1 din 4 copii întrerupe terapia pe termen lung din cauza lipsei resurselor financiare ale familiei. Aceasta este realitatea cu care se confruntă în fiecare zi terapeuții din centrele de recuperare pediatrică KinetoBebe. ,,Licitația de fapte bune”, organizată anual de Casa de Licitații A10 by Artmark, susține Asociația KinetoBebe și programul #BurseDeTerapie, potrivit unui comunicat transmis de asociație.

Pentru mulți copii cu dizabilități, terapia nu este opțională, ci esențială pentru a putea merge, vorbi sau deveni independenți și integrați în societate. Din 2018, Asociația KinetoBebe a creat programul #BurseDeTerapie, prin care oferă gratuit ședințe de recuperare în cele patru centre de recuperare pediatrică pentru copiii cu afecțiuni neurologice, genetice, ortopedice sau tulburări din spectrul autist.

Programul a continuat inclusiv în perioada pandemiei, iar până în prezent au fost oferite zeci de mii de ședințe gratuite de terapie, sprijinind mii de copii. Impactul programului a crescut constant: de la 893 de ședințe gratuite în 2019, la peste 10.500 în 2024, incluzând ore de terapie online și terapii complementare, oferind sprijin pentru 2.624 de copii. În 2025, numărul ședințelor și al solicitărilor continuă să crească. Asociația KinetoBebe a făcut acest lucru constant, an de an, și își propune să facă în continuare mai mult, astfel încât niciun copil să nu fie nevoit să oprească terapia.

,,Se spune că arta de a dărui este cea mai înaltă formă de cultură. Îmi face plăcere să pot susține cauza noastră în cadrul parteneriatului pe care îl desfășurăm pe parcursul întregului an 2026, împreună cu casa de licitații Artmark. Scopul nostru este să adunăm 146.000 euro pentru copiii care au nevoie continuă de recuperare. La Asociația KinetoBebe lucrăm cu copii pentru care kinetoterapia, logopedia, osteopatia, psihologia nu sunt opționale, ci necesare pentru a putea merge, vorbi, deveni autonomi și integrați în comunitate. Tocmai de aceea miza noastră este simplă – câte o bursă de terapie pe zi, în fiecare zi a anului. Vă invit să investiți în calitatea și viitorul copiilor. Un copil care primește o șansă acum va fi un adult independent în viitor”, declară Bogdan Acatrinei, ambasadorul campaniei și co-fondator al Asociației KinetoBebe.

Scopul asociației este să ofere o bursă de terapie pe zi, timp de un an, adică 365 de burse, în valoare totală de 146.000 euro. O bursă acoperă 10 ședințe de terapie pentru copiii proveniți din familii care nu își permit să continue recuperarea. Pentru un copil, o bursă înseamnă mai mult decât terapie. Înseamnă șansa de a merge mai departe.

1 bursă pe zi, timp de 365 zile, înseamnă 146000 de euro. În fiecare zi a anului un copil se poate bucura de o bursă de terapie. Filmul campaniei poate fi urmărit aici.

Cei care fac parte din comunitatea Artmark și cărora le place să investească în artă pot contribui, prin donația lor, la accesul gratuit al copiilor cu dizabilități la îngrijiri medicale de calitate. Iubitorii de artă și de fapte bune pot licita pe artmark.ro pentru cauza pe care doresc să o sprijine. La finalul anului 2026 va fi organizată o gală în cadrul căreia vor fi anunțate rezultatele campaniei, transmite Asociația KinetoBebe.

Pentru informații suplimentare privind loturile și desfășurarea licitației, cei interesați pot contacta departamentul de consultanți de artă.

Despre Asociația Kinetobebe – proiecte majore în 2025

 #BurseleDeTerapie

Program unic ce oferă terapii gratuite copiilor cu afecțiuni neurologice, ortopedice, sindroame genetice sau TSA.
 Impact: peste 30.000 de ședințe de terapie oferite gratuit.

#StaiDrept

Primul program de screening postural pentru elevii din ciclul primar din România, inițiat şi desfǎşurat de Asociația KinetoBebe. Programul identifică precoce problemele de postură și promovează prevenția prin educație, informare și mișcare, construind o punte între sănătate și școală.

„Dansul Pașilor de Catifea”

Primul spectacol incluziv adaptat copiilor cu dizabilități senzoriale sau motorii.
 • 950 beneficiari
 • 15 terapeuți implicați
 • 43 voluntari
 Proiectul demonstrează că arta poate deveni un instrument real de integrare.

„Bucureștiul e și al lor”

Program de acces la cultură pentru copii din medii vulnerabile sau cu dizabilități.
 1.661 beneficiari în 2025.

Despre Artmark

Fondată în 2008, Artmark este principala piață culturală și comercială din scena artistică românească. Cu o cotă de piață constantă între 75% și 85% în ultimul deceniu, conform rapoartelor anuale ale pieței de artă din România, compania și-a consolidat poziția printre liderii pieței de artă din Europa de Est (locul 2-3).

În 2025, Artmark a sărbătorit 17 ani de activitate remarcabilă, ghidată de valori, precum tradiția, excelența, pasiunea pentru artă, transparența și încrederea.

Începând cu 2021, odată cu lansarea proiectului-premieră, Licitația de Fapte Bune, Artmark a creat o platformă dedicată susținerii cauzelor caritabile promovate de asociații, fundații și a unor persoane care au nevoie de sprijin pentru proiecte punctuale.

Mai multe informații:
 https://www.asociatia-kinetobebe.ro/proiecte

Articolul „Pictează primii pași ai copiilor” – „Licitația de fapte bune” susține Asociația KinetoBebe și programul #BurseDeTerapie apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) atrage atenția asupra unor deficiențe majore privind accesibilitatea rețelei de metrou din București, în urma unui control realizat de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București la Metrorex.

Mai multe persoane cu dizabilități au suferit incidente cauzate de diferența dintre peron și vagon, unele dintre acestea soldându-se cu accidente și avarierea echipamentelor de mobilitate. Un exemplu concret este cazul colegului nostru, Dr. Mihai Lungu, președintele Asociației Calea Spre Acces, care a fost implicat într-un astfel de incident, în urma căruia scaunul său rulant a suferit avarii tehnice semnificative.

Din păcate, în ciuda acestor situații repetate, problema persistă de-a lungul timpului, fără soluții sistemice eficiente.

Controlul a fost declanșat ca urmare a unei sesizări formulate de Asociația Calea spre Acces, membru observator al CNDR, privind nerespectarea prevederilor art. 64 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Constatări oficiale

În urma verificărilor, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București a confirmat existența unor probleme legate de accesul persoanelor cu dizabilități la transportul subteran. Diferența de nivel și spațiul dintre peron și vagoanele de metrou, variabile de la o stație la alta, constituie un obstacol real pentru utilizatorii de scaune rulante și implică riscuri de accidentare.

Deși normele tehnice (inclusiv instrucțiunile de exploatare și standardele aprobate de Ministerul Transporturilor) prevăd o distanță maximă de 8 cm între peron și tren, situațiile din teren indică neconformități și lipsa unor soluții funcționale pentru acces neîngrădit.

Ca urmare, a fost dispusă o măsură obligatorie de asigurare a accesului persoanelor cu dizabilități în stațiile de metrou, cu termen strict de implementare și monitorizare.

În data de 28 aprilie 2026, reprezentanții CNDR – Daniela Tontsch și Dr. Mihai Lungu – au participat la o audiență la conducerea Metrorex, în prezența domnilor: Nedelcu Vasile – Director Administrare și Întreținere Infrastructură și Instalații,  Zaharescu Mihai  – Director Operațiuni Material Rulant și Transport Călători și Denis Gabriel Panait – Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții.

În cadrul discuțiilor, Metrorex a informat că a emis un Ordin de Serviciu pentru acordarea de asistență persoanelor cu mobilitate redusă și că se află în proces de realizare a unor rampe de îmbarcare destinate reducerii diferenței dintre peron și tren.

CNDR consideră că aceste măsuri nu pot fi validate fără testare practică, în condiții reale de utilizare.

În acest sens, CNDR solicită: organizarea unei sesiuni de testare cu participarea directă a persoanelor utilizatoare de scaune rulante; desfășurarea testării la începutul lunii mai 2026; verificarea mai multor stații de pe toate magistralele funcționale (M1–M5); aprobarea filmării testelor, pentru documentare și fundamentarea unor soluții tehnice eficiente.

„Accesibilitatea nu se validează pe hârtie. Dacă o persoană în scaun rulant nu poate urca în siguranță într-un tren de metrou, atunci sistemul nu este funcțional, indiferent de câte ordine interne există”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

CNDR subliniază că implicarea directă a beneficiarilor este esențială pentru dezvoltarea unor soluții sigure, aplicabile și conforme cu legislația în vigoare.

Articolul Progrese în accesibilizarea metroului: inițiative concrete pentru siguranța persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

La inițiativa fondatorilor Asociației Kinetobebe, Ana Raluca Chișu și Bogdan Acatrinei, Sala Dalles a găzduit prima ediție a Galei Recunoștinței KinetoBebe – „Punem petale înapoi florilor”, un eveniment dedicat partenerilor și susținătorilor care fac posibil accesul gratuit la terapii de recuperare pentru copiii cu nevoi speciale.

Potrivit unui comunicat al Asociației KinetoBebe, gala „Punem petale înapoi florilor” a reunit reprezentanți ai unor instituții de cultură reprezentative pentru România, specialiști din domeniul medical, parteneri strategici, artiști și susținători ai incluziunii, într-un concept elegant care îmbină cultura cu responsabilitatea socială.

Echipa formată din peste 60 de specialiști din centrele KinetoBebe a fost prezentă la ceremonie pentru a sărbători 16 ani de rezultate remarcabile în domeniul recuperării pediatrice.

„Unul din patru copii are nevoie de kinetoterapie încă de la naștere, iar sistemul public nu acoperă integral aceste costuri. De aceea, parteneriatele strategice sunt esențiale pentru a susține ședințele gratuite de terapie. Construit în jurul simbolului florii — metaforă a fragilității și a renașterii — programul muzical propune un parcurs emoțional în care lirismul, eleganța și intensitatea interpretativă se întâlnesc într-un demers artistic dedicat solidarității.”, declară Ana Raluca Chişu, fondatoare a Centrelor de Recuperare Pediatrică KinetoBebe.

„Ne bucurăm că am sărbătorit alături de partenerii noştri reperele anului 2025, care, pe lângă spectacolul de balet accesibilizat «Dansul Pașilor de Catifea» au inclus și programul #StaiDrept, iniţiat pentru prevenirea posturii incorecte la copii, programul «Bucureștiul e și al lor», ce a vizat accesul la cultură și experiențe artistice pentru copii cu dizabilităţi, precum şi proiectul «Salina Flori de Sare», prin care beneficiile terapiei cu aerosoli salini au ajuns direct în instituții pentru copii, prin amenajarea de saline artificiale moderne, sigure și accesibile.”, explică Bogdan Acatrinei, manager de proiecte sociale la KinetoBebe.

Gala KinetoBebe „Punem petale înapoi florilor” celebrează forța carității prin rafinamentul muzicii clasice

Seara a inclus un recital extraordinar susținut de tenorul Ștefan von Korch, alături de pianistul Alexandru Burcă, precum și o ceremonie de acordare a distincțiilor pentru partenerii strategici ai asociației.

„Am creat un program muzical în care florile devin simbolul copilăriei redăruite. Este o onoare să susțin demersurile Asociației KinetoBebe dedicate copiilor atipici”, declară tenorul Ștefan von Korch.

Asociația KinetoBebe susține programe gratuite de recuperare neuromotorie pentru copii și dezvoltă inițiative culturale incluzive dedicate copiilor neurodivergenți. Antreprenoarea socială Ana Raluca Chişu și actorul Bogdan Acatrinei, promotorii conceptului inovator „Dansul paşilor de catifea,” care a oferit anul trecut o experienţă în premieră copiilor neorodivergenţi, au prezentat în cadrul galei şi celelalte proiecte de implicare socială derulate în anul 2025 şi au acordat distincţii onorifice partenerilor şi specialiştilor care li s-au alăturat în aceste demersuri:

• Daniel Jinga, director general al Operei Naționale București
• Mariana Garștea, CEO Sixense România
• Magdalena Caramilea, Sustainability Director Autonom Group
• Marilena Bîrliga, Director Market Management and Communication Division Allianz Țiriac Asigurări
• Rucsandra Hurezeanu, fondatoare și CEO Ivatherm Cosmetics
• George Istrate, Sustainability&CSR leader, Fundația Medicover Romania

Despre Asociația KinetoBebe – proiecte majore în 2025

#BurseleDeTerapie

Program unic care oferă terapii gratuite copiilor cu afecțiuni neurologice, ortopedice, sindroame genetice sau TSA.

Impact: peste 30.000 de ședințe de terapie oferite gratuit.

„Dansul Pașilor de Catifea”

Primul spectacol incluziv adaptat copiilor cu dizabilități senzoriale sau motorii.

• 950 beneficiari
• 15 terapeuți implicați
• 43 voluntari

Proiectul demonstrează că arta poate deveni un instrument real de integrare.

„Bucureștiul e și al lor”

Program de acces la cultură pentru copii din medii vulnerabile sau cu dizabilități.
1.661 beneficiari în 2025.

„Salina Flori de Sare”

Proiect de amenajare de saline artificiale în instituții pentru copii, menit să susțină terapiile respiratorii și să îmbunătățească calitatea vieții.

Despre Ștefan von Korch

Tenor cu o prezență constantă pe scenele naționale și internaționale, Ștefan von Korch este coordonatorul stagiunii Musical Extravaganza și interpret apreciat al lucrării „Carmina Burana”. A concertat pe scene precum Ateneul Român, Opera Națională București, dar și în Japonia, Germania, Italia și China.

Articolul Prima ediție a Galei Recunoștinței KinetoBebe – Solidaritatea care schimbă vieți, construind accesul la terapie prin cultură și comunitate apare prima dată în Jurnal Social.

Societatea civilă din România a lansat marți, 21 aprilie 2026, un memoriu oficial adresat instituțiilor fundamentale ale statului, prin care semnalează impactul negativ al modificărilor legislative recente asupra persoanelor cu dizabilități și propune soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției sociale, fiscale și profesionale.

Documentul reflectă realitatea dificilă cu care se confruntă această categorie vulnerabilă și propune măsuri menite să consolideze protecția socială, să crească gradul de incluziune și să faciliteze participarea activă la viața economică și socială.

Probleme structurale majore

Analiza evidențiază disfuncționalități grave în politicile publice actuale:

• Reducerea facilităților fiscale (înlocuirea scutirilor cu reduceri parțiale)
• Neactualizarea corespunzătoare a Indicatorului Social de Referință (ISR)
• Scăderea reală a valorii prestațiilor sociale
• Creșterea costurilor de trai pentru persoanele cu dizabilități
• Blocaje administrative care întrerup acordarea sprijinului social
• Întârzierea aplicării unor drepturi legale (de exemplu, indemnizația de solidaritate)
• Acces limitat la formare profesională și integrare pe piața muncii
• Probleme persistente privind salarizarea și drepturile asistenților personali

Toate aceste aspecte contribuie direct la diminuarea nivelului de protecție socială și la accentuarea vulnerabilității socio-economice.

Cele 3 direcții majore propuse

Memoriul conturează trei direcții esențiale de intervenție:

1. Consolidarea protecției sociale și fiscale

• Reintroducerea facilităților fiscale pentru impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace, precum și asigurarea unui tratament fiscal unitar la nivel național
• Aplicarea integrală a actualizării ISR, conform prevederilor legale, și recuperarea decalajelor
• Crearea unui mecanism autonom de calcul al indemnizațiilor, corelat cu costul real al vieții și cu cheltuielile suplimentare generate de dizabilitate.

     2.    Aplicarea reală a drepturilor existente

• Eliminarea blocajelor administrative
• Asigurarea continuității prestațiilor sociale după vârsta de 18 ani, fără întreruperi
• Aplicarea indemnizației de solidaritate fără amânări

    3.  Dezvoltarea incluziunii prin muncă și autonomie economică

• Investiții în formare profesională adaptată
• Creșterea gradului de ocupare
• Sprijin activ pentru integrarea pe piața muncii

Autorii memoriului atrag atenția că politicile actuale sunt depășite și nu mai reflectă realitatea economică.

Adoptarea unor măsuri coerente și predictibile nu reprezintă doar o obligație legală și constituțională, ci și o condiție esențială pentru respectarea demnității umane, pentru o incluziune socială reală și pentru participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața societății.

Apel public și protest

În acest context, societatea civilă solicită autorităților analizarea urgentă a propunerilor și inițierea măsurilor legislative necesare.

Totodată, este anunțat un protest public:

Piața Victoriei, București (zona alveolei)
  22 aprilie 2026
  Interval: 10:00 – 17:00

Participanții sunt invitați să susțină drepturile persoanelor cu dizabilități și să contribuie activ la schimbare.

Este momentul ca vocea să devină acțiune.

Găsiți mai jos memoriul integral, cu toate propunerile detaliate:

Articolul Societatea civilă cere măsuri urgente pentru persoanele cu dizabilități. Protest anunțat în București apare prima dată în Jurnal Social.

COMUNICAT DE PRESĂ
Societatea civilă din România anunță organizarea unui protest național miercuri, 22 aprilie 2026, în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului României (zona alveolei mari), în intervalul orar 10:00 – 17:00.

Acțiunea are ca obiectiv principal solicitarea respectării și aplicării efective a drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale altor categorii vulnerabile. Organizatorii atrag atenția asupra unor probleme sistemice persistente, care afectează direct calitatea vieții acestor persoane și reclamă intervenții urgente din partea autorităților.

Protestul este inițiat de reprezentanți ai societății civile, coordonați de Mihai Băcanu și Florian Jurcă, alături de o echipă de colaboratori formată din 19 membri, printre care: Ovidiu Milian, Mihăiță Victoraș Păduraru, Toma Antonescu, Nicoleta Profir și Alina Bărbuleț. Autorizația pentru desfășurarea manifestației a fost obținută de Marian Bănicioiu, în calitate de organizator.

În contextul protestului, organizatorii au elaborat un memoriu oficial structurat pe trei axe principale:

• Fiscalitate – eliminarea impunerii la plata impozitelor și taxelor locale pentru locuință și autoturism în cazul persoanelor cu dizabilități;
• Protecție socială – actualizarea și indexarea la zi a prestațiilor sociale, inclusiv a indemnizațiilor de încadrare în grad de handicap, conform prevederilor legale;
• Ocupare și incluziune – dezvoltarea de programe reale de formare profesională și integrare pe piața muncii pentru tinerii cu dizabilități.

Memoriul va fi făcut public în data de 21 aprilie 2026, cu o zi înaintea manifestației, pe canalele oficiale ale organizatorilor, și va fi pus la dispoziția jurnaliștilor interesați. Documentul include o sinteză a principalelor dificultăți întâmpinate de persoanele cu dizabilități și de alte categorii vulnerabile, precum și un set de propuneri considerate esențiale pentru corectarea disfuncționalităților existente.

Organizatorii subliniază că lipsa unor măsuri concrete și coerente riscă să adâncească excluziunea socială și economică a persoanelor vizate și solicită un dialog real cu autoritățile competente.

Persoană de contact pentru presă:
Mihăiță Victoraș Păduraru
Telefon: 0773 918 206

Articolul Protest național pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități – 22 aprilie 2026, Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Guvernul a aprobat acordarea a aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în anul 2026, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Biletele vor fi distribuite prin Casa Națională de Pensii Publice, în baza unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026. 

„Mă bucur că am reușit să aprobăm în Guvern acordarea biletelor de tratament balnear. Pentru mulți pensionari este o nevoie reală: acces la recuperare și la tratamente pe care altfel nu și le-ar permite. Este un sprijin concret, care contează în viața de zi cu zi. Continuăm și anul acesta să susținem această măsură, cu grijă pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

Potrivit comunicatului, durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, dintre care 12 zile sunt dedicate efectiv tratamentului. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. De asemenea, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat/ă în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală.

Cel mult 15% din numărul total al biletelor va fi acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care fac parte din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Măsura are rolul de a asigura accesul echitabil la tratament pentru grupurile vulnerabile sau cu drepturi speciale recunoscute prin lege. 

Cine beneficiază de bilete de tratament balnear gratuit

Biletele de tratament balnear sunt acordate gratuit următoarelor categorii de persoane:

• pensionarii de invaliditate, incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale;
• persoanele persecutate politic în timpul dictaturii comuniste, deportații și prizonierii de război, precum și luptătorii în rezistența anticomunistă;
• persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945;
• veteranii de război, invalizii și văduvele de război;
• persoanele invalide și/sau accidentate în război;
• persoanele cu dizabilități;
• persoanele accidentate la locul de muncă sau care suferă de boli profesionale, în baza unei recomandări medicale;
• salariații expuși la radiații, care își desfășoară activitatea în zone cu mediu radioactiv.

În schimb, conform reglementărilor în vigoare, pensionarii care nu se încadrează în categoriile menționate și doresc să beneficieze de bilete de tratament balnear trebuie să achite o contribuție individuală egală cu 50% din pensia brută, indiferent dacă aceasta provine din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate.

Ministerul Muncii precizează că peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, iar restul vor fi distribuite în alte unități de profil, prin contracte încheiate conform legii.

Pentru anul 2026, în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este prevăzută suma totală de 410 milioane de lei pentru finanțarea acestui program. 

Articolul Guvernul aprobă 114.000 de bilete de tratament balnear pentru 2026 apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a organizat marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00 – 14:00, un protest în Piața Victoriei – Alveola Centrală, adunare publică avizată de Primăria Municipiului București.

Aproximativ 1.000 de persoane cu dizabilități, asistenți personali, membri ai Sindicatului Asistenților personali ai Persoanelor cu dizabilități și susținători ai drepturilor acestora au participat la manifestație, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, mulți dintre ei parcurgând sute de kilometri pentru a fi prezenți.

Protestul a fost generat de blocarea indemnizațiilor la nivelul anului 2024, eliminarea unor facilități fiscale esențiale și aplicarea noilor criterii de evaluare medico-psihosocială, introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025, care au condus, în numeroase cazuri, la încadrarea persoanelor cu afecțiuni grave în grade inferioare de handicap.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața unor decizii care ne împing spre marginalizare. Nu vorbim despre beneficii, ci despre mecanisme de compensare a unor costuri reale generate de dizabilitate”, a declarat Daniela Tontsch, președinta CNDR.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• majorarea indemnizațiilor de handicap, în raport cu realitatea economică și rata inflației;
• revenirea la scutirea integrală de impozit pentru locuință, teren și mijloace de transport;
• anularea criteriilor abuzive de evaluare introduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025.

Reprezentanții CNDR au depus oficial lista revendicărilor la Guvern și au solicitat un dialog direct cu factorii de decizie. În cadrul protestului, un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului a venit în mijlocul manifestanților și a preluat solicitările acestora.

Printre cererile suplimentare formulate se numără:

• inițierea unui dialog real și structurat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;
• urgentarea soluționării dosarelor aflate la Comisia Superioară de evaluare;
• asigurarea plății indemnizațiilor pe perioada în care persoanele așteaptă deciziile de reevaluare.

CNDR atrage atenția că menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în contextul unei inflații semnificative, reprezintă o diminuare reală a sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități, contrar rolului acestor prestații sociale.

De asemenea, CNDR subliniază că modificarea regimului facilităților fiscale prin OUG nr. 9/2026 reprezintă un regres în standardul de protecție socială și ridică serioase probleme de constituționalitate, în raport cu obligația statului de a asigura protecția specială a persoanelor cu handicap.

„Nu poți corecta dezechilibre bugetare prin măsuri care afectează direct cele mai vulnerabile categorii. Aceste decizii nu sunt reforme, ci transferuri de costuri către cei care au cele mai puține resurse”, a mai declarat președinta CNDR.

Organizația avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete și urgente, acțiunile de protest vor continua.

Articolul CNDR: măsurile recente afectează direct persoanele cu dizabilități – protest în Piața Victoriei apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) organizează un protest marți, 31 martie 2026, în intervalul orar 10:00–14:00, în Piața Victoriei, Alveola Centrală. Adunarea publică este avizată de Primăria Capitalei.

„Prezența noastră în stradă nu este un gest simbolic. Este expresia unei limite atinse, un strigăt de disperare în fața deciziilor care ne împing spre marginalizare. Drepturi câștigate au fost anulate peste noapte. Indemnizațiile au rămas blocate la nivelul anului 2024, în timp ce costul vieții a crescut dramatic. Persoane cu afecțiuni extrem de severe au fost retrogradate în grade inferioare de handicap, ceea ce a condus la pierderea asistenților personali și a indemnizațiilor.

Ce revendicăm? Majorarea indemnizațiilor la un nivel care reflectă realitatea economică; revenirea la scutirile de impozite pentru locuință, teren și autoturism; anularea criteriilor abuzive impuse prin Ordinul 2300 din 2025”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități statuează dreptul acestei categorii, prin excelență vulnerabilă, la protecție socială și la reglementări adaptate nevoilor lor specifice. România nu numai că a semnat acest document de referință pe plan internațional, dar l-a și ratificat prin Legea 221/2010. Deși au trecut mai bine de 15 ani de atunci, percepția și atitudinea factorilor de decizie politică nu s-au îmbunătățit.

CNDR solicită Guvernului ca indemnizațiile de handicap să fie ajustate în raport cu realitățile economico-sociale, pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul de sprijin pe care legiuitorul l-a intenționat. În acest sens, ele trebuie, în primul rând, actualizate cu rata inflației, conform legii. Din perspectivă economică, menținerea indemnizațiilor la valori nominale fixe, în condițiile unei inflații  semnificative, echivalează cu o reducere reală a susținerii pe care persoanele cu dizabilități o primesc. După cum se știe, aceste indemnizații nu reprezintă un venit în sine, ci un mecanism de compensare a costurilor suplimentare generate de dizabilitate: cheltuieli medicale recurente, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență personală, utilități și consum energetic crescut.

Din punct de vedere macroeconomic, indexarea indemnizațiilor cu inflația nu reprezintă o cheltuială excesivă, ci o măsură de menținere a puterii de cumpărare și de prevenție socială, care reduce presiunea asupra sistemelor de asistență socială, sănătate și protecție de urgență.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul acestuia este  „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

În realitate, mii de oameni cu boli cronice au fost „vindecați” din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma a devenit o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități a scăzut artificial, iar bugetul statului este „economisit” tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau cu afecțiuni locomotorii – au pierdut sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că „nu îndeplinesc” noile criterii de severitate, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale – fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obișnuiți plătesc prețul incompetenței celor care mimează schimbarea.

Nu poți vindeca o societate bolnavă de indiferență cu pixul unui birocrat. Poți însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om – oricât de fragil – ca pe un cetățean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

Noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității.

În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență.

Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă.

Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai eficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării.

Guvernul României a eliminat scutirea de impozit pe clădiri și terenuri pentru persoanele cu handicap grav și accentuat; scutirea de impozit pe mijloacele de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.

Aceste măsuri au un impact devastator în plan social; în plan medical – resursele pentru tratamente, terapii și medicamente sunt redirecționate către plata impozitelor, cu efecte grave asupra sănătății; în ceea ce privește accesul la muncă, lipsa transportului public adaptat face ca autoturismul personal să fie singura soluție pentru a ajunge la locul de muncă; impozitarea lui limitează și mai mult șansele de angajare;

De asemenea, este afectat și accesul la educație – copiii și tinerii cu dizabilități au mobilitatea restrânsă, ceea ce le reduce accesul la școală și universitate.

După nenumărate presiuni din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, Guvernul a introdus reduceri parțiale la plata impozitelor pentru locuință, teren și autoturism prin OUG nr. 9/2026.

CNDR contestă modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constituie încălcarea art.50 din Constituție.

Articolul CNDR anunță protest în Capitală: persoanele cu dizabilități au ajuns la limita suportabilitățiii apare prima dată în Jurnal Social.

Luni, 23 martie 2026, Academia de Studii Economice din București (ASE), reprezentată de rectorul prof. univ. dr. Nicolae Istudor, și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), reprezentat de președinta Daniela Tontsch, au semnat un acord de parteneriat care deschide un cadru de colaborare instituțională cu relevanță strategică în domeniul educației incluzive și al dezvoltării durabile.

Obiectivul central al parteneriatului îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea unor inițiative comune dedicate facilitării accesului echitabil la educație, prin implementarea de programe specifice, măsuri de sprijin și instrumente adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Colaborarea vizează, totodată, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe egalitate de șanse, responsabilitate socială și incluziune, precum și dezvoltarea unui mediu academic deschis, accesibil și conectat la standardele europene.

„Educația de calitate trebuie să fie, în mod real, accesibilă tuturor. Prin acest parteneriat, ne asumăm nu doar un obiectiv instituțional, ci o responsabilitate profundă: aceea de a construi un mediu academic în care fiecare student are șansa de a-și valorifica potențialul. Incluziunea nu este un concept abstract, ci o direcție concretă de dezvoltare pentru ASE”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Academia de Studii Economice din București transmite că, prin acest demers, își consolidează rolul de instituție de referință în formarea de competențe relevante pentru societatea contemporană și își reafirmă angajamentul pentru construirea unui ecosistem educațional în care excelența și incluziunea coexistă în mod autentic.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, subliniază că acest parteneriat marchează un pas important în direcția construirii unui model educațional incluziv, bazat pe colaborare și soluții concrete.

,,Parteneriatul dintre Consiliul Național al Dizabilității din România și Academia de Studii Economice din București continuă și consolidează demersurile pentru construirea unui model de educație în care incluziunea devine, pas cu pas, o realitate.

Ne bucurăm să construim împreună un cadru de colaborare care pune în centrul său accesul echitabil la educație și valorificarea potențialului fiecărui student. Credem că universitățile au un rol esențial în această schimbare, iar implicarea ASE transmite un semnal puternic în direcția corectă.

Acest parteneriat deschide oportunitatea dezvoltării unor soluții concrete – de la măsuri de sprijin adaptate, până la crearea unui mediu academic accesibil și deschis, aliniat standardelor europene.

Pentru noi, incluziunea înseamnă progres real, vizibil în experiența de zi cu zi a studenților cu dizabilități. Iar acest demers este un exemplu de cum colaborarea între instituții poate genera schimbări sustenabile.

Privim acest început cu încredere și responsabilitate și ne dorim ca rezultatele acestui parteneriat să devină un reper de bună practică la nivel național”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

Articolul ASE și CNDR semnează un parteneriat strategic pentru educație incluzivă și acces echitabil apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și 80 de organizații a transmis o petiție oficială către Administrația Prezidențială a României, Parlamentul României și Avocatul Poporului, solicitând reanalizarea măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 9/2026

Prin acest demers, organizațiile semnatare cer revenirea la regimul anterior de protecție fiscală, respectiv reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport.

Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că transformarea scutirii integrale într-o simplă reducere de 50% și 25% reprezintă o diminuare a nivelului de protecție socială acordat uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de cetățeni și poate avea consecințe directe asupra nivelului de trai al persoanelor cu dizabilități și al familiilor acestora.

Prin această petiție, organizațiile solicită instituțiilor statului atât reevaluarea impactului social al acestor măsuri, cât și verificarea conformității lor cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale asumate de România în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Redăm mai jos petiția înaintată Parlamentului României:

Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) formulează prezenta petiție prin care solicită reanalizarea dispozițiilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 9/2026.

Obiectul petiției îl constituie modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.

Organizațiile semnatare apreciază că aceste dispoziții afectează în mod direct nivelul de protecție socială al persoanelor cu dizabilități și impun o reevaluare sub aspectul legalității, proporționalității și respectării obligațiilor constituționale și internaționale ale statului în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.

Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.

Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.

Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constiuie încălcarea art.50 din Constituție.

Este încălcat art. 47 din Constituție – dreptul la un nivel de trai decent

Persoanele cu dizabilități au, în mod statistic, rate de ocupare semnificativ sub media națională, venituri dependente majoritar de prestații sociale și cheltuieli suplimentare permanente (medicamente, terapii, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență).

În acest context, trecerea de la scutire integrală la impozitare parțială transferă o povară fiscală suplimentară asupra unor gospodării aflate deja la limita subzistenței.

Potrivit principiului proporționalității, orice restrângere a unei forme de protecție trebuie să fie: necesară, adecvată scopului urmărit, proporțională cu impactul produs.

Nu au fost prezentate public studii de impact care să demonstreze că această diminuare este indispensabilă și că nu existau alternative fiscale mai puțin intruzive.

Este încălcat Principiul neretrogradării în materie de drepturi sociale

Jurisprudența constituțională și standardele internaționale (inclusiv Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități) consacră obligația statului de progresivitate în realizarea drepturilor sociale și interzic regresul nejustificat.

Diminuarea unei protecții fiscale structurale pentru o categorie vulnerabilă reprezintă un regres în standardul anterior.

Pentru o persoană cu handicap grav care trăiește exclusiv din indemnizație sau pentru o familie cu un copil cu dizabilitate severă, diferența dintre 0% și 50% impozit nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci poate însemna: acumularea de datorii, restanțe la plata utilităților, risc de executare silită, imposibilitatea acoperirii altor cheltuieli esențiale.

Protecția socială nu poate funcționa pe principiul „compensării” prin ajutoare temporare a unor drepturi stabile retrase.

Decizia de a înlocui scutirea integrală de impozit cu reduceri parțiale afectează în mod direct persoane și familii aflate deja în situații de vulnerabilitate extremă.

În România există numeroase persoane cu dizabilități care locuiesc singure, fără sprijin familial permanent. Pentru multe dintre ele, indemnizația de handicap reprezintă singura sursă de venit. Din acest venit trebuie să acopere toate cheltuielile de trai, dar și costurile suplimentare generate de dizabilitate: medicamente, dispozitive medicale, terapii, transport adaptat sau servicii de îngrijire. Introducerea unor obligații fiscale suplimentare, chiar și parțiale, le poate împinge în situații de datorii sau imposibilitate de plată a cheltuielilor de bază.

Situația este la fel de dificilă pentru familiile monoparentale care au copii cu dizabilități. În multe cazuri, părintele unic este nevoit să reducă sau chiar să renunțe la activitatea profesională pentru a asigura îngrijirea copilului. Veniturile familiei devin astfel limitate și dependente în mare măsură de prestațiile sociale, în timp ce cheltuielile medicale și de recuperare sunt constante și ridicate.

Există, de asemenea, familii în care trăiesc mai multe persoane cu dizabilități. În aceste gospodării, cheltuielile pentru tratament, îngrijire și adaptare a locuinței sunt mult mai mari decât în mod obișnuit, iar capacitatea de a obține venituri este sever limitată.

Pentru toate aceste categorii, trecerea de la scutire integrală la reducere parțială a impozitului nu reprezintă o simplă ajustare fiscală, ci o diminuare concretă a protecției sociale de care depinde nivelul lor minim de trai.

În lipsa unor măsuri reale de compensare și în absența unei analize transparente privind impactul social al acestei decizii, există riscul ca numeroase persoane cu dizabilități să fie împinse și mai mult spre sărăcie, datorii și excluziune socială.

Statul român are obligația constituțională și internațională de a asigura protecție specială persoanelor cu dizabilități, iar această protecție nu poate fi diminuată fără o justificare temeinică și fără evaluarea efectelor asupra celor mai vulnerabili cetățeni.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 9/2026, Guvernul României a intervenit asupra unui regim juridic care privește în mod direct persoanele cu dizabilități, afectând un mecanism de protecție fiscală menit să compenseze dezavantajele structurale generate de handicap. Cu toate acestea, anterior adoptării actului normativ, nu a existat o consultare reală, efectivă și structurată a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

Această omisiune contravine obligațiilor asumate de statul român prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit art. 4 alin. (3) din Convenție, statul are obligația pozitivă de a consulta îndeaproape și de a implica activ persoanele cu dizabilități, inclusiv prin organizațiile care le reprezintă, în toate procesele de elaborare și implementare a legislației și politicilor care le privesc în mod direct.

Principiul consacrat la nivel internațional sub formula „Nimic despre noi fără noi” nu reprezintă un simplu slogan, ci exprimă o exigență juridică de participare efectivă la procesul decizional. În absența unei consultări autentice, fundamentate pe dialog instituțional și analiză de impact social, măsura adoptată este lipsită de legitimitatea participativă impusă de standardele internaționale și constituționale în materia protecției persoanelor cu dizabilități.

Modificarea regimului facilităților fiscale fără implicarea organizațiilor reprezentative a condus la ignorarea realităților concrete cu care se confruntă beneficiarii.

În aceste condiții, apreciem că adoptarea OUG nr. 9/2026 s-a realizat cu încălcarea obligației de consultare prevăzute de Convenție, afectând dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa la procesul decizional care le privește în mod direct și adăugând un viciu suplimentar de neconstituționalitate și neconformitate internațională actului normativ contestat.

Având în vedere cele expuse, solicităm:

1. Reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.
2. Analiza constituționalității dispozițiilor din OUG nr. 9/2026.
3. Realizarea și publicarea unui studiu de impact social privind efectele măsurii asupra persoanelor cu dizabilități.
4. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități înainte de adoptarea unor măsuri fiscale care le afectează direct.

Considerăm că protecția persoanelor cu dizabilități nu este o opțiune bugetară, ci o obligație constituțională și morală a statului.

În numele semnatarilor din lista anexată,

PREȘEDINTE – Daniela TONTSCH

Semnatari Petiție

1. Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
2. Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
3. Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
4. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
5. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
6. Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
7. Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
8. Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
9. Asociația Ridică-te și umblă, președinte Lucian Aldea
10. Asociația Națională a Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
11. Asociația Copiii de Cristal, Președinte Gabriela Plopeanu
12. Asociația Sindrom Down Suceava, Președinte Cucurezeac Radu Florin
13. Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism “Micul Prinţ” Bistriţa, Director Ana Dragu
14. Asociația Surâsul Albastru Iași, Președinte Cristina Nichita
15. Asociația T.E.O Sibiu, președinte Angelica Moraru
16. Asociatia Down Plus Bucuresti, Presedinte Georgeta Bucur
17. Asociația Pacientilor cu Tumori Neuroendocrine din Romania, Presedinte Virgil Goran
18. Asociația Down Est din România, Președinte Calil Sultan
19. Asociația Down Art Therapy, Președinte Radu Bogdan Buțu
20. Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale (FRBL), Președintele Mioara Bălan
21. Asociația LMCRO, Președinte Covaciu Adriana
22. Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora – ALDO-CET, Președinte Maria Vîslan
23. Asociația S.O.S Autism Bihor, Președinte Simona Zlibuţ
24. Asociația Dicta, Presedinte Manciu Cătălina Anca
25. Asociația Gaucher România, Președinte Oana Morar
26. Asociatia Prietenii lui Darius
27. Asociația Sfântul Casian, Președinte Barna Adrian Ioan
28. Asociația Fantasticii Down Galati, Președinte – Mioara Munteanu
29. Asociatia Caritabilă Ilinca mica minune, Președinte – Maria Marta Lapusan
30. Asociația Copiilor cu Sindrom Down Zâmbete și Suflete,Președinte – Szekely Ștefan
31. Asociația Cărășană Sindrom Down, Președinte – Doban Rodica
32. Asociația Tudor și Îngerii, Președinte – Nistor Mihai Daniel
33. Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafarul,  Neamt, Președinte – Daniela Coman
34. Asociația Neuro Move CMT, Președinte – Acălinei Arabela
35. Asociația Be a Butterfly București, Președinte – Marin Cristiana
36. Asociația Ai voință Ai putere Oltenița& Giurgiu, Președinte – Ionut Marineata
37. Asociația Bulgare de Lumină, Președinte – Georgiana Mustata
38. Asociația Sindrom Down Ploiești, Președinte – Corina Ardeleanu
39. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș, Președinte – Chiorean Mirela,
40. Asociația Casa Faenza, director – Loredana Crețu
41. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, Președinte – Dandoczi Silvia Elisabeta
42. Asociaţia Dincolo de Succes, Preşedinte – Tătaru Oana-Raluca
43. Asociația TU EȘTI UN DAR DE SUS, Președinte – Elena Zaugg-Istrate
44. Asociația Ajută un copil, Președinte – Văidian Diana
45. Asociația pentru intervenție în autism Suceava, Președinte – Panait Andreea Luciana
46. Asociația Micile Comori, Președinte – Iuliana Șopterean
47. Asociația Casa Dragostei și a Milei, Director – Luța Râștei Georgeta Raula
48. Asociația Bucuria Copiilor, Președinte – Rechesan Lidia
49. Asociația Pro Autism, Președinte – Sălcudean Dorin
50. Asociația “Noi și Ceilalți – Prahova”, Președinte – Iolanda Gheorghiu
51. Asociația Pacienților Oncologici – Romania (A.P.O.R.)
52. Asociația Persoanelor Afectate -Brăila (A.P.A- Brăila), Președinte Vlase Constatin
53. Asociația Transplantaților din România, Președinte – Tache Gheorghe
54. Asociația Speranța Evei, Președinte – Brașoveanu Violeta
55. Asociatia Creștină For Help, Președinte – Radu Claudia Rita
56. Asociația Down Centrul Educațional Raluca, Președinte -Avram Nela Adriana
57. Asociația Misionand Generația de Mâine, Președinte – Burduja Răzvan Andrei
58. Asociația Casa Betel, Președinte – Gabor Carmen
59. Asociația Red Ribbon – Suceava, Președinte – Dorina Vasile
60. Asociația Tereza – Botosani, Președinte – Carmen Alexa
61. Asociația Iris – Vaslui, Președinte – Lenuta Nastrut
62. Asociația Speranta Copiilor 2000 – Barlad, Președinte – Cibotaru Dan
63. Asociația Persoanelor Afectate Brăila, Președinte – Constantin Vlase
64. Asociația Pacientilor Galați, Președinte – Daniel Scoarta
65. Fundația MGH Casa Speranța Constanța, Președinte – Elena Cismas
66. Asociația Speranța – Constanța, Președinte – Popescu Adrian
67. Asociația Noi si Ceilalti – București, Președinte – Cristian Roșu
68. Asociația Viață și Speranță 2003 – Giurgiu, Președinte – Mola Marinela
69. Asociația Licurici – Giurgiu, Președinte – Stănica Mihai Ionuț
70. Asociația Pro Karma – Tg. Mureș, Președinte – Irina Lassel
71. Asociația Noi și Ceilalti – Filiala Arad, Director – Alice Chivu
72. Asociația INSPIR – Craiova, Președinte – Lazeanu Claudiu
73. Asociația Lizuca – Bacau, Președinte – Vătavu Ana
74. Asociația Noua Speranță – Petrosani, Președinte – Dorina Ignat
75. Asociația Renașterea Speranței, Președinte – Apreutesei Lenuța
76. Asociația Diaspora Solidarity Group, Președinte – Akinola Teodora Cristiana
77. Asociația Calea spre Acces, Președinte – Mihai Lungu
78. Fundația Enable Românie, Președinte – Radu Țuțu
79. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA, Președinte – Rozalina Lăpădatu

Articolul Petiție privind necesitatea reintroducerii scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat apare prima dată în Jurnal Social.