator CBM și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității). Opiniile exprimate aici sunt cele ale Consiliului Național al Dizabilității din România și, prin urmare, nu pot fi considerate în niciun fel ca reflectând opinia oficială a partenerului de finanțare și a European Disability Forum (Forumului European al Dizabilității).”

Articolul Deputatul Adrian Axinia: Foarte mulți politicieni au promis, dar nu au făcut. Este nevoie de oameni noi în politică, oameni care să respecte promisiunile făcute! apare prima dată în Jurnal Social.

Autor: Vlad Andrei Stamate

Cum protejează Uniunea Europeană persoanele cu dizabilități

Țările membre ale Uniunii Europene au semnat Convenția Națiunilor Unite privind drepturilor persoanelor cu dizabilități, și în acest document se spune ce drepturi au persoanele cu dizabilități și cum trebuie țările să protejeze aceste drepturi. Persoanele cu dizabilități au aceleași șanse în viață ca și celelalte persoane, nu pot fi tratate nedrept sau prost doar pentru faptul că au o dizabilitate și pot lua parte la comunitate la fel ca și ceilalți membri ai comunității. Ele au dreptul să trăiască o viață independentă, să aibă un serviciu, să fie parte a comunității și să participe la toate aspectele vieții ca și celelalte persoane.

În martie 2021, Uniunea Europeană a aprobat Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2030, care este un plan de lucru pentru următorii zece ani, pentru a asigura corectitudinea abordării persoanelor cu dizabilități. Libertatea de mișcare este un lucru foarte important, astfel, toate persoanele din UE pot călători liber, pot să transfere bani și să își deschidă un cont bancar într-o altă țară sau să cumpere o casă în altă țară, pot alege să se miște, să lucreze sau să trăiască în orice țară din UE. Companiile nu pot refuza accesul persoanelor cu dizabilități în avion, pe un vapor, în tren sau în autobuz.

De asemenea, UE protejează dreptul persoanelor cu dizabilități la muncă, locurile de muncă trebuie să fie accesibile, iar birourile să aibă rampe, iar persoanele nevăzătoare sau cu probleme de auz trebuie să aibă acces la tehnologia asistivă, pentru a lucra fără probleme. Tinerii au dreptul la studiu, astfel pot studia în oricare universitate din Uniune, prin programul Erasmus. Persoanele cu dizabilități au dreptul la justiție, să înțeleagă toți pașii, să-și expună clar părerea, să obțină ajutorul necesar gratis asupra drepturilor lor, să aibă un avocat care să-i ajute să-și exprime clar părerea în instanță. Au dreptul la îngrijirea medicală, pot obține un card de asigurare de sănătate european pentru a a avea parte de îngrijire în același mod precum persoanele care trăiesc în țara respectivă atunci când călătoresc în altă țară. Accesul la televiziune, cărți, telefoane, internet și alte tipuri de tehnologie să fie neîngrădit.

Dreptul la vot

Tinerii cu dizabilități trebuie să aibă dreptul de a vota și de a candida la alegeri. Vocea lor este deopotrivă egală cu vocea altui membru al societății. Pentru persoanele cu dizabilități, din păcate, este greu și câteodată imposibil să voteze sau să candideze la alegeri. Problemele cu care se confruntă acestea în legătură cu alegerile sunt următoarele:

– Pentru persoanele cu dizabilități intelectuale informația nu este ușor de citit, astfel ei nu pot înțelege cum să voteze.

– Pentru persoanele care utilizează un fotoliu rulant, dacă alegerile au loc în clădiri care nu au rampe, ele nu vor putea merge să voteze.

Unele țări nu permit persoanelor cu dizabilități să-și facă propriile alegeri în materie de candidați politici. Convenția Națiunilor Unite afirmă că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să voteze și să candideze la alegeri. Modul în care țările din Uniunea Europeană au acționat pentru a facilita dreptul de a vota este diferit de la țară la țară.

În unele țări pot trimite votul prin poștă, sau pot alege să voteze într-o clădire accesibilă, pot cere unei persoane de încredere să voteze pentru ei, sau pot avea informații într-un format accesibil, ușor de citit. În afară de aceste acțiuni, este nevoie ca toate materialele și informațiile despre alegerile europene să fie ușor de citit, astfel încât persoanele cu dizabilități intelectuale să le poată înțelege. De asemenea, la televizor să se folosească și limbajul semnelor pentru a fi informate și persoanele cu deficiențe de auz.

Accesibilitate

Auzim des atunci când vorbim despre persoanele cu dizabilități că unele clădiri sau activități nu sunt accesibile. Acestea devin accesibile atunci când sunt ușor de folosit de către toate persoanele, de exemplu, atunci când clădirile au rampe sau când informația este ușor de citit și o putem înțelege cu toții.

Protecția Socială

Despre protecția socială, despre  politici pentru dezvoltare incluzivă se vorbește ca fiind un set de acțiuni finanțate de stat care să sprijine persoanele vulnerabile de a lungul întregii lor vieți. Să ajute persoanele aflate în situații de criză, să favorizeze incluziunea socială și să sprijine familiile. Multe persoane cu dizabilități nu pot vorbi despre sine ca fiind vulnerabile, dar sistemul de securitate socială este un mecanism important care reduce inegalitățile cauzate de inaccesibilitatea societății, și pentru a compensa costul suplimentar al vieții, cost  care este o realitate pentru multe persoane cu dizabilități.

Vom vorbi acum despre o selecție a celor mai presante probleme legate de protecția socială a persoanelor cu dizabilități și despre cum pot fi abordate cel mai eficient aceste situații la nivelul Uniunii Europene. În zilele noastre, inflația și o creștere a costului vieții expun persoanele cu dizabilități la un risc crescut de sărăcie. În urma invaziei Ucrainei, a fost declanșată criza energetică, care a adus în cascadă la creșterea prețurilor pe toate palierele. Statisticile Eurostat relevă faptul că multe state membre ale UE se confruntă cu dificultăți în legătură cu asigurarea nevoilor de bază ale persoanelor cu dizabilități.

În articolul 5 al Convenției, care privește egalitatea și nediscriminarea, se exprimă obligația statelor părți de a oferi sisteme adecvate de protecție socială și bunăstare pentru a sprijini persoanele cu dizabilități. Astfel, se vor lua toate măsurile pentru recuperarea fizică, cognitivă și psihologică, reintegrarea socială, ținând cont de demnitatea și autonomia persoanei și luând în considerare nevoile specifice sexului și vârstei.

Articolul 28 subliniază faptul că persoanele cu dizabilități au dreptul la un nivel de trai adecvat pentru ele și familiile lor, prin asigurarea accesului la servicii, dispozitive și prin accesul la programe de protecție socială pentru reducerea sărăciei. Toate persoanele cu dizabilități sunt egale în fața legii și au dreptul la protecție egală.

Evaluarea dizabilității

Evaluarea dizabilității se face diferit în țările membre ale UE, și acest lucru a condus la o înțelegere fracturată a ceea ce este dizabilitatea și cine se califică pentru protecție socială. Există diferențe în evaluare, astfel încât o persoană poate fi persoană cu dizabilități într-o țară, dar nu și în alta, existând diferite tipuri de criterii de calificare, metode de evaluare și dovezi justificative. De aceea, mobilitatea persoanelor cu dizabilități este redusă, unei persoane cu dizabilități, dacă s-ar muta într-o țară nouă, i-ar fi dificil să se înregistreze din nou ca persoană cu dizabilități și să primească protecție socială. În practică, persoanele cu dizabilități nu-și pot permite să se adapteze într-un nou loc dintr-o țară nouă, prin urmare, li se refuză dreptul la libera circulație, una dintre pietrele de temelie ale drepturilor cetățenilor Uniunii Europene.

Cardul european pentru persoanele cu dizabilități

În Strategia privind drepturile persoanele cu dizabilități, Comisia Europeană, pentru a recunoaște evaluarea dizabilității în toate țările membre, s-a gândit să creeze un card european pentru persoanele cu dizabilități. Aceasta este una dintre acțiunile care le arată cetățenilor schimbarea pe care Uniunea Europeană o poate face în viața lor. Cardul este necesar să fie acceptat în toate statele membre și să fie însoțit de un regulament, pentru a-l face obligatoriu din punct de vedere juridic în fiecare țară. Astfel,  pentru persoanele care se mută într-un alt stat membru pentru perioade mai mari de timp sau în mod permanent, cardul va fi mijlocul de recunoaștere reciprocă și ar fi baza pentru ca persoana cu dizabilități să poată să solicite acces la serviciile de sprijin oferite de țara gazdă.

Cardul european pentru dizabilitate se bazează pe legislația Uniunii Europene și permite recunoașterea reciprocă a statutului de persoana cu dizabilități. El acoperă domenii diferite, precum transportul public, educația în cadrul programelor de mobilitate, facilitarea angajării pe piața muncii în faza de tranziție, beneficii de natură comercială. Lansarea acestui card ar trebui să fie asociată și însoțită de o campanie de conștientizare la nivel european atât pentru publicul larg, cât și pentru potențialii utilizatori ai cardului și pentru furnizorii de servicii. De asemenea, utilizarea cardului este voluntară, fiecare persoană cu dizabilități putând decide singură dacă dorește să aplice pentru card, deci nu este o obligație să-și dovedeasca dizabilitatea.

Ce poate face Uniunea Europeană pentru a apăra persoanele cu dizabilități

În continuare, Uniunea Europeană trebuie să asculte persoanele cu dizabilități și organizațiile lor, să lucreze pentru a face serviciile accesibile, să se asigure de faptul că toate persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul lor și au acces la îngrijire medicală, serviciu, școli, transport. Dacă drepturile tale nu sunt respectate, poți trimite plângerea ta membrilor Comisiei Europene, poți contacta biroul Comisiei Europene din țara ta sau poți contacta organizația Equinet ori Forumul European al Dizabilităţii.

NOTE

Articolul <strong>Tinerii cu dizabilități în Uniunea Europeană</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, o Ordonanță de urgență, prin care a stabilit măsuri suplimentare în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Potrivit Ministerului Muncii, noile măsuri vizează beneficiarii concediului și indemnizației pentru îngriirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani, persoanele care au adoptat un copil și beneficiază de concediul și indemnizația de acomodare prevăzută de Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei și personalul din centrele sociale rezidențiale aflat în izolare preventivă la domiciliu.

,,Pentru persoanele beneficiare ale concediului și indemnizației pentru îngriirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani, la data instituirii stării de urgență, Guvernul a stabilit că aceste drepturi se vor asigura pe toată durata instituirii stării de urgență și în situația în care copilul a împlinit vârsta de 7 ani sau dacă urmează să implinească această vârstă în această perioadă”, a transmis Ministerul Muncii

Conform sursei citate, persoanele care, la data instituirii stării de urgență, erau în concediu de acomodare și primeau indemnizația de acomodare prevăzute la art. 50 din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei, vor continua să beneficieze de aceste drepturi pe toată durata instituirii stării de urgență, chiar dacă în aceast timp s-a finalizat perioada maximă de concediu prevăzută de lege.

Executivul a mai stabilit că personalul angajat al centrelor sociale rezidențiale care stau 14 zile în izolare preventivă la locul de muncă, iar apoi sunt obligate să stea în izolare preventivă la domiciliu alte 14 zile, beneficiază de menținerea drepturilor salariale avute în luna anterioară decretării stării de urgență, întrucât au efectuat numărul total de ore aferent unei luni în cele 14 zile de izolare la locul de muncă.

Ministerul Muncii a menționat că este vorba de angajații centrelor de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, ai centrelor de îngrijire copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile.

Articolul Noi măsuri de protecție socială, aprobate de Guvern apare prima dată în Jurnal Social.

În urma instituirii stării de urgență decretată astăzi, 16 martie 2020, pe o perioadă de 30 de zile, certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Extras din Decretul semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României:

,,Capitolul IV – Domeniul muncii și protecției sociale

Art. 38 – Cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.

Art. 39 – Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Art. 40 – Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.’’

Articolul Certificatele de încadrare în grad și tip de handicap își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență apare prima dată în Jurnal Social.