Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), împreună cu Fundația Orange, lansează primul parteneriat public-privat pentru finanțarea proiectelor culturale din România.

Potrivit unui comunicat al AFCN, colaborarea se concretizează prin constituirea unui fond de finanțare în valoare de 2,5 milioane de lei, și prin lansarea apelului comun „Diz/Abilitatea – Incluziune prin CULTURĂ”, dedicat sprijinirii producției de proiecte artistice realizate de artiști și persoane cu dizabilități, individual sau în colective artistice mixte.

Apelul de finanțarea fost deschis pe 1 iulie, lună dedicată onorării persoanelor cu dizabilități. Pot fi înscrise proiecte din domeniul artelor vizuale sau al artelor spectacolului (muzică, dans, teatru), inițiate de organizații neguvernamentale care oferă cadrul de manifestare artiștilor cu dizabilități.

Contribuția la acest fond este în proporție de 80% – AFCN și 20% – Fundația Orange, și se va reflecta și la nivelul finanțării specifice pe proiecte, ceea ce va asigura procentul legal de cofinanțare.

„Ne bucurăm de această întâlnire cu Fundația Orange în interesul comun de a susține proiecte culturale realizate cu artiști/persoane cu dizabilități. Succesul de care s-au bucurat proiectele culturale finanțate în anii anteriori în cadrul sesiunilor curente, realizate la București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Craiova etc., și impactul pe care l-au avut în cadrul comunităților, ne-au determinat să gândim o sesiune pilot de finanțare exclusivă a artiștilor cu dizabilități. Contribuția Fundației Orange asigură cofinanțarea necesară, ușurând astfel sarcina managerilor de proiect”,a declarat Irina Cios, directoarea AFCN.

La rândul său, Ovidiu Ana, director executiv al Fundației Orange România, a subliniat că, în cei peste 13 ani de activitate, fundația a sprijinit numeroase proiecte dedicate persoanelor cu deficiențe de vedere sau auz, descoperind numeroși artiști talentați.

„Dorința de a ne implica mai mult în zona de incluziune prin artă și cultură a venit firesc, ca o componentă nouă în strategia noastră filantropică. Suntem entuziasmați de parteneriatul cu AFCN și ne propunem să extindem această formă de colaborare și în alte direcții, ca un model de bună practică între organizațiile care vor să genereze un impact mai mare în beneficiul comunităților din România”, a afirmat acesta.

Vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale derulate în perioada cuprinsă între semnarea contractelor, în septembrie 2026, și 30 iunie 2027.

Cererile de finanțare a proiectelor culturale se pot încărca timp de 30 de zile, în platforma SDFC – Sistemul Digital pentru procesele de Finanțare a Culturii (fonduri-cultura.ro), termenul-limită fiind 31 iulie 2026, ora 12:00.

Detalii despre apelul de finanțare sunt disponibile pe pagina dedicată a AFCN, iar informații suplimentare pot fi consultate pe site-ul www.afcn-proiecte.ro sau solicitate la adresa de e-mail contact@afcn.ro.

Articolul AFCN și Fundația Orange lansează primul parteneriat public-privat pentru finanțarea proiectelor culturale dedicate artiștilor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), reprezentat de președinta Daniela Tontsch, și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune, reprezentată de președintele și avocatul Marius Todeancă, au oficializat un parteneriat strategic dedicat promovării, protejării și consolidării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Parteneriatul stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea unor inițiative cu impact sistemic și de interes public, având ca obiectiv îmbunătățirea cadrului legislativ, administrativ și instituțional aplicabil persoanelor cu dizabilități din România.

Colaborarea dintre cele două organizații va include formularea de propuneri privind modificarea, completarea și îmbunătățirea cadrului normativ, elaborarea de puncte de vedere, memorii, studii, analize și recomandări, precum și susținerea unor demersuri strategice cu caracter colectiv, inclusiv procese colective, menite să contribuie la respectarea și garantarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Pornind de la obiectivele asumate de cele două organizații – promovarea și apărarea drepturilor omului, egalizarea șanselor, incluziunea socială și participarea deplină a persoanelor cu – parteneriatul va urmări formularea de soluții și recomandări de politici publice, promovarea unor măsuri legislative adecvate, consolidarea dialogului instituțional și susținerea bunelor practici.

,,Acest parteneriat este construit pe principii fundamentale: respectul pentru demnitatea și independența persoanelor cu dizabilități, nediscriminarea, participarea deplină cu drepturi și șanse egale, respectul pentru diversitatea mișcării dizabilității și promovarea accesibilității, incluziunii și participării efective la viața socială, educațională, profesională și civică. Prin această colaborare ne propunem să transformăm expertiza juridică, reprezentarea comunității și implicarea civică în mecanisme concrete de schimbare și protecție a drepturilor”, a transmis președinta CNDR, Daniela Tontsch.

Cafeneaua Faptelor Bune este un centru independent de educație juridică și implicare civică, care urmărește transformarea cunoașterii juridice într-un instrument real de responsabilitate socială. Organizația reunește studenți la Drept, avocați și profesioniști din domeniul juridic pentru dezvoltarea unor proiecte educaționale și inițiative sociale cu impact direct în comunitate.

Prin acest parteneriat, CNDR și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune își propun să contribuie activ la construirea unei societăți mai incluzive, în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate și protejate în mod real.

Articolul CNDR și Asociația Cafeneaua Faptelor Bune au oficializat un parteneriat pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

1 din 4 copii întrerupe terapia pe termen lung din cauza lipsei resurselor financiare ale familiei. Aceasta este realitatea cu care se confruntă în fiecare zi terapeuții din centrele de recuperare pediatrică KinetoBebe. ,,Licitația de fapte bune”, organizată anual de Casa de Licitații A10 by Artmark, susține Asociația KinetoBebe și programul #BurseDeTerapie, potrivit unui comunicat transmis de asociație.

Pentru mulți copii cu dizabilități, terapia nu este opțională, ci esențială pentru a putea merge, vorbi sau deveni independenți și integrați în societate. Din 2018, Asociația KinetoBebe a creat programul #BurseDeTerapie, prin care oferă gratuit ședințe de recuperare în cele patru centre de recuperare pediatrică pentru copiii cu afecțiuni neurologice, genetice, ortopedice sau tulburări din spectrul autist.

Programul a continuat inclusiv în perioada pandemiei, iar până în prezent au fost oferite zeci de mii de ședințe gratuite de terapie, sprijinind mii de copii. Impactul programului a crescut constant: de la 893 de ședințe gratuite în 2019, la peste 10.500 în 2024, incluzând ore de terapie online și terapii complementare, oferind sprijin pentru 2.624 de copii. În 2025, numărul ședințelor și al solicitărilor continuă să crească. Asociația KinetoBebe a făcut acest lucru constant, an de an, și își propune să facă în continuare mai mult, astfel încât niciun copil să nu fie nevoit să oprească terapia.

,,Se spune că arta de a dărui este cea mai înaltă formă de cultură. Îmi face plăcere să pot susține cauza noastră în cadrul parteneriatului pe care îl desfășurăm pe parcursul întregului an 2026, împreună cu casa de licitații Artmark. Scopul nostru este să adunăm 146.000 euro pentru copiii care au nevoie continuă de recuperare. La Asociația KinetoBebe lucrăm cu copii pentru care kinetoterapia, logopedia, osteopatia, psihologia nu sunt opționale, ci necesare pentru a putea merge, vorbi, deveni autonomi și integrați în comunitate. Tocmai de aceea miza noastră este simplă – câte o bursă de terapie pe zi, în fiecare zi a anului. Vă invit să investiți în calitatea și viitorul copiilor. Un copil care primește o șansă acum va fi un adult independent în viitor”, declară Bogdan Acatrinei, ambasadorul campaniei și co-fondator al Asociației KinetoBebe.

Scopul asociației este să ofere o bursă de terapie pe zi, timp de un an, adică 365 de burse, în valoare totală de 146.000 euro. O bursă acoperă 10 ședințe de terapie pentru copiii proveniți din familii care nu își permit să continue recuperarea. Pentru un copil, o bursă înseamnă mai mult decât terapie. Înseamnă șansa de a merge mai departe.

1 bursă pe zi, timp de 365 zile, înseamnă 146000 de euro. În fiecare zi a anului un copil se poate bucura de o bursă de terapie. Filmul campaniei poate fi urmărit aici.

Cei care fac parte din comunitatea Artmark și cărora le place să investească în artă pot contribui, prin donația lor, la accesul gratuit al copiilor cu dizabilități la îngrijiri medicale de calitate. Iubitorii de artă și de fapte bune pot licita pe artmark.ro pentru cauza pe care doresc să o sprijine. La finalul anului 2026 va fi organizată o gală în cadrul căreia vor fi anunțate rezultatele campaniei, transmite Asociația KinetoBebe.

Pentru informații suplimentare privind loturile și desfășurarea licitației, cei interesați pot contacta departamentul de consultanți de artă.

Despre Asociația Kinetobebe – proiecte majore în 2025

 #BurseleDeTerapie

Program unic ce oferă terapii gratuite copiilor cu afecțiuni neurologice, ortopedice, sindroame genetice sau TSA.
 Impact: peste 30.000 de ședințe de terapie oferite gratuit.

#StaiDrept

Primul program de screening postural pentru elevii din ciclul primar din România, inițiat şi desfǎşurat de Asociația KinetoBebe. Programul identifică precoce problemele de postură și promovează prevenția prin educație, informare și mișcare, construind o punte între sănătate și școală.

„Dansul Pașilor de Catifea”

Primul spectacol incluziv adaptat copiilor cu dizabilități senzoriale sau motorii.
 • 950 beneficiari
 • 15 terapeuți implicați
 • 43 voluntari
 Proiectul demonstrează că arta poate deveni un instrument real de integrare.

„Bucureștiul e și al lor”

Program de acces la cultură pentru copii din medii vulnerabile sau cu dizabilități.
 1.661 beneficiari în 2025.

Despre Artmark

Fondată în 2008, Artmark este principala piață culturală și comercială din scena artistică românească. Cu o cotă de piață constantă între 75% și 85% în ultimul deceniu, conform rapoartelor anuale ale pieței de artă din România, compania și-a consolidat poziția printre liderii pieței de artă din Europa de Est (locul 2-3).

În 2025, Artmark a sărbătorit 17 ani de activitate remarcabilă, ghidată de valori, precum tradiția, excelența, pasiunea pentru artă, transparența și încrederea.

Începând cu 2021, odată cu lansarea proiectului-premieră, Licitația de Fapte Bune, Artmark a creat o platformă dedicată susținerii cauzelor caritabile promovate de asociații, fundații și a unor persoane care au nevoie de sprijin pentru proiecte punctuale.

Mai multe informații:
 https://www.asociatia-kinetobebe.ro/proiecte

Articolul „Pictează primii pași ai copiilor” – „Licitația de fapte bune” susține Asociația KinetoBebe și programul #BurseDeTerapie apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) atrage atenția asupra unor deficiențe majore privind accesibilitatea rețelei de metrou din București, în urma unui control realizat de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București la Metrorex.

Mai multe persoane cu dizabilități au suferit incidente cauzate de diferența dintre peron și vagon, unele dintre acestea soldându-se cu accidente și avarierea echipamentelor de mobilitate. Un exemplu concret este cazul colegului nostru, Dr. Mihai Lungu, președintele Asociației Calea Spre Acces, care a fost implicat într-un astfel de incident, în urma căruia scaunul său rulant a suferit avarii tehnice semnificative.

Din păcate, în ciuda acestor situații repetate, problema persistă de-a lungul timpului, fără soluții sistemice eficiente.

Controlul a fost declanșat ca urmare a unei sesizări formulate de Asociația Calea spre Acces, membru observator al CNDR, privind nerespectarea prevederilor art. 64 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Constatări oficiale

În urma verificărilor, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a confirmat existența unor probleme legate de accesul persoanelor cu dizabilități la transportul subteran. Diferența de nivel și spațiul dintre peron și vagoanele de metrou, variabile de la o stație la alta, constituie un obstacol real pentru utilizatorii de scaune rulante și implică riscuri de accidentare.

Deși normele tehnice (inclusiv instrucțiunile de exploatare și standardele aprobate de Ministerul Transporturilor) prevăd o distanță maximă de 8 cm între peron și tren, situațiile din teren indică neconformități și lipsa unor soluții funcționale pentru acces neîngrădit.

Ca urmare, a fost dispusă o măsură obligatorie de asigurare a accesului persoanelor cu dizabilități în stațiile de metrou, cu termen strict de implementare și monitorizare.

În data de 28 aprilie 2026, reprezentanții CNDR – Daniela Tontsch și Dr. Mihai Lungu – au participat la o audiență la conducerea Metrorex, în prezența domnilor: Nedelcu Vasile – Director Administrare și Întreținere Infrastructură și Instalații,  Zaharescu Mihai  – Director Operațiuni Material Rulant și Transport Călători și Denis Gabriel Panait – Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții.

În cadrul discuțiilor, Metrorex a informat că a emis un Ordin de Serviciu pentru acordarea de asistență persoanelor cu mobilitate redusă și că se află în proces de realizare a unor rampe de îmbarcare destinate reducerii diferenței dintre peron și tren.

CNDR consideră că aceste măsuri nu pot fi validate fără testare practică, în condiții reale de utilizare.

În acest sens, CNDR solicită: organizarea unei sesiuni de testare cu participarea directă a persoanelor utilizatoare de scaune rulante; desfășurarea testării la începutul lunii mai 2026; verificarea mai multor stații de pe toate magistralele funcționale (M1–M5); aprobarea filmării testelor, pentru documentare și fundamentarea unor soluții tehnice eficiente.

„Accesibilitatea nu se validează pe hârtie. Dacă o persoană în scaun rulant nu poate urca în siguranță într-un tren de metrou, atunci sistemul nu este funcțional, indiferent de câte ordine interne există”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

CNDR subliniază că implicarea directă a beneficiarilor este esențială pentru dezvoltarea unor soluții sigure, aplicabile și conforme cu legislația în vigoare.

Articolul Progrese în accesibilizarea metroului: inițiative concrete pentru siguranța persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

La inițiativa fondatorilor Asociației Kinetobebe, Ana Raluca Chișu și Bogdan Acatrinei, Sala Dalles a găzduit prima ediție a Galei Recunoștinței KinetoBebe – „Punem petale înapoi florilor”, un eveniment dedicat partenerilor și susținătorilor care fac posibil accesul gratuit la terapii de recuperare pentru copiii cu nevoi speciale.

Potrivit unui comunicat al Asociației KinetoBebe, gala „Punem petale înapoi florilor” a reunit reprezentanți ai unor instituții de cultură reprezentative pentru România, specialiști din domeniul medical, parteneri strategici, artiști și susținători ai incluziunii, într-un concept elegant care îmbină cultura cu responsabilitatea socială.

Echipa formată din peste 60 de specialiști din centrele KinetoBebe a fost prezentă la ceremonie pentru a sărbători 16 ani de rezultate remarcabile în domeniul recuperării pediatrice.

„Unul din patru copii are nevoie de kinetoterapie încă de la naștere, iar sistemul public nu acoperă integral aceste costuri. De aceea, parteneriatele strategice sunt esențiale pentru a susține ședințele gratuite de terapie. Construit în jurul simbolului florii — metaforă a fragilității și a renașterii — programul muzical propune un parcurs emoțional în care lirismul, eleganța și intensitatea interpretativă se întâlnesc într-un demers artistic dedicat solidarității.”, declară Ana Raluca Chişu, fondatoare a Centrelor de Recuperare Pediatrică KinetoBebe.

„Ne bucurăm că am sărbătorit alături de partenerii noştri reperele anului 2025, care, pe lângă spectacolul de balet accesibilizat «Dansul Pașilor de Catifea» au inclus și programul #StaiDrept, iniţiat pentru prevenirea posturii incorecte la copii, programul «Bucureștiul e și al lor», ce a vizat accesul la cultură și experiențe artistice pentru copii cu dizabilităţi, precum şi proiectul «Salina Flori de Sare», prin care beneficiile terapiei cu aerosoli salini au ajuns direct în instituții pentru copii, prin amenajarea de saline artificiale moderne, sigure și accesibile.”, explică Bogdan Acatrinei, manager de proiecte sociale la KinetoBebe.

Gala KinetoBebe „Punem petale înapoi florilor” celebrează forța carității prin rafinamentul muzicii clasice

Seara a inclus un recital extraordinar susținut de tenorul Ștefan von Korch, alături de pianistul Alexandru Burcă, precum și o ceremonie de acordare a distincțiilor pentru partenerii strategici ai asociației.

„Am creat un program muzical în care florile devin simbolul copilăriei redăruite. Este o onoare să susțin demersurile Asociației KinetoBebe dedicate copiilor atipici”, declară tenorul Ștefan von Korch.

Asociația KinetoBebe susține programe gratuite de recuperare neuromotorie pentru copii și dezvoltă inițiative culturale incluzive dedicate copiilor neurodivergenți. Antreprenoarea socială Ana Raluca Chişu și actorul Bogdan Acatrinei, promotorii conceptului inovator „Dansul paşilor de catifea,” care a oferit anul trecut o experienţă în premieră copiilor neorodivergenţi, au prezentat în cadrul galei şi celelalte proiecte de implicare socială derulate în anul 2025 şi au acordat distincţii onorifice partenerilor şi specialiştilor care li s-au alăturat în aceste demersuri:

• Daniel Jinga, director general al Operei Naționale București
• Mariana Garștea, CEO Sixense România
• Magdalena Caramilea, Sustainability Director Autonom Group
• Marilena Bîrliga, Director Market Management and Communication Division Allianz Țiriac Asigurări
• Rucsandra Hurezeanu, fondatoare și CEO Ivatherm Cosmetics
• George Istrate, Sustainability&CSR leader, Fundația Medicover Romania

Despre Asociația KinetoBebe – proiecte majore în 2025

#BurseleDeTerapie

Program unic care oferă terapii gratuite copiilor cu afecțiuni neurologice, ortopedice, sindroame genetice sau TSA.

Impact: peste 30.000 de ședințe de terapie oferite gratuit.

„Dansul Pașilor de Catifea”

Primul spectacol incluziv adaptat copiilor cu dizabilități senzoriale sau motorii.

• 950 beneficiari
• 15 terapeuți implicați
• 43 voluntari

Proiectul demonstrează că arta poate deveni un instrument real de integrare.

„Bucureștiul e și al lor”

Program de acces la cultură pentru copii din medii vulnerabile sau cu dizabilități.
1.661 beneficiari în 2025.

„Salina Flori de Sare”

Proiect de amenajare de saline artificiale în instituții pentru copii, menit să susțină terapiile respiratorii și să îmbunătățească calitatea vieții.

Despre Ștefan von Korch

Tenor cu o prezență constantă pe scenele naționale și internaționale, Ștefan von Korch este coordonatorul stagiunii Musical Extravaganza și interpret apreciat al lucrării „Carmina Burana”. A concertat pe scene precum Ateneul Român, Opera Națională București, dar și în Japonia, Germania, Italia și China.

Articolul Prima ediție a Galei Recunoștinței KinetoBebe – Solidaritatea care schimbă vieți, construind accesul la terapie prin cultură și comunitate apare prima dată în Jurnal Social.

Societatea civilă din România a lansat marți, 21 aprilie 2026, un memoriu oficial adresat instituțiilor fundamentale ale statului, prin care semnalează impactul negativ al modificărilor legislative recente asupra persoanelor cu dizabilități și propune soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției sociale, fiscale și profesionale.

Documentul reflectă realitatea dificilă cu care se confruntă această categorie vulnerabilă și propune măsuri menite să consolideze protecția socială, să crească gradul de incluziune și să faciliteze participarea activă la viața economică și socială.

Probleme structurale majore

Analiza evidențiază disfuncționalități grave în politicile publice actuale:

• Reducerea facilităților fiscale (înlocuirea scutirilor cu reduceri parțiale)
• Neactualizarea corespunzătoare a Indicatorului Social de Referință (ISR)
• Scăderea reală a valorii prestațiilor sociale
• Creșterea costurilor de trai pentru persoanele cu dizabilități
• Blocaje administrative care întrerup acordarea sprijinului social
• Întârzierea aplicării unor drepturi legale (de exemplu, indemnizația de solidaritate)
• Acces limitat la formare profesională și integrare pe piața muncii
• Probleme persistente privind salarizarea și drepturile asistenților personali

Toate aceste aspecte contribuie direct la diminuarea nivelului de protecție socială și la accentuarea vulnerabilității socio-economice.

Cele 3 direcții majore propuse

Memoriul conturează trei direcții esențiale de intervenție:

1. Consolidarea protecției sociale și fiscale

• Reintroducerea facilităților fiscale pentru impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace, precum și asigurarea unui tratament fiscal unitar la nivel național
• Aplicarea integrală a actualizării ISR, conform prevederilor legale, și recuperarea decalajelor
• Crearea unui mecanism autonom de calcul al indemnizațiilor, corelat cu costul real al vieții și cu cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

     2.    Aplicarea reală a drepturilor existente

• Eliminarea blocajelor administrative
• Asigurarea continuității prestațiilor sociale după vârsta de 18 ani, fără întreruperi
• Aplicarea indemnizației de solidaritate fără amânări

    3.  Dezvoltarea incluziunii prin muncă și autonomie economică

• Investiții în formare profesională adaptată
• Creșterea gradului de ocupare
• Sprijin activ pentru integrarea pe piața muncii

Autorii memoriului atrag atenția că politicile actuale sunt depășite și nu mai reflectă realitatea economică.

Adoptarea unor măsuri coerente și predictibile nu reprezintă doar o obligație legală și constituțională, ci și o condiție esențială pentru respectarea demnității umane, pentru o incluziune socială reală și pentru participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața societății.

Apel public și protest

În acest context, societatea civilă solicită autorităților analizarea urgentă a propunerilor și inițierea măsurilor legislative necesare.

Totodată, este anunțat un protest public:

Piața Victoriei, București (zona alveolei)
  22 aprilie 2026
  Interval: 10:00 – 17:00

Participanții sunt invitați să susțină drepturile persoanelor cu dizabilități și să contribuie activ la schimbare.

Este momentul ca vocea să devină acțiune.

Găsiți mai jos memoriul integral, cu toate propunerile detaliate:

Articolul Societatea civilă cere măsuri urgente pentru persoanele cu dizabilități. Protest anunțat în București apare prima dată în Jurnal Social.

COMUNICAT DE PRESĂ
Societatea civilă din România anunță organizarea unui protest național miercuri, 22 aprilie 2026, în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului României (zona alveolei mari), în intervalul orar 10:00 – 17:00.

Acțiunea are ca obiectiv principal solicitarea respectării și aplicării efective a drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor categorii vulnerabile. Organizatorii atrag atenția asupra unor probleme sistemice persistente, care afectează direct calitatea vieții acestor persoane și reclamă intervenții urgente din partea autorităților.

Protestul este inițiat de reprezentanți ai societății civile, coordonați de Mihai Băcanu și Florian Jurcă, alături de o echipă de colaboratori formată din 19 membri, printre care: Ovidiu Milian, Mihăiță Victoraș Păduraru, Toma Antonescu, Nicoleta Profir și Alina Bărbuleț. Autorizația pentru desfășurarea manifestației a fost obținută de Marian Bănicioiu, în calitate de organizator.

În contextul protestului, organizatorii au elaborat un memoriu oficial structurat pe trei axe principale:

• Fiscalitate – eliminarea impunerii la plata impozitelor și taxelor locale pentru locuință și autoturism în cazul persoanelor cu dizabilități;
• Protecție socială – actualizarea și indexarea la zi a prestațiilor sociale, inclusiv a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap, conform prevederilor legale;
• Ocupare și incluziune – dezvoltarea de programe reale de formare profesională și integrare pe piața muncii pentru tinerii cu dizabilități.

Memoriul va fi făcut public în data de 21 aprilie 2026, cu o zi înaintea manifestației, pe canalele oficiale ale organizatorilor, și va fi pus la dispoziția jurnaliștilor interesați. Documentul include o sinteză a principalelor dificultăți întâmpinate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii vulnerabile, precum și un set de propuneri considerate esențiale pentru corectarea disfuncționalităților existente.

Organizatorii subliniază că lipsa unor măsuri concrete și coerente riscă să adâncească excluziunea socială și economică a persoanelor vizate și solicită un dialog real cu autoritățile competente.

Persoană de contact pentru presă:
Mihăiță Victoraș Păduraru
Telefon: 0773 918 206

Articolul Protest național pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități – 22 aprilie 2026, Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a introdus, la data de 17 aprilie 2026, acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel București, prin care solicită anularea parțială a Ordinului nr. 2300/1457/2025 privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale utilizate pentru stabilirea încadrării în grad de handicap.

Acțiunea este înregistrată în Dosarul nr. 2290/2/2026, aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Potrivit CNDR, demersul urmărește eliminarea prevederilor care restrâng nejustificat accesul persoanelor cu dizabilități la măsurile de protecție socială și afectează exercitarea efectivă a unor drepturi fundamentale.

Obiectul acțiunii

CNDR solicită anularea prevederilor care au produs modificări semnificative în evaluarea și încadrarea persoanelor cu dizabilități, printre care:

• eliminarea gradului ușor de handicap pentru anumite categorii de afecțiuni;
• reducerea nivelului de protecție pentru unele afecțiuni psihice severe;
• eliminarea unor categorii de afecțiuni din criteriile de evaluare;
• introducerea unor condiții restrictive pentru acordarea dreptului la asistent personal;
• modificarea pragurilor de eligibilitate pentru persoane cu afecțiuni cronice.

Potrivit CNDR, aceste modificări au efecte directe asupra accesului persoanelor cu dizabilități la sprijin social, servicii și măsuri de compensare necesare participării în comunitate.

„Persoanele cu dizabilități nu solicită privilegii. Solicită respectarea drepturilor deja recunoscute și menținerea unui sistem de evaluare care să reflecte realitatea vieții de zi cu zi și impactul concret al dizabilității asupra participării sociale.

CNDR consideră că politicile publice trebuie să urmărească incluziunea și menținerea persoanelor în comunitate, nu reducerea accesului la sprijin prin modificări administrative care nu reflectă nevoile reale ale beneficiarilor”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Principalele modificări contestate

Ordinul nr. 2300/1457/2025, intrat în vigoare în noiembrie 2025, a produs schimbări semnificative în viața a zeci de mii de români încadrați în grad de handicap. Nu pentru că starea lor de sănătate s-ar fi îmbunătățit și nici pentru că ar fi beneficiat de tratamente revoluționare, ci pentru că cineva, undeva, într-un birou, a decis că suferința lor nu mai contează suficient.

CNDR contestă eliminarea gradului ușor de handicap pentru 19 categorii de afecțiuni, printre care dizabilitatea intelectuală ușoară cu asocieri, hipoacuzia medie bilaterală, insuficiența cardiacă în stadii incipiente, arteriopatia obliterantă, boala von Willebrand, insuficiența respiratorie ușoară, hepatitele cronice stabilizate, diabetul zaharat echilibrat, afecțiunile hipofizare și tiroidiene, boala cronică de rinichi în stadii timpurii, amputațiile parțiale, distrofiile musculare progresive, miastenia gravis în formele ușoare, epilepsia cu crize rare și psoriazisul cronic localizat.

De asemenea, Consiliul contestă retrogradarea sistematică a persoanelor cu psihoze majore — schizofrenie, tulburare bipolară, depresie psihotică — care acum primesc cu un grad mai mic decât înainte, deși boala lor nu s-a schimbat cu nimic.

Consiliul contestă și eliminarea completă din criteriile de evaluare a tulburărilor de personalitate și a sindromului Klinefelter,  apreciind că aceste afecțiuni au fost excluse în mod nejustificat din sistemul de evaluare, iar persoanele care suferă de ele au devenit invizibile pentru sistemul de protecție socială.

Totodată, CNDR critică condițiile imposibile impuse pentru obținerea dreptului la asistent personal în cazul persoanelor cu demență și psihoze. Potrivit Consiliului, stabilirea unui prag MMSE de maximum 5 puncte pentru demențe înseamnă că persoana trebuie să se afle, practic, în stadiul terminal al bolii pentru a primi ajutor. Până atunci, familia se descurcă singură — sau nu se descurcă deloc.

O altă modificare contestată vizează persoanele cu diabet zaharat, pentru care ordinul prevede afectarea a minimum trei organe-țintă pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, în condițiile în care anterior era suficientă afectarea unuia sau a mai multor organe. În opinia CNDR, această modificare exclude de la protecție tocmai persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de sprijin pentru a preveni agravarea bolii.

CNDR contestă, de asemenea, excluderea tulburărilor vestibulare periferice de la eligibilitatea pentru acordarea certificatului cu termen permanent, susținând că persoanele cu afecțiuni cronice și ireversibile sunt obligate să se prezinte periodic la reevaluări, deși starea lor de sănătate este ireversibilă.

Invocarea legislației naționale și internaționale

România a ratificat Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în 2010. Această convenție, care are rang supralegislativ conform Constituției, obligă statul român să adopte modelul social al dizabilității și să consulte organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități în elaborarea oricărei legislații care le privește.

CNDR invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia diferențele de tratament aplicate persoanelor cu dizabilități trebuie să fie justificate în mod obiectiv și rezonabil. Este menționată cauza Glor contra Elveției, în care Curtea a subliniat existența unui consens european și universal privind necesitatea protejării persoanelor cu dizabilități împotriva tratamentului discriminatoriu. Totodată, în cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea a stabilit că discriminarea poate rezulta și din aplicarea aceluiași tratament unor situații semnificativ diferite.

În opinia CNDR, exact acest lucru face Ordinul nr. 2300/1457/2025: tratează în mod egal persoane cu nevoi diferite și elimină protecția tocmai pentru cei care au cea mai mare nevoie de ea.

,,Nu cerem privilegii. Cerem dreptate. Persoanele cu dizabilități din România nu cer nimic în plus. Cer doar să nu li se ia ceea ce au câștigat prin decenii de luptă: recunoașterea faptului că viața cu o dizabilitate este mai grea și că această realitate merită un minim de sprijin din partea comunității.

Certificatul de handicap nu este un beneficiu, ci recunoașterea faptului că unii dintre noi pornesc în viață cu un dezavantaj pe care nu l-au ales și pe care nu îl pot schimba.

Indemnizația de handicap nu este o pomană. Este un drept care compensează, parțial, costurile suplimentare pe care le implică viața cu o dizabilitate: medicamente, transport adaptat, echipamente speciale și alte cheltuieli necesare.

Asistentul personal nu este un lux. Este singura modalitate prin care multe persoane cu dizabilități grave pot trăi în comunitate, alături de familiile lor, în loc să fie instituționalizate în centre unde statul plătește de trei ori mai mult pentru îngrijirea lor”, a mai declarat Daniela Tontsch.

Reprezentare juridică și stadiul procesului

Consiliul Național al Dizabilității din România este reprezentat în acest demers juridic de avocatul Enciu.

Datele dosarului:

• Dosar nr. 2290/2/2026
• Curtea de Apel București — Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal
• Reclamant: Consiliul Național al Dizabilității din România
• Pârâți: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; Ministerul Sănătății
• Obiect: Anulare parțială act administrativ — Ordinul nr. 2300/1457/2025
• Stadiu: Fond

CNDR transmite că va continua demersurile juridice pentru apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și solicită menținerea unui sistem de evaluare care să reflecte nevoile reale ale acestora.

,,Împreună suntem mai puternici. Împreună vom fi auziți.”

Articolul Consiliul Național al Dizabilității din România contestă în instanță Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind criteriile de încadrare în grad de handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat acordarea a aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în anul 2026, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Biletele vor fi distribuite prin Casa Națională de Pensii Publice, în baza unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026. 

„Mă bucur că am reușit să aprobăm în Guvern acordarea biletelor de tratament balnear. Pentru mulți pensionari este o nevoie reală: acces la recuperare și la tratamente pe care altfel nu și le-ar permite. Este un sprijin concret, care contează în viața de zi cu zi. Continuăm și anul acesta să susținem această măsură, cu grijă pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

Potrivit comunicatului, durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, dintre care 12 zile sunt dedicate efectiv tratamentului. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. De asemenea, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat/ă în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală.

Cel mult 15% din numărul total al biletelor va fi acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care fac parte din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Măsura are rolul de a asigura accesul echitabil la tratament pentru grupurile vulnerabile sau cu drepturi speciale recunoscute prin lege. 

Cine beneficiază de bilete de tratament balnear gratuit

Biletele de tratament balnear sunt acordate gratuit următoarelor categorii de persoane:

• pensionarii de invaliditate, incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale;
• persoanele persecutate politic în timpul dictaturii comuniste, deportații și prizonierii de război, precum și luptătorii în rezistența anticomunistă;
• persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945;
• veteranii de război, invalizii și văduvele de război;
• persoanele invalide și/sau accidentate în război;
• persoanele cu dizabilități;
• persoanele accidentate la locul de muncă sau care suferă de boli profesionale, în baza unei recomandări medicale;
• salariații expuși la radiații, care își desfășoară activitatea în zone cu mediu radioactiv.

În schimb, conform reglementărilor în vigoare, pensionarii care nu se încadrează în categoriile menționate și doresc să beneficieze de bilete de tratament balnear trebuie să achite o contribuție individuală egală cu 50% din pensia brută, indiferent dacă aceasta provine din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate.

Ministerul Muncii precizează că peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, iar restul vor fi distribuite în alte unități de profil, prin contracte încheiate conform legii.

Pentru anul 2026, în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este prevăzută suma totală de 410 milioane de lei pentru finanțarea acestui program. 

Articolul Guvernul aprobă 114.000 de bilete de tratament balnear pentru 2026 apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00, un protest în Piața Victoriei – Alveola Centrală, adunare publică avizată de Primăria Municipiului București.

Aproximativ 1.000 de persoane cu dizabilități, asistenți personali, membri ai Sindicatului Asistenților personali ai Persoanelor cu dizabilități și susținători ai drepturilor acestora au participat la manifestație, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, mulți dintre ei parcurgând sute de kilometri pentru a fi prezenți.

Protestul a fost generat de blocarea indemnizațiilor la nivelul anului 2024, eliminarea unor facilități fiscale esențiale și aplicarea noilor criterii de evaluare medico-psihosocială, introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025, care au condus, în numeroase cazuri, la încadrarea persoanelor cu afecțiuni grave în grade inferioare de handicap.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața unor decizii care ne împing spre marginalizare. Nu vorbim despre beneficii, ci despre mecanisme de compensare a unor costuri reale generate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• majorarea indemnizațiilor de handicap, în raport cu realitatea economică și rata inflației;
• revenirea la scutirea integrală de impozit pentru locuință, teren și mijloace de transport;
• anularea criteriilor abuzive de evaluare introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025.

Reprezentanții CNDR au depus oficial lista revendicărilor la Guvern și au solicitat un dialog direct cu factorii de decizie. În cadrul protestului, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului a venit în mijlocul manifestanților și a preluat solicitările acestora.

Printre cererile suplimentare formulate se numără:

• inițierea unui dialog real și structurat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;
• urgentarea soluționării dosarelor aflate la Comisia Superioară de evaluare;
• asigurarea plății indemnizațiilor pe perioada în care persoanele așteaptă deciziile de reevaluare.

CNDR atrage atenția că menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în contextul unei inflații semnificative, reprezintă o diminuare reală a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități, contrar rolului acestor prestații sociale.

De asemenea, CNDR subliniază că modificarea regimului facilităților fiscale prin OUG nr. 9/2026 reprezintă un regres în standardul de protecție socială și ridică serioase probleme de constituționalitate, în raport cu obligația statului de a asigura protecția specială a persoanelor cu handicap.

„Nu poți corecta dezechilibre bugetare prin măsuri care afectează direct cele mai vulnerabile categorii. Aceste decizii nu sunt reforme, ci transferuri de costuri către cei care au cele mai puține resurse”, a mai declarat președinta CNDR.

Organizația avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete și urgente, acțiunile de protest vor continua.

Articolul CNDR: măsurile recente afectează direct persoanele cu dizabilități – protest în Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.